Organizațiile care luptă pentru un Cluj VERDE și sustenabil NU vor hale și construcții până ÎN APĂ în zona Someșului în Gilău

Intenția de realizare a unui parc industrial pe malul râului și canalului Someș în Gilău a stârnit reacții din partea organizațiilor clujene care luptă pentru o zonă metropolitană verde și sustenabilă. Acestea cer ca nicio investiție să nu se realizeze acolo fără adoptarea, în prealabil, a unui Plan Urbanistic General.

Societatea Organizată Sustenabil – SOS Someșul Nostru, Clubul de Cicloturism „Napoca” și Clujul Sustenabil au luat poziție legat de Planul Urbanistic Zonal (PUZ) din zonă industrială Someș în Gilău.

Membrii acestor asociații vor ca zona metropolitană să se dezvolte armonios la râu, nu cu hale și alte investiții imobiliare până în apă.

Organizațiile care luptă pentru un Cluj VERDE și sustenabil NU vor hale și construcții până ÎN APĂ în zona Someșului în Gilău

Astfel, organizațiile cer consultare publică pentru PUZ, astfel încât orice construcție să fie cât mai departe de apă.

Cele trei organizații au transmis o adresă Primăriei Gilău, Consiliului Județean și Primăriei Cluj-Napoca prin care propun ca posibila realizare a unui parc industrial pe malul râului și canalului Someș să fie cât mai departe de apă, iar de-a lungul Someșului să fie spații verzi și copaci plantați, infrastructură de mobilitate nemotorizată și loisir pentru clujeni și turiști.

„Propunem Consiliului Local Gilău să nu autorizeze realizarea parcului industrial până la adoptarea Planului Urbanistic General și nici alte investiții similare la Someș până la proiectarea culoarului de mobilitate nemotorizată între Gilău și Apahida.

Pornind de la acest exemplu specific, propunem Consiliului Județean să organizeze o dezbatere legată de frontul la Someș în localitățile Gilău, Florești și Apahida pentru că halele propuse în PUG Apahida sau în acest PUZ din Gilău, ori dezvoltarea imobiliară în Florești riscă să amenințe biodiversitatea, peisajul și conexiunile pietonale și velo în teritoriu pe tronsoane considerabile la Someș”, arată semnatarii adresei.

Dezbaterea, spun membrii acestor organizații, are ca rol de a stabili lățimea culoarului verde albastru la Someș, ce se construiește la apă, respectiv cum se pot integra Soluții Bazate pe Natură (SBN) în investițiile publice și private preconizate.

„Axa Someșului poate deveni cel mai circulat culoar de mobilitate alternativ la traficul auto din țară, plus un coridor de biodiversitate prin măsuri de conservare, dar și de renaturare.

O dezbatere este necesară chiar și pentru a stabili dacă un astfel de culoar de mobilitate și de loisir este congruent cu hale industriale atât de aproape de Someș.

Propunem Primăriei Cluj-Napoca să demareze o serie de consultări legate de culoarul de mobilitate, aflat în proiectare, începând din septembrie, pentru ca investițiile la râu și afluenți în zona metropolitană să se coreleze cu exigențele ecologice, peisagistice și urbanistice ale culoarului verde-albastru la Someș”, au mai transmis reprezentanții organizațiilor clujene.

Aceștia mai spun că societatea civilă poate contribui benevol cu expertiza asociativă și universitară existentă, alături de cele peste 1.500 de răspunsuri ale clujenilor în trei chestionare pe care organizațiile semnatare le-au realizat de-a lungul timpului cu privire la Someș.

„Someșul Culoar Verde – Albastru” este o campanie organizată de Someș Delivery (Asociația MiniMASS), Societate Organizată Sustenabil (SOS Someșul Nostru), Clubul de Cicloturism „Napoca”, Clujul Sustenabil și alte organizații interesate de crearea acestui culoar.