ACTUALITATE
OPINIE/ Petru ROMOȘAN – Summit-ul Biden-Putin: o semifinală înaintea finalei SUA-China
Noul lider al „lumii libere”, preşedintele Joseph Robinette Biden jr., împăratul noului Imperiu Roman de Apus, a făcut prima călătorie la aliaţii săi, în Marea Britanie, centrul fostului Imperiu Britanic, cel mai preţios aliat şi supus al său, şi în Europa Occidentală continentală, noul Imperiu Roman de Răsărit sau noul Imperiu Bizantin, UE, şi la sfârşitul călătoriei sale s-a întâlnit cu puternicul ţar al Celei de-a Treia Rome (Rusia), Vladimir Putin.
După crizele multiple din ultimii ani, din timpul imprevizibilului preşedinte american anterior, Donald Trump – ultima şi cea mai gravă fiind cea a coronavirusului, o pandemie, de fapt, un probabil război biologic scăpat de sub control, încă nu pe deplin descifrat –, întâlnirile politice ale lui Joe Biden din Regatul Unit (noua „Global Britain”), inclusiv cu regina, dar şi cu liderii G7, cu conducătorii tehnocraţi ai UE, cu liderii ţărilor membre NATO la Bruxelles (armatele sale din partea europeană a vastului imperiu american) şi întâlnirea de câteva ore de la Geneva, organizată la iniţiativă americană, sunt veşti bune pentru planeta Pământ. Criza şi crizele încep să fie treptat dezamorsate.
În Cornwall (Marea Britanie) a avut loc întâlnirea G7. G7 a însemnat în Franţa, Germania, Italia, probabil şi în alte părţi „lumea bună” (le beau monde). Dar, dacă ne uităm bine la cei care compun azi cândva prestigiosul G7, pe lângă SUA (Marea Britanie, Germania, Japonia, Franţa, Italia, Canada), vedem imediat că este vorba doar de principalii parteneri (şi supuşi) ai SUA. Criteriul actual anunţat al selectării lor e cel al PIB-ului pe cap de locuitor (un calcul pur occidental, irelevant pentru restul lumii). Lipsesc China, India, Rusia, Brazilia, Turcia şi Africa de Sud. Italia se găseşte, cu o datorie faraonică, într-o situaţia aproape comparabilă cu cea a Greciei de acum câţiva ani. Canada e o ţară frumoasă şi bogată, dar nu e o mare putere, ci doar vecinul sigur al SUA, aşa cum nu prea e Mexicul. PIB-ul Chinei e egal cu cel rezultat din însumarea PIB-urilor a patru sau chiar cinci din ţările G7, exceptând SUA.
Reuniunile la care a participat preşedintele Joe Biden au fost mai degrabă formale, un bal mai mult sau mai puţin mascat (la una a fost invitat şi preşedintele român, Klaus Iohannis, care a avut onoarea de a-şi ciocni pumnul de augustul pumn american ; de la Trump primise o şapcă), ca să nu spunem un „Congres al babelor” din Viena lui 1815. Asemenea întâlniri nu mai impresionează pe nimeni, produc mai degrabă iritare, glume, satire sau doar indiferenţă în rândul populaţiilor. Şi nici măcar importanta întâlnire dintre Joe Biden şi Vladimir Putin nu e de prima mână. Decât din punct de vedere militar. Întâlnirea de gradul zero ar fi fost cea dintre SUA şi China, care, iată, nu poate avea loc deocamdată.
