Presa din Ungaria dă de pământ cu țara noastră. „România nu este un model economic de urmat”

România nu ar fi un exemplu de urmat, ci un studiu de caz despre pericolele populismului economic, titrează presa maghiară. Cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB – cel mai mare din UE, Bucureștiul este împins spre măsuri dure de austeritate pentru a nu pierde miliarde din fondurile UE, arată analiștii ungari.

Presa din Ungaria face pulbere, într-o analiză, așa zisul model economic românesc, despre care afirmă că, de fapt, e studiu de caz de „așa nu” și scrie că deficitul bugetar al țării noastre e peste cel din Zimbabwe: „Narativa «miracolului economic românesc» a fost o iluzie. România nu este un model de urmat, ci un studiu de caz privind pericolele politicilor economice populiste”, scrie publicația Faktum, citată de Inpolitics.ro.

„Miracolul născut din datorii”

„Miracolul născut din datorii – Măsuri de austeritate în „România model”, titrează publicația Faktum.

Criticii interni ai politicii economice a guvernului maghiar prezintă adesea România drept un exemplu pozitiv: în anumite statistici, România a depășit Ungaria, dezvoltîndu-se mai dinamic, conform presei de opoziție. Totuși, interpretarea superficială a datelor impresionante ale PIB-ului este înșelătoare: așa-numitul miracol economic românesc nu rezultă din competitivitate sau investiții sustenabile, ci dintr-o bulă de consum alimentată de o politică fiscală prociclică, finanțată prin împrumuturi.

Cel mai mare deficit din Uniunea Europeană

Problemele economice ale României își au rădăcina într-un dezechilibru structural sever, cunoscut drept «criza deficitelor gemene». Aceasta implică două probleme interconectate: în primul rînd, un deficit bugetar scăpat de sub control. În 2024, deficitul fiscal al României a atins 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Acest procent depășește semnificativ media UE de 3,2% și pragul de 3,0% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Acest nivel nu a fost accidental, ci rezultatul unor decizii politice deliberate: cheltuielile publice nete au crescut cu 19,9% într-un singur an, impulsionate de majorarea cu 21,5% a costurilor salariale din sectorul public și de o creștere de 19,5% a transferurilor sociale, într-un an electoral. Caracterul profund structural al problemei este evidențiat de faptul că, chiar și cu măsurile actuale de austeritate, deficitul este estimat să rămînă între 7,5% și 8,6% din PIB în 2025, un nivel în continuare alarmant.

„Cerc vicios periculos”

A doua problemă, corelată, este deficitul de cont curent persistent ridicat, care ar putea atinge 8% din PIB în 2025. Conform ipotezei deficitelor gemene, cheltuielile publice excesive stimulează cererea internă, ceea ce atrage importuri masive. Fondul Monetar Internațional (FMI) a indicat clar deficitul bugetar în creștere drept principalul factor al dezechilibrului extern. Acest lucru generează un cerc vicios periculos: guvernul contractează împrumuturi pentru a finanța deficitul, în timp ce țara, în ansamblu, depinde de capital extern pentru a susține consumul. Această dublă dependență expune România la riscuri majore în fața schimbărilor de încredere ale investitorilor sau a opririi bruște a fluxurilor de capital, care ar putea fi declanșate, de exemplu, de o retrogradare a ratingului de credit.

Prin comparație, deficitul bugetar al Ungariei în 2024 a fost de 4,8% din PIB, în timp ce al României a atins 9,3%. Un deficit atît de mare este rar la nivel global; documentul menționează exemple precum Brazilia, cu un deficit de 8,5%, Egipt, cu 7,3%, și Zimbabwe, aflat în criză, cu un deficit de circa 9%.

„Creșterea economică a fost nesănătoasă structural”

Creșterea economică a fost, așadar, nesănătoasă structural. Consumul gospodăriilor a reprezentat peste 62% din PIB, în timp ce creșterea salariilor (9% creștere reală în 2024) a depășit cu mult productivitatea, erodînd competitivitatea costurilor economiei românești. Drept urmare, exporturile nete au avut o contribuție negativă constantă la creșterea PIB. Judecata piețelor a fost inevitabilă: datoria publică va crește de la 54,8% din PIB în 2024 la aproape 63% în 2026, iar randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani a atins un vîrf de 8,6% în ultimii doi ani, reflectînd îngrijorarea crescîndă a investitorilor.

Agențiile majore de rating, Moody’s și S&P, au atribuit o perspectivă negativă ratingului BBB al României, aflat la doar un pas de categoria „junk”. Această încredere fragilă se reflectă și în paradoxul investițiilor străine directe (ISD): deși numărul proiectelor anunțate a crescut în 2024, valoarea totală a fluxurilor ISD și numărul locurilor de muncă create au scăzut, sugerînd că investitorii preferă operațiuni mai mici, mai ușor de retras, în detrimentul investițiilor mari și pe termen lung.

„Pachet de consolidare fiscală drastic și dureros”

Ca răspuns la această situație agravată și la presiunile internaționale, guvernul român a lansat un pachet de consolidare fiscală drastic și dureros. Măsura era inevitabilă, deoarece România se află sub procedura de deficit excesiv (EDP) a UE din 2020, fiind unul dintre cele mai îndelungate cazuri din Uniune, după multiple eșecuri în implementarea măsurilor corective. Comisia Europeană a subliniat că accesul la zeci de miliarde de euro din fonduri UE, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), depinde de reducerea deficitului. Noul prim-ministru a declarat ferm că pierderea acestor fonduri nu este o opțiune, astfel că adoptarea pachetului de consolidare fiscală a devenit inevitabilă. Pachetul total de ajustare reprezintă circa 5% din PIB și include două componente principale. (…)

Risc al unei recesiuni ușoare

Impactul economic imediat al acestor măsuri drastice este încetinirea creșterii. Instituțiile internaționale și-au revizuit drastic în jos previziunile: Comisia Europeană a redus prognoza de creștere pentru 2025 de la 2,5% la doar 1,4%, Banca Mondială la 1,3%, iar unii analiști, precum ING, la 0,3%, cu riscul concret al unei recesiuni ușoare. Pachetul de consolidare va genera „durere pe termen scurt” semnificativă pentru gospodării și companii.

Creșterile de taxe, în special majorarea TVA, vor reduce direct veniturile disponibile și vor declanșa o criză a costului vieții. Conform analizei ING, aceasta va provoca un șoc inflaționist temporar, dar sever, care ar putea depăși 8% la finele lui 2025, afectînd în special gospodăriile cu venituri mici. Eliminarea scutirilor fiscale va duce la o scădere directă și semnificativă a salariilor nete pentru sute de mii de angajați din sectoarele anterior protejate. Încetinirea economică sporește, de asemenea, riscul creșterii șomajului, care ar putea urca de la 5,5% la peste 6%.

Opinia publică se întoarce împotriva guvernului

Rezistența socială s-a manifestat imediat. Angajații din sectorul public, în special cei din ministerele care gestionează fonduri UE (MIPE, APIA), au organizat proteste masive la București. Marile confederații sindicale, precum CNS „Cartel ALFA”, se opun activ măsurilor, invocînd lipsa dialogului social și impactul disproporționat asupra lucrătorilor. Protestatarii au afișat pancarte precum „Spor tăiat, respect furat”. Pe scena politică, guvernul a prezentat pachetul drept o „urgență națională” și o chestiune de „respect față de poporul român”, reușind să supraviețuiască unei moțiuni de cenzură inițiate de AUR, de extremă dreapta. Totuși, votul a scos la iveală fisuri adînci în coaliția guvernamentală. Partidul Social Democrat (PSD) a calificat public unele măsuri drept „absurde”. Opinia publică se întoarce împotriva guvernului: un sondaj recent CURS arată că 69% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită, iar 35% consideră măsurile economice „nejustificate și inutile”.

„România nu este un model de urmat, ci un studiu de caz”

Faptele demonstrează clar că narativa „miracolului economic românesc” a fost o iluzie: România nu este un model de urmat, ci un studiu de caz privind pericolele politicilor economice populiste. Țara se află la o răscruce critică. Dincolo de criza imediată, provocarea fundamentală a României este capacitatea administrativă scăzută, în special în colectarea veniturilor. România are unul dintre cele mai mari decalaje de TVA (diferența dintre veniturile așteptate și cele colectate) din UE, iar ponderea economiei subterane este semnificativă, în timp ce eficiența autorității fiscale (ANAF) este notoriu scăzută.

Soluția pe termen lung nu constă doar într-un ciclu de austeritate, ci într-o transformare fundamentală a modelului economic. Aceasta include reforme structurale profunde ale finanțelor publice (reorganizarea administrației publice și a sistemului de pensii), modernizarea radicală a autorității fiscale prin digitalizare și reorientarea economiei de la consum spre investiții, utilizînd strategic fondurile UE pentru infrastructură, digitalizare și energie verde, în vederea creșterii productivității pe termen lung”, arată articolul publicat în presa maghiară.