În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Clujenii care vor participa la evenimentele organizate cu ocazia Zilei Naționale a României vor putea folosi mijloacele de transport în comun.

Numărul acestora va fi suplimentat pe mai multe linii, între orele 9.00 și 22.00, anunță Compania de Transport Public Cluj-Napoca.

Numărul mijloacelor de transport în comun, SUPLIMENTAT pe mai multe linii în 1 Decembrie la Cluj-Napoca

Astfel, în data de 1 Decembrie având în vedere evenimentele organizate cu ocazia „Zilei Naţionale a României”, vor fi suplimentate următoarele linii de transport public:

• liniile de troleibuz 6 şi 25
• liniile de autobuz 9, 24B, 30, 31, 35
• liniile de tramvai 101 şi 102.

Totodată, în zilele de 30 Noiembrie şi 1 Decembrie 2023, liniile 36L şi 48L, ce deservesc zona industrială din Bulevardul dul Muncii, vor circula după programe speciale ce vor putea fi consultate pe site-ul companiei.

De asemenea, în zilele de 30 noiembrie, 1 Decembrie și 3 decembrie 2023, transportul public în Cluj-Napoca și în Zona Metropolitană Cluj se va desfășura între orele 6,00 – 23,00, iar în 2 decembrie, conform zilelor de sâmbătă.

Mai multe informații, dar și traseele mijloacelor de transport în comun în intervalele orare în care vor fi aplicate și restricții de circulație găsiți AICI.

Foto: CTP Cluj-Napoca

U-BT Cluj a învins, miercuri, după prelungiri, 120-111 (44-36, 97-97), formaţia lituaniană Lietkabelis Panevezys, în ultima etapă a turului din grupa B a BKT Eurocup, scrie news.ro.

În faţa a 6.117 spectatori, principalii marcatori ai partidei au fost Seeley 2 puncte5, Eddie 20, Căţe 20, Stipanovic 14, pentru U BT Cluj, respectiv Sirvydis 29, Orelik 22, Varnas 20, pentru lituanieni. U BT Cluj a condus şi la 18 puncte, dar a tremurat serios pentru victorie, ultimul coş fiind marcat de căpitanul Patrick Richard.

U-BT Cluj-Lietkabelis Panevezys, 120-111. VICTORIE dificilă a clujenilor în EuroCup, după prelungiri

Din echipa adversă a primit aplauze la prezentare Stefan Bircevic, care a îmbrăcat tricoul U-BT Cluj în ultimele două sezoane.

În primele meciuri din grupa B, U-BT Cluj a obţinut rezultatele: 80-71 cu Turk Telekom, 70-67 cu Slask Wroclaw, 88-92 cu JL Bourg, 89-74 cu Buducnost Podgorica, 61-59 cu Aris Salonic, 86-75 cu ratiopharm Ulm, 98-60 cu Energia Trento, 70-92 cu Gran Canaria. După nouă etape, la finalul turului, U-BT Cluj are un bilanţ de şapte victorii şi două înfrângeri, pe locul 2 în clasament, după liderul Gran Canaria.

La sărbători, precum Anul Nou, Boboteaza sau Sfântul Andrei, fetele de măritat obişnuiau să practice diverse obiceiuri, pentru a-şi afla norocul în dragoste sau orânda, adică „ficioru’ cu care s-or mărita”.

Noaptea de Sfântul Andrei, care este și ocrotitorul românilor, adică 29 spre 30 noiembrie era una „bogată” în tradiții și superstiții în satele românești.

Noaptea de Sfântu’ Andrei, noaptea în care fetele de măritat își aflau ursitul. Obiceiuri și tradiții în satele clujene

„Sânteț’ de măritat? Făceț’ turtă de Sfântu’ Andrei? Că de-i așe, a și (fi) musai să faceț’ șî să ne spuneț’ ce-aț’ jisat (visat)!”

Specialiștii Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj arată că în noaptea de Sfântul Andrei, în unele sate, fetele „năposteau morile pe loc”, adică porneau roata morii fără apă, ca astfel să se pornească pețitorii.

Totodată, pe furiș, luau făină din „veșca” morii (cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor) și făceau o turtă cu apă și cu sare, numită în unele părți „turta de Indrei”.