Joe Biden s-a întâlnit cu Vladimir Putin după ce l-a făcut recent „asasin”. El însuşi nu e un preşedinte recunoscut pe deplin nici măcar acasă, în SUA. Donald Trump nu-l recunoaşte nici astăzi şi destulă presă „republicană” sau trumpistă anunţă întoarcerea lui Donald Trump în vara sau în toamna asta. E adevărat că încă se renumără voturi în SUA, un audit în statul Arizona, comitatul Maricopa. Alte state republicane se pregătesc să facă acelaşi lucru. Dar e foarte improbabil ca Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă fără noi alegeri. Auditul din Maricopa pare să fi provocat şi reacţii la Departamentul de Justiţie, şi noi comentarii ale lui Donald Trump, liderul de facto al republicanilor, precum acesta : „Că e vorba de maşinile de vot, de votanţi care nu au vârsta legală pentru a vota, de persoane decedate, de străini aflaţi ilegal pe teritoriu, de voturi adăugate, de voturi falsificate, de voturi ale celor absenţi, de livrari ale voturilor prin poştă sau de absenţa lor, de cutii cu voturi, de oameni plătiţi să voteze sau de alte lucruri, alegerile prezidenţiale din 2020 sunt, după mine, crima secolului” (Zachary Stieber – „Trump wanted Supreme Court to order new election in key swing states, emails show”, theepochtimes.com, 16.06.2021).
Ce au putut negocia la Geneva Joe Biden şi Vladimir Putin ? După cum a reieşit din conferinţele lor de presă, ambasadorii celor două mari puteri se vor întoarce la posturile lor. Un mare pas înainte. E posibil să aibă loc şi un schimb de prizonieri (tot pe podul din Berlin ?). Echipe ale Ministerului de Externe rus se vor întâlni cu echipe din Departamentul de Stat pe diferite subiecte de interes bilateral. S-a discutat şi despre securitatea cibernetică, despre activitatea ONG-urilor, despre grosolanele şi abuzivele mistificări ale mediei, despre falsele îngrijorări privind Arctica.
Dar, deocamdată, în urmă cu câteva zile, SUA au acordat Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 150 de milioane de dolari. Tot recent, Vladimir Putin precizase că o eventuală aderare a Ucrainei la NATO ar însemna încălcarea unei linii roşii, adică Rusia va reacţiona brutal. Şi Ucraina riscă să devină mult mai mică, dacă nu cumva să dispară de tot de pe hartă. Iar România şi-ar putea recupera teritoriile pierdute în favoarea fostei Uniuni Sovietice. La fel ca Polonia, Ungaria şi Rusia, bineînţeles. Teritoriile şi cetăţenii români (la fel ca polonezii şi maghiarii) care locuiesc dincolo de graniţele actuale. Pentru moment, Ucraina, care nu este încă ţară NATO, a devenit un ciudat poligon de antrenament – nu mai puţin de şapte exerciţii militare împreună cu NATO sunt prevăzute în Ucraina pentru anul în curs. La graniţa Rusiei. La Forumul Economic de la Sankt Petersburg de la începutul acestei luni, ministrul de Finanţe rus a anunţat că, până într-o lună, Rusia va renunţa la toate rezervele sale în dolari şi îşi va diminua semnificativ rezervele în lire sterline. În schimb, îşi va spori rezervele în yuani, în euro şi în aur.
Din punct de vedere economic nu a fost nimic de discutat între delegaţiile SUA şi Rusia. Decât, poate, ridicarea unor sancţiuni americane (şi europene). Care vor fi discutate în următoarele şase luni. Rusia s-a reorientat economic spre Asia şi e din ce în ce mai puţin interesată de Occident. După lovitura de stat din 2014 din Ucraina, după Maidan, relaţiile politice, economice şi militare ale Rusiei cu China, India, Iran şi alte ţări din Asia au devenit mult mai consistente. Ne putem întreba dacă Republica Populară Chineză a refuzat un summit cu Joe Biden. Ar putea fi mai multe explicaţii. Politica agresivă a lui Donald Trump faţă de China e continuată de Administraţia Biden. În plus, originea virusului devastator nu e deloc clarificată.
După Gilbert Doctorow, important expert american în relaţiile SUA-Rusia, negocierile americano-ruse vor fi în primul rând militare. Summit-ul de la Geneva nu e decât „deschiderea” : „De ce ţine Joe Biden să organizeze o întâlnire atât de devreme în mandatul său ? Ni se spune că obiectivul este acela de a obţine o „mai mare stabilitate” în relaţiile bilaterale. Dar nu i-am auzit pe comentatorii de la noi explicând despre ce stabilitate ar fi vorba […]. Din punctul meu de vedere limitat, summit-ul n-are decât un obiectiv, să pună capăt unei curse a înarmărilor pe care Statele Unite sunt pe cale s-o piardă, dacă nu cumva au pierdut-o deja irevocabil, şi să împiedice ca schimbarea echilibrului strategic în defavoarea Statelor Unite să se mai agraveze.
Avantajul secundar ar fi anularea cheltuielilor militare prevăzute, cheltuieli care depăşesc cu mult 1 000 de miliarde de dolari alocaţi pentru a moderniza numai triada nucleară. Aceasta ar permite eliberarea unor fonduri pentru a face investiţii masive în infrastructuri pe care Biden acum încearcă să le facă adoptate de Congres […]. De la retragerea Statelor Unite din tratatul ABM (anti-ballistic missile – n.n.) în 2002, sub George Bush, politica americană vizează să permită o primă lovitură eliminând ICBM-urile (intercontinenal ballistic missile – n.n.) ruseşti şi apoi făcând inutile forţele nucleare reziduale din Rusia, care ar putea fi distruse prin sistemele antibalistice americane. Noile rachete ruseşti, maniabile şi de foarte mare viteză, ar putea scăpa tuturor sistemelor ABM cunoscute. Conform discursului lui Putin din martie 2018, noile armamente strategice ruseşti au făcut ca sutele de miliarde pe care americanii le-au investit pentru a obţine superioritatea să fie un fel de Linie Maginot a timpurilor moderne. Orice ar putea lansa Washingtonul împotriva Rusiei, forţele ruseşti reziduale ar penetra sistemele de apărare americane şi ar face prăpăd în patria americană” („A reductionist approach to the forthcoming Biden-Putin summit in Geneva”, gilbertdoctorow.com, 30.05.2021).
În luna următoare va avea loc la Beijing un alt summit, poate mai important decât cel de la Geneva, summit-ul Xi Jinping-Vladimir Putin. Chinezii şi ruşii îşi aniversează colaborarea pe cât de strânsă, pe atât de extinsă – 20 de ani de la semnarea Tratatului de bună vecinătate şi de colaborare prietenească.
Petru Romoşan
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
„U” Cluj mai are două meciuri și încheie en fanfare un sezon în care s-a autodepășit. Vor urma despărțiri de unii jucători dar și noi achiziții, pentru că „U” își propune mai mult în viitorul sezon.
Vladislav Blănuță, atacantul echipei, își va încheia epopeea la clubul clujean, Adrian Mititelu având mai multe oferte pe masă pentru el.
Capăt de drum la „U” Cluj pentru Blănuță. Ce OFERTE a primit Mititelu
Finanțatorului de la FCU Craiova a numit echipele din străinătate cu care a negociat pentru transferul atacantului: Legia Varșovia, Rakow și Spartak Moscova. Mai mult, polonezii au înaintat și oferte concrete.
„Cu Rapid n-a mai existat nicio discuție pentru Blănuță. A fost ceva mai demult, dar nu ne-am înțeles. Tot atunci mi-a spus domnul Becali un preț, apoi a zis că mi-a spus la mișto. E un om cu care nu poți să discuți. A perturbat negocierile.
Și Legia Varșovia s-a interesat de Blănuță. Oferea o sumă bună, dar cu 7.000 de rate, o plată întinsă pe foarte mulți ani și nu m-a interesat. Și Rakow l-a vrut, tot din Polonia. Ei ofereau mai puțin, dar într-o tranșă sau două. Și Spartak Moscova l-a dorit foarte mult, dar cluburile din Rusia pot transfera doar jucători liber de contract”, a declarat Adrian Mititelu.
Vladislav Blănuță este în acest moment împrumutat la Universitatea Cluj, formația clasată pe locul 4 în play-off-ul Superligii. Atacantul este golgheterul „șepcilor roșii”: în 35 de meciuri a marcat 12 goluri și a oferit 4 pase decisive.
Conform GSP, „șepcile roșii” nu vor activa clauza de cumpărare pentru jucătorul de la FCU Craiova.
Săptămâna trecută, cursul euro a depășit pragul de 5 lei și a atins în 8 mai maximul istoric de 5,1222 lei. Treptat, media a trecut pe scădere, marți fiind atins un minim de 5,0991 lei, odată cu temperarea presiunilor din piață, după ce BNR ar fi vândut circa 6 miliarde de euro, conform unei analize a Erste Bank.
Miercurea aceasta, cursul a revenit peste pragul de 5,1 lei și a urcat la 5,1036 lei, în timp ce tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 5,103 – 5,105 lei.
ANALIZĂ. Euro STAGNEAZĂ la 5,1 lei
Economia României se găsește într-un moment critic, așa cum au arătat-o și cele mai puternice camere de comerț străine, care au atras atenția asupra necesității menținerii țării în clubul euro-atlantic și și-au exprimat îngrijorarea cu privire deteriorarea rapidă a climatului investițional și a credibilității, după primul tur al alegerilor prezidențiale.
Situația finanțelor României se înrăutățește, având în vedere că datoria externă totală a crescut în perioada ianuarie – martie cu 514 milioane euro, până la 205,407 miliarde euro, iar deficitul de cont curent s-a majorat în aceeași perioadă la 7,6 miliarde euro, față de 4,2 miliarde euro în primul trimestru din 2024, conform BNR.
Pentru a stopa deprecierea monedei naționale, BNR a intervenit săptămâna trecută în piața monetară pentru a steriliza excesul de lichiditate și a scumpi leul. Totuși indicii ROBOR nu au depășit pragul de 7,50%, facilitatea de împrumut (rata Lombardă) prin care băncile comerciale pot atrage lei de la BNR.
„Intervențiile BNR s-au diminuat treptat”
Vinerea trecută, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a atins un vârf de 7,31%, nivel care nu a mai fost atins din ianuarie 2023. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat până la 7,45%, cel mai ridicat nivel din 13 februarie 2023, iar cel la 12 luni la 7,46%. Intervențiile BNR s-au diminuat treptat, astfel că miercurea aceasta indicii au scăzut la 7,20%, la 7,36%, respectiv 7,41%.
Calmarea pieței a permis ministerului de Finanţe să atragă marți 1,6 miliarde euro din piaţa locală, prin două emisiuni de titluri de stat care au avut o valoare programată totală de 500 milioane lei. Trezoreria a vândut certificate de trezorerie scadente în mai 2026 la un nivel mediu anual al randamentului de 3,52% și obligațiuni de stat scadente în decembrie 2026, la o dobândă medie anuală de 3,82%.
Scăderea limitată din aprilie a inflației (indicele IPC) din Statele Unite la 2,3% a permis euro să urce la 1,1180 – 1,1266 dolari, astfel că media monedei americane a coborât de la 4,5894 la 4,5335 lei.
Cursul lirei sterline a scăzut de la maximul istoric de 6,0646 lei la 6,0523 lei. După ce a atins joia trecută un record de 5,4930 lei, cursul francului elvețian a avut o evoluție descendentă, la care a contribuit începerea negocierilor comerciale dintre Statele Unite și China. El a coborât la jumătatea acestei săptămâni de 5,4568 la 5,4412 lei.
„Bitcoin s-a menținut peste pragul de 100.000 dolari”
Gramul de aur a scăzut miercurea aceasta de la 480,3618 lei la 471,3738 lei, evoluție la care contribuit deprecierea monedei americane și a metalului galben la 3.220,50 – 3.257,80 dolari/uncie. Prețul a atins în 8 mai un maxim istoric de 487,0692 lei.
