Primul premier al României Mari a fost clujean. Surpriza primelor alegeri, din 1919. PNL, marele pierzător

A început ieri campania electorală. Care se va încheia în decembrie, pentru că după alegerile locale din 27 septembrie, urmează cele generale, probabil în decembrie.

Fazele ministeriale în România (1930, Dimitrie Costescu, arhiva www.cluj24.ro)

În urmă cu 100 de ani, în 1919, în România Mare aveau loc primele alegeri. După alegerile respective, toate provinciile istorice urmau să aibă, pentru prima dată, un singur parlament. Atunci, marele favorit, PNL, a pierdut, neaşteptat, lupta politică. Iar premier a devenit, după primele alegeri generale, un clujean, Alexandru Vaida-Voevod.

Viaţa alegătorilor şi a candidaţilor acum 100 de ani

Până în 1918, scena politică era dominată de două mari formaţiuni: Partidul Național-Liberal și Partidul Conservator. Ele alternau la guvernare, prin rotativa impusă de Regele Carol I.

Manifestul electoral al PNL pentru alegerile din noiembrie 1919 (1919, arhiva www.cluj24.ro)

Sistemul votului cenzitar antebelic reducea numărul alegătorilor la un procent foarte mic din populația României. După legiferarea votului universal (noiembrie 1918), politica a intrat în viața a milioane de români.

Manifestul electoral al PNL pentru alegerile din noiembrie 1919 (1919, arhiva www.cluj24.ro)

Votul universal a avut ca rezultat creşterea spectaculoasă a numărului de alegători. Dar şi mutarea centrului de greutate a vieţii electorale de la oraş la sat. În plus, faţă de alegerile anterioare, când candidatul putea să-i viziteze acasă pe toţi alegătorii din circumsrcripţia sa, în cazul votului universal trebuia să se adreseze zecilor de mii de oameni. Şi să participe la numeroase întruniri electorale, să ţină discursuri în medii şi locuri foarte variate.

Manifestul electoral al PNL pentru alegerile din noiembrie 1919 (1919, arhiva www.cluj24.ro)

Transilvania a câştigat bătălia electorală

Până la urmă, campania pentru alegerile din noiembrie 1919 a fost marcată de înfruntarea dintre Partidul Poporului, al generalului Averescu, și Partidul Național Liberal, condus de Ionel Brătianu. Dar alegerile aveau să producă o mare surpriză, oamenii votând mai ales cu partide locale.

Evoluţia partidelor noastre politice (1933, Marcel Ivan, arhiva www.cluj24.ro)

În Transilvania, din cele 205 mandate, 199 au fost câștigate de Partidul Național. În Bucovina, unde erau 26 de locuri, a dominat categoric Partidul Democrat al Unirii. Iar în Vechiul Regat și în Basarabia a câştigat Partidul Țărănesc, cu 130 de mandate din totalul de 337.

Fazele ministeriale în România (1930, Dimitrie Costescu, arhiva www.cluj24.ro)

Astfel, la nivel naţional, pe primul loc era Partidul Național din Transilvania, cu 35%. Pe al doilea erau țărăniștii, cu 22% din mandate. Pe trei – PNL (18%). Iar Partidul Democrat al Unirii, care câștigase detașat Bucovina, era abia pe locul al șaselea.

Evoluţia partidelor noastre politice (1933, Marcel Ivan, arhiva www.cluj24.ro)

În acest fel, la un an de la Marea Unire, la 1 decembrie 1919, un ardelean, clujean, Alexandru Vaida-Voevod, avea să devină prim ministru. El era susținut de partide apărute după Unire. De Partidul Național Român din Transilvania, Partidul Țărănesc din Transilvania, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, Partidul Țărănesc și Partidul Naționalist-Democrat din Vechiul Regat.

Evoluţia partidelor noastre politice (1933, Marcel Ivan, arhiva www.cluj24.ro)

Din guvernul său făcea parte şi un alt clujean, Octavian Goga. Era al 44-lea guvern comun (primul în 1862) de la Unirea Principatelor. Dar Guvernul Vaida-Voevod a rezistat doar trei luni. A fost înlocuit, pe 13 martie 1919, cu Guvernul generalului Al. Averescu.

CV-ul primului premier

Alexandru Vaida-Voevod (27 februarie 1872, Bobâlna, 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, unul dintre liderii Partidului Național Român din Transilvania şi Partidului Național Țărănesc. A fost de 3 ori premier. Inclusiv în timpul negocierilor de pace de la Paris, când s-au stabilit graniţele României.

Document al Delegaţiei Române la Conferinţa de Pace de la Paris, semnat de mai mulţi membri, printre care şi Al Vaida-Voevod (1919, arhiva www.cluj24.ro)

Printre altele, a colaborat cu Aurel C. Popovici la elaborarea în 1891 a „Replicii” junimii academice române către studenții maghiari, ca răspuns la „Memoriul” studenților maghiari de la universitățile din Budapesta și Cluj.

În 1893 a luat parte la Sibiu la Conferința Națională a Partidului Național Român. Atunci, președinte al partidului a fost ales dr. Ioan Rațiu. Şi s-a hotărât elaborarea unui „Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena. „Memorandumul” a fost redactat pentru a susține revendicările românilor din imperiu și a denunța politica de asuprire națională și intoleranța practicată de guvernul de la Budapesta.

A făcut parte dintr-un Comitet Național care a ținut locul celor întemnițați. Iar pe manifestul lansat în timpul procesului de la Cluj apare semnătura sa, alături de cea a preotului Vasile Lucaciu.

S-a implicat în pregătirea și desfășurarea Conferinței Partidului Național Român din 10 ianuarie 1905 de la Sibiu. Conferinţa a adus triumful noului val din care mai făceau parte Iuliu Maniu, Aurel Vlad și Nicolae Comșa. Ulterior, a activat ca deputat în Parlamentul de la Budapesta, unde s-a distins ca unul din deputații cu vederi democratice.

Contribuţie deosebită la Unire

A avut o contribuție deosebit de importantă la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România. Pe 29 septembrie/12 octombrie 1918, la Oradea s-au desfășurat lucrările Comitetului Executiv al Partidului Național Român. În cadrul acestora s-a hotărât ca națiunea română din Austro-Ungaria, „liberă de orice înrâurire străină”, să-și aleagă „așezarea ei printre națiunile libere”. Rezoluția Comitetului Executiv a fost citită de către Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul din Budapesta pe 5/18 octombrie.

Pe 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde cei 1228 de delegați aleși ai românilor „din Transilvania, Banat și Țara Ungurească” au votat Rezoluția Unirii care „decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. După acest eveniment istoric, el devine membru al Consiliului Dirigent, pentru a pregăti unificarea administrativă cu Vechiul Regat. Şi s-a numărat între cei patru delegați ardeleni (alături de Vasile Goldiș, Iuliu Hossu și Miron Cristea) care au adus regelui Ferdinand I Rezoluția Unirii pentru a fi ratificată.

Devenit mason pentru a ajuta Unirea

În 1919, Vaida-Voevod (alături de Tr. Vuia, C. Brediceanu, M. Şerban, Gh. Crişan, I. Pilat şi V. Niţescu) este primit în loja masonică „Ernest Renan”. Apoi, în același an, a participat la Paris, ca invitat special, la ședința de închidere a Conventului anual al Marelui Orient de Franța. În calitatea lui, recunoscută, de membru al Marelui Orient, Vaida a avut prilejul să trateze cu Georges Clemenceau și cu George Lloyd. La 21 iunie 1923, Vaida-Voevod a fost ales Membru Emerit al Suveranului Sanctuar al României (cu gradul 33). Iar în 1928 a fost ales Mare Orator Adjunct.

În imagini (din arhiva www.cluj24.ro)

*Manifestul electoral al PNL pentru alegerile din noiembrie 1919 (1919).

*Fazele ministeriale în România (1930, Dimitrie Costescu).

*Evoluţia partidelor noastre politice (1933, Marcel Ivan).

*Document al Delegaţiei Române la Conferinţa de Pace de la Paris, semnat de mai mulţi membri, printre care şi Al Vaida-Voevod (1919).

(MaAv)