Această turtă o coceau la focul aprins cu resteiele de la jug. Apoi, după asfințitul soarelui sau chiar la miezul nopții, se duceau la tăietorul de lemne și, șezând pe el, mâncau jumătate din turta pregătită. Cealaltă jumătate o puneau sub pernă, ca să-și viseze ursitul. În timp ce mâncau turta și ședeau la tăietor, erau atente la cum lătrau câinii. Dacă lătratul era gros, se credea că ursitul va fi bătrân, iar dacă era subțire, mirele urma să fie tânăr, arată specialiștii clujeni.

Cum știau că ursitul este un om harnic

Mai era credința că, dacă o fată visa noaptea că primește apă de la un fecior (sau dă, în unele zone), ursitul va fi „bun la găzdăluit”, adică harnic și agonisitor, potrivit ceor consemnate în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, scris de Maria Bocșe și editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Foto: Fete din Viișoara, județul Cluj. Arhiva CJCPCT Cluj

Comitetul European al Regiunilor (CoR) recomandă, într-un raport prezentat în Parlamentul European de la Bruxelles de primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, simplificarea finanțării fondurilor de coeziune și crearea unui pact de parteneriat european, la care să participe autoritățile locale și regionale.

Emil Boc, raport la Bruxelles: E nevoie de simplificarea finanțării fondurilor de coeziune. Pact de parteneriat european

Emil Boc a prezentat, miercuri, în cadrul celei de-a 158-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor raportul privind ”Viitorul politicii de coeziune după 2027” în care a arătat că politica de coeziune ar trebui să funcționeze sub egida unui cadru strategic unic, care să definească domeniul de aplicare și obiectivele principale pentru perioada de după 2027.

”Acest <<pact de parteneriat european>> ar trebui să se bazeze pe inițiativele anterioare, cum ar fi cadrul strategic comun, să asigure coerența punerii în aplicare a politicii și direcții clare de acțiune, inclusiv prin obiective concrete, cu garanții privind participarea autorităților locale și regionale ca parte a acestui pact.

CoR solicită ca un astfel de pact de parteneriat european să cuprindă toate fondurile cu gestiune partajată, precum și noile instrumente cu forme hibride de gestiune, cum ar fi Fondul social pentru climă, și se așteaptă la o mai bună armonizare a normelor specifice fondurilor.

Fragmentarea fondurilor, efecte negative

De asemenea, Comitetul European al Regiunilor solicită simplificarea arhitecturii globale de finanțare, deoarece prezența mai multor fonduri dedicate direct sau indirect coeziunii, inclusiv a inițiativelor puse în aplicare direct de către Comisia Europeană, uneori cu priorități suprapuse și mecanisme diferite de punere în aplicare, poate împiedica punerea în aplicare a politicii de coeziune.

Se atrage atenția asupra faptului că această fragmentare a fondurilor și a procedurilor are efecte negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung”, a arătat Boc în raport.

Potrivit acestuia, fragmentarea fondurilor și a procedurilor, creează, pe termne scurt, o birocrație suplimentară și o sarcină administrativă mai mare pentru autoritățile de management și de audit și pentru beneficiari deja suprasolicitați, precum și suprapuneri și duplicări între fonduri.

Bugetul de coeziune să nu fie diminuat

Raportul prezentat de primarul Clujului recomandă, totodată, ca bugetul politicii europene de coeziune după anul 2027 ar trebui să fie cel puțin echivalent cu cel aferent perioadei 2021-2027, în timp ce componenta de cooperare teritorială europeană ar trebui majorată și să reprezinte cel puțin 8 % din suma totală.

”Comitetul European al Regiunilor constată că în întreaga UE există în continuare disparități teritoriale, de o amploare diferită, și că neabordarea lor în mod corespunzător îi afectează perspectivele economice și sociale, mai ales că convergența regională a încetinit și că au apărut recent noi factori de inegalitate.

Bugetul total al politicii de coeziune în perioada de după 2027 ar trebui să fie cel puțin echivalent cu cel aferent perioadei 2021-2027 (inclusiv finanțarea suplimentară din REACT-EU) în termeni reali, în timp ce componenta de cooperare teritorială europeană ar trebui majorată în comparație cu actuala perioadă de programare și ar trebui să reprezinte cel puțin 8 % din suma totală, având în vedere necesitatea de a stimula cooperarea transfrontalieră, care a suferit o încetinire ca urmare a restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19 și de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a arătat Boc în raportul prezentat.

Impactul pandemiei COVID și schimbările climatice

Potrivit documentului, pandemia de COVID-19, schimbările climatice și războiul din Ucraina au creat noi disparități și au agravat vulnerabilitățile și diferențele structurale existente la nivelul Uniunii Europene.

”Impactul considerabil al schimbărilor climatice asupra tuturor regiunilor europene riscă să genereze un impact foarte asimetric asupra condițiilor de viață, în special în regiunile mai vulnerabile.

Astfel, schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa coeziunii Europei, în viito. Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor subliniază necesitatea ca politica de coeziune să sprijine în continuare cheltuielile legate de climă”, se precizează în raport.

Primarul Clujului a menționat că statele membre și instituțiile UE ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător costurile și riscurile lipsei de coeziune atunci când iau decizii cu privire la politica de coeziune după 2027.

Comunicarea cu cetățenii

”Costurile lipsei de coeziune ar submina puternic ideea unei Europe mai puternice și mai unite, ceea ce riscă să alimenteze și mai mult o <<geografie a nemulțumirii>> și să-i înstrăineze pe cetățenii europeni de Uniunea Europeană.

(…) CoR subliniază necesitatea de a comunica mai bine cetățenilor, la nivel local, regional, național și la nivelul UE, care sunt rezultatele politicii de coeziune, luând în considerare multiplele beneficii ale unui astfel de demers, inclusiv un impact pozitiv asupra încrederii în instituțiile UE”, a mai precizat Emil Boc.

Raportul a fost prezentat de Emil Boc și de portughezul Vasco Alves Cordeiro, președintele Comitetului European al Regiunilor, și a fost votat în unanimitate în cadrul sesiunii plenare a CoR.

Documentul urmează să fie trimis Comisiei Europene și Parlamentului European, care vor trebui să țină cont de recomandările făcute în viitoarele decizii care vor fi luate în acest domeniu.

Politica de coeziune este lipiciul care ține unită UE

În intervenția sa în cadrul sesiunii plenare, Boc a adăugat că viitorul UE depinde de viitorul politicii de coeziune, iar politica de coeziune ”este lipiciul care ține unită UE”.

”Ce fel de UE ne dorim în viitor? Una în care inegalitățile și discrepanțele regionale să se adâncească, sau una mai coezivă, cu un minim de standard de calitate a vieții în fiecare colt al UE?

SUA și unele state din Asia au rate mai de creștere economică decât UE, dar nivelul inegalităților este mult mai mare. Și noi avem un nivel ridicat al inegalităților în UE, dar mai mici decât în alte părți ale lumii.

Dacă dorim să evoluăm către o coeziune politică, avem nevoie de o puternică coeziune teritorială, economică și social.

Democrația europeană nu se poate consolida în sărăcie, ci numai unde există prosperitate, nu acolo unde avem foarte puțini foarte bogați și foarte mulți foarte săraci, ci unde avem o clasă de mijloc foarte puternică și consolidată, cu acces la prosperitate”, a mai spus Boc.

Europa, marele câștigător al politicii de coeziune

Acesta a completat că la nivelul UE nu există net contributori și net beneficiari, ci net câștigători, iar Europa este marele câștigător al politicii de coeziune.

”Care este viziunea noastră pentru viitor? Trebuie să fie o politică de investiții pe termen lung. Nu trebuie să avem o politică de coeziune fragmentată, ci avem nevoie de flexibilitate”, a conchis primarul Clujului.

Comisarul european pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, a apreciat raportul prezentat de Emil Boc și Vasco Alves Cordeiro.

”O UE fragmentată nu este una unită”, a atras atenția Ferreira.

Din echipa de experți care a lucrat la raport a făcut parte și decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul UBB Cluj-Napoca, Călin Hințea.

Emil Boc este membru al Comitetului European al Regiunilor din anul 2019, fiind, în prezent, președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER).