Connect with us

ACTUALITATE

Președintele Academiei Române, clujeanul Ioan Aurel Pop: Ocolirea istoriei naționale la școală este regretabil și condamnabil

Publicat


Președintele Academiei Române, clujeanul Aurel Pop, critică noile demersuri ale decidenților din educație care se referă reducerea orelor de istorie pși geografie. 
Acesta a postat o analiză pe Facebook pe care o redăm integral:

Istoria Românilor și a României nu sunt pomenite

Reflecțiile de față au fost îmboldite de apariția metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2021-2022. În urma lecturii laboriosului document, rămâi – mai ales dacă ești om de școală – cel puțin cu o mare nedumerire: „Istoria și tradițiile minorității maghiare”, dar și „Istoria și tradițiile minorităților naționale” se află în centrul atenției, pe când „Istoria românilor”, „Istoria universală”, „Istoria României” nu sunt pomenite deloc, nici măcar în paranteză.
Ceea ce intrigă și mai mult este permisiunea ca orele de istorie și cele de geografie să se poată preda în cadrul aceleiași norme didactice, de către un singur cadru didactic, acesta putând să susțină examenul la prima disciplină dintre cele două, disciplină cu ponderea cea mai mare în cadrul normei, din punct de vedere al orelor.

Se ignoră majoritatea

Din formularea „Disciplinele studii sociale, literatură universală, științe și educație artistică din învățământul liceal intră în norma de predare a absolvenților…” s-ar putea oare înțelege că nenumitele „istoria” și „geografia” ar fi incluse aici?
Să presupunem că în România – țară care dincolo de definiția ei „perimată” de „stat național” din Constituție și de apartenența ei la Uniunea Europeană, are cam 90% etnici români și este parte a vechiului continent – numai minoritățile contează și că „istoria” și „geografia” (ale românilor/ României și ale lumii/ Europei) sunt cantități neglijabile?
Ne îngrijim atent și generos de minorități – ceea ce este foarte bine și foarte necesar – dar excludem ori ignorăm, prin compensație, majoritatea?

Istoria, unificată cu geografia

De mai bine de zece ani, cele patru mari universități comprehensive (eterogene) ale țării, în care se pune un mare accent pe profesiuni didactice, cer ministerului de resort, faimoasei ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior) și altor foruri aprobarea dublei specializări (cu o formulă de bază, între altele, „Istorie-Geografie”), fiindcă, mai ales în școlile rurale, este aproape imposibil de făcut o normă didactică numai din una dintre aceste două discipline înrudite, dar diferite.
Totul a fost în zadar, iar acum vine brusc „unificarea” istoriei cu geografia, ca și cum ele ar fi identice. Această „adâncă” judecată de la nivel central nu rezultă din nimic serios, ci doar din șiruri lungi de limitări ale orelor de istorie și de geografie, după „exilarea” acestor discipline la nivel de dexterități, după disprețul masiv exhibat în spațiul public în raport cu ele.

Istoria, predată o oră pe săptămână

Se aud iarăși voci și se văd proiecte din care reiese că istoria și geografia ar urma să nu mai fie, la anumite nivele de studiu, materii onorabile și nici de sine stătătoare, că orele lor ar trebui drastic reduse ori chiar suprimate, că nu ar mai fi nevoie de asemenea cunoștințe „demodate” și „inutile”. B
a unii, mai „subtili”, se milostivesc cu câte o oră de istorie și geografie, pe ici pe colo, integrate și integrale, fără dimensiuni temporale și spațiale, adică fără conținut specific.
Această involuție se vede clar și din „Proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional, care vor intra în vigoare gradual, începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2021-2022”, date spre dezbatere de foarte curând. Istoria, pe unde a mai rămas, se face în câte o oră pe săptămână.
Nu apare nicăieri scris „istoria românilor”, ca și cum neamul nostru ar fi ciumat.

Care este vina istoriei

Alte istorii, peste tot în lume, sunt ale unui popor, ale unei țări, ale unui continent, ale unei minorități etc., dar a noastră, la noi acasă, nu este nicăieri. Într-o variantă, văd că și la profilul umanist istoria este prevăzută tot cu câte o oră pe săptămână.
Se vede că propunătorii acestor proiecte sunt foarte acriți de lumea aceasta dispusă pe spații și timpuri, sunt sătui de piramidele Egiptului, de Roma eternă, de revoluțiile care au schimbat Terra, de Michelangelo, de Domul din Köln, dar și mai saturați de Voroneț și de Bălcescu, de biserica din Densuș sau de Tomisul lui Ovidiu. Unele din aceste propuneri sunt rețete sigure de îndobitocire, de cufundare în ignoranță, sunt îndemnuri la necunoaștere, la comoditate și la letargie.
Ce vini vor fi având asemenea forme de cunoaștere consacrate, precum istoria, vechi de când lumea? Ce tulburare trebuie să fi produs ele în mințile unora, încât aceștia să-și închipuie că vor revoluționa astfel școala românească?

Sistem șchiop de educație

Sau, poate, unii au ajuns să creadă că învățământul merge rău din pricina prea multor cunoștințe despre spațiu și timp pe care le primesc, în sistemul nostru de educație șchiop, copiii și adolescenții?
Nu voi putea să înțeleg niciodată cum și de ce, în numele principiilor democrației, se iau măsuri referitoare la școala românească bazate nu pe necesitățile sale reale, verificate de specialiști, de oamenii domeniului, de protagoniști, ci pe opinii exprimate la o cafea, pe părerile unor decidenți care n-au mai fost într-o școală și într-o clasă de când erau mici, pe pretențiile unor părinți care-și văd propriii copii geniali sau chiar pe ideile de simplificare a instruirii susținute de unii elevi.
Cum pot să știe elevii dacă postulatul lui Euclid, legea lui Arhimede, scrierea corectă sau stilul gotic le vor fi utile ori inutile în viață?
Este cert că istoria și geografia ar putea să fie predate de către unul și același cadru didactic, dar numai la nivel primar și gimnazial și numai dacă profesorul respectiv a făcut dubla specializare, adică s-a pregătit, în cadrul licenței, deopotrivă în istorie și geografie.

Amenințarea rămâne

Ministerul de resort nu ne asigură (prin comunicatul său din 21 decembrie 2020) că profesorul de istorie va preda numai disciplina „Istorie”, iar profesorul de geografie numai disciplina „Geografie” și nici nu ne promite că, din rațiuni practice, se va introduce repede dubla specializare „Istorie-Geografie” în anumite universități, dar ne liniștește în alt sens: disciplinele „Istorie” și „Geografie” nu se desființează sau comasează și nici nu se unesc sub denumirea „Studii sociale”.
Așa să fie, dar amenințarea rămâne și ea este formulată periodic în anumite medii de la nivelul Ministerului Educației, al unor consilieri și experți, al unor institute de științele educației.

Soluții trăsnite

Văd tot mai des, prin mijloacele de difuzare în masă, „soluții” tot mai trăsnite, de rezolvare a crizei școlii românești prin introducerea unor „materii” precum educație sexuală, igienică, circulația pe drumurile publice, educație financiar-bancară, nutriție sănătoasă, protecția mediului, șah, educație digitală etc.  Menționatul comunicat al Ministerului arată, de exemplu, că disciplina „Studii sociale” intră în categoria disciplinelor socio-umane în învățământul preuniversitar (la clasa a XII-a), alături de „Gândire critică și Drepturile copilului”, „Educație interculturală”, „Educație pentru cetățenie democratică”, „Logică și argumentare” etc.
Ca să faci toate aceste discipline sui generis, trebuie să renunți la altele. Unde să mai aibă loc „Istoria” și „Geografia”? Nu-i vorbă, nici „Matematica”, „Fizica”, „Biologia”, „Chimia”, „Filosofia”, „Limba și literatura română”, limbile străine nu au cum să se mai regăsească în același cuantum, cu același număr de ore. Teoria formelor fără fond este mereu la ordinea zilei la noi.