În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2455 zloți/euro, în condițiile în care Polonia se pregătește să vândă obligațiuni în valoare de 9 miliarde de zloți (peste 2,1 miliarde euro). La rândul ei, cea maghiară s-a întărit la 404,22 forinți/euro.
În ultimele ședințe bitcoin s-a menținut peste pragul de 100.000 dolari iar ethereum s-a cantonat în jurul pragului de 2.600 dolari.
Radu Georgescu
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condamnă în termeni categorici și fără echivoc ingerințele scandaloase ale ambasadorilor României în SUA, Andrei Muraru, și în Israel, Radu Ioanid, în procesul electoral intern, printr-un nou articol politic partizan publicat astăzi.
Este inacceptabil ca reprezentanți ai statului român să transforme diplomația în propagandă de partid. Acești așa-ziși diplomați, plătiți din bani publici pentru a reprezenta interesele statului român și ale tuturor cetățenilor români, au ales să devină propagandiști ai Sistemului și să atace în mod direct unul dintre candidații la alegerile prezidențiale – George Simion.
AUR condamnă ferm ingerințele ambasadorilor Muraru și Ioanid în alegerile prezidențiale
Este un act de o gravitate extremă, care încalcă flagrant statutul diplomatic, normele Constituției și principiile neutralității instituționale. Acești ambasadori s-au transformat în agenți electorali de campanie, cu misiunea clară de a influența opinia publică din diaspora și de a decredibiliza poziția reală la regimul de la București.
Reamintim că nu este prima oară când domnii Muraru și Ioanid comit astfel de abuzuri. AUR a depus deja o sesizare oficială după scrisoarea publică trimisă în urmă cu câteva săptămâni, prin care aceiași indivizi atacau candidatura lui George Simion. Acum, revin cu o noua acțiune concertată, depășindu-și în mod evident și voit atribuțiile.
România nu mai poate tolera asemenea derapaje instituționale. Dacă într-un stat cu adevărat democratic astfel de comportamente ar fi dus instant la rechemarea și sancționarea ambasadorilor, în România interimatului continuu complicitatea este tăcută, pentru că vin din partea celor care servesc interesele Sistemului.
AUR cere demisia ambasadorilor Andrei Muraru și Radu Ioanid!
Diplomația română trebuie să redevină un instrument de reprezentare a intereselor naționale, nu o unealtă de propagandă pentru grupările de putere din interiorul țării.
Nu acceptăm ca funcții publice plătite din bani românești să fie folosite împotriva românilor!
EVENIMENT
FINALA Cupei României: CFR Cluj – Hermannstadt, 3-2. Clujenii își ADJUDECĂ cea de-a 5-a cupă și vor juca în Europa League
Miercuri seara, la Arad, s-a desfășurat ultimul act din Cupa României între CFR Cluj și Hermannstadt. Clujenii au vizat a patra Cupă din istorie, în timp ce sibienii, care n-au drept de joc în Europa, au căutat primul trofeu din istorie. În fața unor tribune pline, cu fani ai CFR-ului mai mulți ca la meciurile de acasă, clujenii înving cu 3-2, goluri marcate de Kamara (min.15), Louis Munteanu (min.22) și Nkololo (min.48), respectiv Căpușă (min.37) și Buș (min.74). CFR Cluj va reprezenta România în Europa League.
Echipele de start:
CFR Cluj: Hindrich – Graovac, Bolgado, Sinyan, Camora – Emerllahu, Djokovic, Korenica – Nkololo, L. Munteanu, Kamara
Rezerve: M. Popa, Abeid, Deac, Păun, Rocha, M. Ilie, Fică, Postolachi, Șfaiț
Antrenor: Dan Petrescu
FINALA Cupei României: CFR Cluj – Hermannstadt, 3-2. Clujenii își ADJUDECĂ cea de-a 5-a cupă și vor juca în Europa League
Hermannstadt: Căbuz – Căpușă, Ionuț Stoica, Selimovic – Balaure, Biceanu, Ivanov, Murgia, Goncalves – Chițu, Ianis Stoica
Rezerve: Muțiu, Bejan, Kujabi, Neguț, S. Buș, D. Iancu, Gman, Antwi, R. Popescu
Antenor: Marius Măldărășanu
Stadion: „Francisc Neuman”, Arad (Capacitate: 11.500 locuri)
Arbitru: Andrei Chivulete (București) / A1: Andrei Constantinescu (București) / A2: Romică Bîrdeș (Pitești) / Arbitru VAR: Sorin Costreie (Voluntari) / Arbitru AVAR: Iulian Dima (București) / R1: Rareș George Vidican (Satu Mare) / Observator arbitri: Marcel Savaniu (Satu Mare) / Delegat joc: Felix Grigore (București)
Început bun de meci pentru sibieni care au câteva atacuri „supărate” spre careul advers. Iureșul se calmează după minutul 5 și CFR începe să preia controlul.
În min.15, Korenica dă o pasă excelentă în adâncime spre Kamara, care îl driblează pe Căbuz și înscrie pentru 1-0. În min.22, Camora centrează de pe partea stângă iar Louis Munteanu, scăpat de fundași, însrie pentru 2-0.
În min.25, Nkololo ratează incredibil din postura de singur cu portarul. Peste alte două minute, Emerllahu șutează din colțul careului mic dar Căbuz respinge peste poartă.
În min.37, Tiago execută o lovitură liberă de pe partea stângă, Graovac prelungește balonul până în pieptul lui Căpușă, care o introduce în poartă cu tot cu Hindrich, pentru 2-1.
Repriza a doua începe cu golul lui Nkololo din min.48, după o pasă excelentă a lui Munteanu, după ce, cu un minut înainte, Kamara ratează dintr-o poziție foarte bună.
Sibienii nu cedează și cresc presiunea pe fondul pasului înapoi făcut de clujeni. În min.74, fostul CFR-ist Buș îl învinge pe Hindrich cu un șut de la 20m, pentru 3-2. Hermannstadt atacă în valuri, oarecum la nimereală, sperând să ducă meciul în prelungiri.
Hindrich își salvează echipa în min.82 la șutul lui Tiago. Urmează un sac de galbene și două roșii împărțite cu generozitate de Chivulete pentru trageri de timp ale clujenilor și arțag din partea sibienilor. Au fost eliminați Djokovic și Tiago.
CFR mai înscrie o dată în minutele de prelungiri, 15 la număr, prin Emerllahu, dar golul e anulat cu VAR pentru offside.
Clujenii câștigă cea de-a 5-a cupă, după 9 ani și vor participa în Europa League.
Notele Cluj24:
Hindrich 8 – Graovac 7, Bolgado 7, Sinyan 6, Camora 7 – Emerllahu 7, Djokovic 6, Korenica 8 – Nkololo 7, L. Munteanu 8, Kamara 8, Abeid, Rocha 6, M. Ilie, Fică 6, Postolachi 5
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Capăt de drum la „U” Cluj pentru Blănuță. Ce OFERTE a primit Mititelu
ANALIZĂ. Euro STAGNEAZĂ la 5,1 lei
AUR condamnă ferm ingerințele ambasadorilor Muraru și Ioanid în alegerile prezidențiale
FINALA Cupei României: CFR Cluj – Hermannstadt, 3-2. Clujenii își ADJUDECĂ cea de-a 5-a cupă și vor juca în Europa League
L-ați VĂZUT? Tânăr de 25 de ani din Cluj, DISPĂRUT de acasă
Județul Cluj, sub avertizare meteo COD GALBEN. Furtuni și vânt de până la 70 km/h
Construiește-ți cariera alături de profesioniști! Aplică la programul de internship „Rising Stars at IULIUS”
DOTĂRI de peste 15 milioane lei la Spitalul Municipal Dej. Printre aparate, RMN și computer tomograf de ultimă generație