Toboșarii vremurilor noi

Dacă nu vom face în chip serios disciplinele școlare consacrate și verificate de secole, dacă nu vom ști limba și literatura română, limbi și literaturi străine, matematică, fizică, istorie, geografie etc. sau dacă le vom face pe toate la nivelul minimei rezistențe, cum să devenim experți în nutriție sănătoasă, mediu nepoluat, igienă, sexologie, fiscalitate, drepturile omului, democrație, studii interculturale, gândire critică etc.?
Nu se înțelege de către „toboșarii vremurilor noi” că adaptarea la nevoile societății contemporane digitalizate nu se poate face prin materii școlare noi care să le îndepărteze pe cel vechi, ci prin conținuturi adecvate.
Nu spune nimeni că elevii nu trebuie să cunoască drepturile copilului, democrația, constituționalismul, igiena, nutriția sănătoasă, relațiile interetnice etc., dar acestea nu au de ce să devină materii școlare, notate și încheiate cu medii semestriale. Toate acestea trebuie să fie teme speciale, conținuturi serios făcute de către profesorii disciplinelor existente.

Cunoașterea istoriei neamului

Ce câștigăm dacă îl învățăm pe elev că „Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului”, adoptată în timpul Marii Revoluții Franceze (la 1789), a revoluționat societatea europeană și pe cea americană, din moment ce elevul nu mai învață nimic despre istoria Franței, a Europei și a lumii?
Sau ce avantaj obținem pentru cultura generală a adolescentului dacă îi spunem ce înseamnă un cont curent de economii, fără ca el să știe cadrul general apariției băncilor, nici istoria monedei, nici rolul bancnotelor în istorie?
Degeaba împărțim istoria țării și a lumii pe felii tot mai mici (de genul rolul democrației, istoria comunismului, dictaturile, războaiele mondiale, revoluțiile, crimele contra umanității etc.), fără să ne mai îngrijim ca elevii să vadă și ansamblul. Istoria este a societății, a comunităților mari, a civilizațiilor și trebuie studiată ca atare.
Că noi ocolim istoria națională, că ne ferim, la nivelul programelor și manualelor, de numele de România, că blamăm sentimentul național și patriotismul, confundându-le cu naționalismul excesiv, cu xenofobia, cu șovinismul, este regretabil și condamnabil. Numai cunoașterea istoriei neamului nostru ne ajută să înțelegem istoria celorlalte neamuri.

Vor gândi alții pentru noi

Ceea ce nu înțeleg chivernisitorii școlii este un lucru foarte simplu: istoria înseamnă cultură generală și orientare în viața contemporană, nu date și fapte de prisos despre o lume care nu mai este. Iar geografia înseamnă orientare elementară în spațiu și nu denumiri care trebuie memorate.
Azi, copiii și tinerii au marea șansă de a călători, de a vedea lumea, de a se bucura de marile creații ale omenirii din toate timpurile și din toate spațiile, din preistorie până în era zborurilor cosmice și din Laponia până în Patagonia.
Dacă nu mai învățăm istorie și geografie, dacă disprețuim aceste forme de adaptare la viață, dacă ne temem de conținuturile lor, vom ajunge să mergem în America Latină și să credem că oamenii de acolo vorbesc limba latină, să vedem obeliscurile egiptene de la Paris și să credem că acolo a fost Egiptul antic, să intrăm în British Museum și să credem că unele obiecte de acolo le-au adus extratereștrii.
Poate că vom ști să ne spălăm mereu pe mâini, să mâncăm numai produse ecologice, să nu poluăm natura, să deschidem o afacere, să accesăm site-urile cu cele mai spectaculoase jocuri sau filme cu ființe fantastice etc., dar vom ajunge categoric infirmi intelectual.
Vor gândi alții pentru noi, iar noi vom executa cuminți ordinele lor.

Pregătirea minții

„Un popor fără cultură este un popor ușor de manipulat”, constata Immanuel Kant, cu mai bine de două secole în urmă. De atunci se întrevedeau gravele consecințe ale ignoranței, generatoare de prostie și de prostire.
Cultura generală prezentă numai în memoria calculatorului este utilă doar pe jumătate, fiindcă poate să rămână, pentru cei mai mulți, literă moartă.
Ca să accesăm datele digitale avem nevoie de o pregătire a minții noastre, de o anumită sensibilitate pentru cunoaștere, de pasiunea cercetării.
Acestea toate nu vin printr-un dat imuabil al sorții, ci prin eforturi grele, prin învățătură asiduă, prin strădanii ale memoriei, fără de care inteligența moare.
Se poate ca peste mii de ani – dacă planeta numită Pământ va mai exista – structura biologică și intelectuală a oamenilor să se schimbe radical și să nu mai fie nevoie de școală, așa cum o înțelegem noi astăzi.
Până atunci, însă, nu putem arunca peste bordul „corabiei” noastre o experiență de viață verificată de milenii și foarte folositoare, adoptând în loc iluziile unor decidenți fără școală ca lumea, cu diplome luate la apelul de seară și care pot fi caracterizați cu îngăduință drept semidocți.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

VIDEO/ Seară de spectacol online: ”Văduva veselă” de Franz Lehar la Opera Națională Română Cluj-Napoca

Publicat

De

Cluj24.ro a lansat în premieră pentru presa locală un proiect de susținere a culturii în parteneriat cu mai multe instituții de cultură din Cluj-Napoca și vă prezintă spectacole online de teatru sau operă în perioada de pandemie.

Duminică de la ora 19, Opera Națională Română Cluj-napoca prezintă opereta onine în trei acte ”Văduva veselă” de Franz Lehar pe un libret de Victor Léon și Leo Stein după comedia ”L’attaché d’ambassade” de Henri Meilhac.

Opereta aranjată pe suavele note ale compozitorului Franz Lehár a reușit să declanșeze valuri de râsete și simpatie chiar de la premiera sa absolută, din anul 1905, atunci când compozitorul austriac a dat tonul unei noi abordări a genului. Prin Die lustige Witwe, Lehár a devenit de îndată reformatorul operetei, înviorând sălile de spectacol din întreaga lume și continuând și azi să captiveze generații de melomani prin strălucirea și melodicitatea sa.

Muzica plină de vervă şi romantism din Văduva veselă, împletită cu dialogurile spumoase ale protagoniştilor, conturează cu şarm prețioasa înaltă societate din La Belle Époque a secolului XX. Tânăra şi seducătoarea văduvă Hanna şi fermecătorul Conte Danilo, eroii operetei, trăiesc o poveste de dragoste siropoasă, printre trufii neclintite şi intrigi ambiţioase. Totul într-un spectacol savuros, pigmentat cu sentimente intense şi hilare răsturnări de situaţie, purtate pe paşi de vals pasional şi can-can francez, ce fac deliciul publicului.

Distribuția spectacolului

Dirijor: Gheorghe Victor Dumănescu

Regia artistică: Tiberius Simu

Scenografia: Viorica Petrovici

Coregrafia: Felicia Șerbănescu

Regie scenă culise: Cristina Albu

Hanna Glawari: Ștefania Barz

Contele Danilo Danilowitsch, secretarul Ambasadei: Andrei Manea

Valencienne, soţia ambasadorului: Oana Trîmbițaș

Camille de Rosillon: Sorin Lupu

Baronul Mirko Zeta, ambasadorul pontevedrin la Paris: Cristian Hodrea

Vicontele Cascada: Bogdan Nistor

Raoul de St. Brioche: Florin Pop

Njegus: Iulian Sandu

Bogdanowitsch, consul pontevedrin: Varga Janos

Sylviane, soţia lui: Elena Potopea

Kromow, consilierul ambasadei: Zoltan Molnar

Olga, soţia lui: Henrietta Almasi

Pritschitsch, ataşat militar: George Godja

Praskowia, soţia lui: Anca Aluaș

Orchestra, Corul și Ansamblul de Balet al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca

Maestru de cor: Emil Maxim

Dirijor cor: Corneliu Felecan

Pregătire muzicală: Lelia Serafinceanu

Preluare regie: Mihaela Sandu

Preluare coregrafie: Marius Toda

Citește mai departe

ACTUALITATE

Alegeri online la Organizația Studenților Mediciniști din UMF Cluj-Napoca. Vezi CALENDARUL

Publicat

De

Organizația Studenților Mediciniști (OSM) din cadrul UMF Cluj-Napoca anunță că a dat startul înscrierilor pentru funcția de președinte al OSM, pentru mandatul 2021-2022, perioada de înscriere fiind 8 aprilie – 8 mai. 
Pentru a putea candida, pretendenţii trebuie să îndeplinească următoarea condiţie conform art. 25, alin (2) din Regulamentul Intern OSM: „Pot candida pentru funcţia de Preşedinte studenţi ai Facultăţii de Medicină deveniţi membri activi ai OSM cu minim 12 luni în urmă.”
Candidaturile pentru funcţia de Preşedinte se depun online, prin email către vicepreședintele Academic, la adresa vpa@osmcluj.ro și trebuie să conțină:
– plan de candidatură
– scrisoare de intenţie
– CV

Perioadă de campanie

După terminarea perioadei de înscriere, va urma perioada de campanie, perioadă în care studenții vor putea analiza candidaturile pretendenților, conform calendarului stabilit.
În cazul depunerii mai multor candidaturi, va avea loc o dezbatere publică deschisă pentru toți studenții Facultății de Medicină, în data de 15 mai.
Atât alegerile cât și dezbaterea vor avea loc online, într-un format accesibil şi sigur, care va fi anunţat ulterior.
Alegerile online pentru funcția de președinte OSM sunt programate în 18 mai.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cîțu: Săptămâna viitoare se deschid 171 de centre noi pentru vaccinare. Ținta, 100.000 de VACCINAȚI pe zi

Publicat

De

Premierul Florin Cîțu a anunțat că săptămâna viitoare se deschid 171 de centre noi pentru vaccinare. Totodată, spune premierul, în acest moment la nivel național mai sunt libere 6 paturi în ATI.

După ședința Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției (CNCCI), premierul Florin Cîțu a declarat că acum sunt 1.531 de persoane internate în ATI și doar șase locuri mai sunt libere la nivel național.

„Trebuie să atingem obiectivul de 1.600 de paturi. Pe de o parte avem o evoluție pozitivă în ceea ce privește numărul de persoane infectate și vedem că, după ce am ajuns la un platou, începem să scădem, dar în același timp, oarecum contradictoriu, avem mai multe persoane internate în spital și mai multe persoane în ATI.

Am vrut să înțeleg ce se întâmplă și cum să ne pregătim pentru perioada următoare. Acest val poate va dura două – trei luni de zile și trebuie să ne concentrăm să avem resursele pentru perioada următoare, în timp ce ne ocupăm de campania de vaccinare”, a declarat premierul.

100.000 de vaccinați pe zi

În ceea ce privește campania de vaccinare, Cîțu a spus că săptămâna viitoare se mai deschid 171 de centre noi pentru vaccinare.

„După 15 (aprilie – n.r.) vom avea capacitatea să vaccinăm 100.000 de persoane pe zi. Este foarte important ca toată lumea să înțeleagă că este singura soluție de a depăși pandemia.

(…) Am făcut tot ce este posibil pentru a avea dozele de vaccin. Avem doze necesare să vaccinăm 5 milioane de persoane la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie și 10 milioane la sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august. Dozele vin în România, trebuie doar să ne vaccinăm. Îi încurajez pe toți românii să se înregistreze în platformă”, a afirmat Florin Cîțu.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cîmpeanu: Ministerul Educației propune extinderea anului școlar din septembrie 2022

Publicat

De

Ministerul Educației propune extinderea anului școlar din septembrie 2022, în condițiile în care predarea online nu a funcționat în mod corespunzător, a declarat într-o intervenție telefonică, la Digi24, ministrul de resort Sorin Cîmpeanu.

„Ministerul Educației va propune, din timp, extinderea anului școlar, începând cu septembrie 2022. Ministerul Educației oricum susține ideea extinderii perioadei de cursuri pentru învățământul preuniversitar, cu atât mai mult cu cât predarea online a generat perderi, deci este nevoie de timp pentru recuperarea acestor pierderi”, a spus ministrul.

O altă variantă luată în calcul esti și revenirea anului școlar la trei trimestre. „Sunt argumente pro și argumente contra. Este nevoie de consultare publică”, a spus ministrul.

Ministerul va organzia consultări cu asociațiile din învățământ și ale părinților.

 

Sursa: Mediafax

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate