Editorial Opinii
OPINIE/ Petru Romoșan: Piaţa de artă, pandemie, falsuri, traficuri, piaţa locală

Piaţa de artă mondială a rezistat bine pandemiei din 2020, lockdown-urilor, crizei economice. Aproape toate licitaţiile şi, în general, toate vânzările s-au mutat pe digital cu succes. A fost chiar o surpriză foarte plăcută pentru profesioniştii domeniului din toată lumea. 76 % dintre picturi, sculpturi şi obiecte de artă şi-au găsit cumpărătorii. Pentru un an de pandemie, de închideri, e o rată de reuşită foarte bună. Un public nou, de 30-40 de ani, şi-a făcut masiv intrarea pe piaţa de artă devenită majoritar online. Dar estimările au fost prudente şi au rămas deci atrăgătoare, după Thierry Ehrmann, preşedintele Artprice.
China, pe primul loc
Tot după evaluările Artprice, China a revenit în 2020 pe primul loc, şi încă de o manieră categorică, după ce în anteriorii patru ani fusese din nou devansată de SUA. În acest moment, piaţa de artă din China cântăreşte 39 % din piaţa mondială faţă de 27 % SUA şi 15 % Marea Britanie.
Un studiu publicat de acelaşi Artprice în toamna lui 2020 arăta că în topul 1 000 al celor mai cotaţi artişti se găsesc 395 de chinezi în raport cu 165 de americani. China şi-a creat o piaţă de artă interioară şi au apărut noi case de licitaţii, subliniază preşedintele Artprice.
Şi, cu toate că Hong Kong-ul a fost luat în posesie sever de China, marea metropolă financiară şi comercială asiatică, poarta de intrare şi de ieşire a banilor din China, şi-a menţinut şi chiar întărit rangul. Sotheby’s a realizat un sfert din cifra sa de afaceri la Hong Kong. Şi în 2020 doar Germania a reuşit să-şi crească cifra de afaceri pe piaţa de artă cu 11 %.
Trafic de tablouri false
Pentru piaţa de artă, marele şoc al începutului de an 2021 este apariţia unei cărţi semnată de Vincent Noce, un comentator cunoscut, prezent frecvent în La Gazette de l’Hôtel Drouot – L’Affaire Ruffini, Buchet-Chastel, Paris.
E vorba de un incredibil trafic de tablouri vechi false din ultimii 30 de ani, desfăşurat în Italia, Franţa, la Londra, New York, cu implicarea marilor case de licitaţii şi a marilor galerii. Tablouri de Lucas Cranach cel Bătrân, Pieter Brueghel cel Tânăr, Jan Brueghel, Frans Hals, Parmigianino, Oraţio Gentileschi, Andrea Solario etc., toate produse de falsificatori de geniu italieni (cei mai talentaţi !), s-au vândut cu expertize, cu certificate prin cele mai pretenţioase galerii, prin cele mai cunoscute case de licitaţii, la multe, uneori foarte multe milioane de euro.
Mai rău, uneori cumpărătorii au fost chiar experţi celebri şi muzee de prestigiu. Cartea a apărut în februarie la Paris, afacerea e în curs, procesul sau procesele n-au avut încă loc, dar poliţia de artă din Franţa e astăzi deja în posesia unui material exploziv. Subiectul va fi urmărit cu toată atenţia de cei interesaţi şi, mai ales, de profesioniştii domeniului.
Expertiză științifică
În ultimii 20 de ani, la expertiza clasică, datorată autorilor de cataloage raisonnés sau specialiştilor în opera unui artist sau a mai multora, s-a adăugat expertiza ştiinţifică, chimică şi fizică.
Se studiază pigmenţi, istoria folosirii unor materiale (lemn, cupru, pânză…), a unor lianţi şi culori rare şi, cu toate acestea, unii traficanţi foarte experimentaţi, împreună cu maeştrii falsificatori, reuşesc să păcălească, la nivel de multe milioane de euro, negustori şi experţi cu experienţă, colecţionari pătimaşi şi laboratoare sofisticate din toată lumea.
Fals cu acte
Am recitit de curând şi cartea care recapitulează o altă enormă afacere de trafic de falsuri – L’Affaire Beltracchi, de Stefan Koldehoff şi Tobias Timm (Babel, 2013). În afacerea Beltracchi e vorba de un trafic de artă modernă, de sfârşit de secol XIX şi mai ales de secol XX : Max Ernst (cel puţin şase opere majore), Fernand Léger, André Lhote, Max Pechstein, Kees Van Dongen, Heinrich Campendonk (zeci de falsuri), André Derain (cel puţin trei tablouri din perioada fauve), Raoul Dufy, Othon Friesz, Georges Braque etc. Sumele sunt şi în acest caz astronomice.
Şi aproape toate falsurile s-au vândut cu certificate în regulă. Falsificatorul principal, Wolfgang Beltracchi (de fapt, Fischer – Beltracchi e numele soţiei sale), ţinea foarte mult să-i fie certificate „operele” înainte de-a fi puse în vânzare la Sotheby’s, Christie’s sau în marile galerii din Paris, Londra şi New York. Se estimează că falsurile, copiile, artefactele dubioase au reprezentat în Germania cca 30 % din piaţa de artă în ultimii ani.
Cum stă România
Fenomenul falsurilor s-a răspândit foarte mult şi în România în ultimii 30 de ani şi pare în acest moment imposibil de îndiguit. E adevărat însă că falsurile care circulă la noi au valori net mai mici. În plus, falsificarea e mult mai rudimentară – de cele mai multe ori se rezumă la schimbarea de semnături sau la atribuiri prin semnături adăugate ale unor nume mai mari, mai bine cotate.
Dar e doar un început. Nu lipsesc nici imitaţiile stângace ale unor nume mari, pe care piaţa le cere : N. Tonitza, Schweitzer-Cumpăna, Victor Brauner, Mattis Teutsch şi alţi avangardişti relativ uşor de imitat. Trebuie să spunem şi că experţii noştri au fost „fabricaţi” în cea mai mare parte pe criterii politice, mai exact, securistice şi de cumetrie. Ministerul Culturii, la fel ca în anii comunismului, e o anexă a Ministerului de Interne sau a unor servicii zise „speciale”.
De altfel, majoritatea miniştrilor Culturii din ultimii 15-20 de ani au avut o foarte vagă legătură cu cultura şi cu administrarea ei.
Falsul, în ascensiune
Plaga falsificării e în plină expansiune şi merită să revenim asupra ei. Pentru că foarte multe colecţii din România sunt împănate cu falsuri şi destule colecţii sunt compuse aproape în întregime din falsuri. Destui „colecţionari” ştiu foarte bine ce au în „colecţie”, profilul lor de interlopi nu înşală pe nimeni.
Dacă oricine, conştient sau nu, îşi poate atârna pe perete un fals, nu e ilegal, colecţiile de falsuri rămân totuşi foarte suspecte sau cel puţin ciudate. E şi un semnal de alarmă pentru bănci, care ele însele au cumpărat/stocat/garantat foarte multe ciudăţenii „artistice” în acelaşi cunoscut spirit de cumetrie. Faptul că un colecţionar plăteşte un preţ delirant pentru un tablou nu e condamnabil şi în nici un caz în afara legii.
Vede el ce face mai departe cu „capodopera” achiziţionată. Inutil să-i explici unui asemenea „colecţionar” de tranziţie din Estul Europei că nici un catalog color şi nici un certificat bombastic nu garantează neapărat autenticitatea sau valoarea financiară a unei opere de artă. Iar faptul că nişte interlopi recenţi îşi închipuie că ei fac cota artiştilor şi dau ora exactă în artă ţine de o halucinaţie binecunoscută a infractorilor şi corupţilor.
Prețuri enorme
Urmaşii lor vor vedea cu ce se aleg… Preţurile de la sfârşitul lui 2020 şi începutul lui 2021, enorme în raport cu valoarea modestă a operelor de artă achiziţionate, ne dau o idee despre câţi bani negri mai trebuie reciclaţi în România.
Catastrofa morală, socială şi economică pe care o resimţim cu toţii, derivată din minciuna şi mistificările globale la vreme de pandemie, ca şi evoluţiile ulterioare ale societăţii (educaţionale, culturale, financiare…) nu se văd niciunde mai corect şi mai bine anticipat decât în comerţul de artă. Lucru valabil peste tot, şi deci şi în România.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Avertizare COD PORTOCALIU de vânt puternic în zona montană a județului Cluj. Rafale de peste 120 de kilometri pe oră

Meteorologii au emis o avertizare COD PORTOCALIU de vânt puternic pentru zona montană a județului Cluj.
Avertizarea este valabilă joi, 13 martie, între orele 10:00 și 18:00.
Rafale de peste 120 de kilometri pe oră în zona montană înaltă
Restul județului Cluj este sub COD GALBEN de vreme rea. Conform meteorologilor, vântul va sufla cu viteze de 70-85 de kilometri pe oră, dar în zona montană înaltă rafalele pot depăși 120 de kilometri pe oră.
Oamenii sunt sfătuiți să fie precauți și să se adăpostească.
Foto: Arhivă
EVENIMENT
VIDEO. Boxe din subsolul blocurilor, vândute ca apartamente la Cluj cu 50.000 euro. Criticile arhitectului Clujului

Arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, consideră că piața imobiliară trebuie reglementată urgent și că Protecția Consumatorilor trebuie să intervină de urgență pentru ca boxele din subsolurile blocurilor să nu poată fi transformate în apartamente, vândute ulterior cu prețuri care ajung și la 50.000 de euro.
”Nu este posibil ca asemenea anunțuri să apară liber pe piața imobiliară. De ce? Simplu de tot: este reclamă falsă și induce în eroare cumpărătorul prin prezentarea de informații FALSE.
Boxa nu e apartament – este spațiu de depozitare și nu poate fi transformat în apartament deoarece se încalcă prevederile legale (indicatori urbanistici, număr unități locative, spatii de parcare, etc.).
Protecția Consumatorilor să intervină
Credeți că un dezvoltator nu ar fi construit direct apartament și nu boxă, ca să-l vândă cu 3.000 de euro/mp dacă se putea legal? Ar renunța așa ușor la câteva zeci de mii de euro? Bineînțeles că nu ar fi renunțat!
Sub un aspect are dreptate – se pot face gemuri în acel spațiu. Gemuri de caise, de căpșuni și de care mai dorește. Boxa e locul unde se pot depozita acestea.
ANPC – Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are obligatia să intervină și să sancționeze drastic asemenea derapaje”, crede Salanță.

Fostul premier și lider PSD, Victor Ponta, candidat independent la prezidențiale, se declară de acord ca locuitorii Capitalei să-l ia pe primarul Emil Boc să conducă Bucureștiul și să-l dea la schimb pe Nicușor Dan la Cluj-Napoca.
Ponta a declarat la podcastul lui Marius Tucă de pe Gândul că i s-a părut culmea că Nicușor Dan a mers la Cluj-Napoca să critice orașul și administrația locală când în București nu a făcut absolut nimic.
”Am văzut că a fost la Cluj și a criticat Clujul că nu e bun și îmi venea să zic, nu sunt mare fan Boc, dar eu sunt de acord să-l luăm pe Boc și să-l dăm pe Nicușor la Cluj.
Mi s-a părut culmea să te duci să critici Clujul când tu în București nu ai făcut absolut nimic”, a spus Ponta.
Acesta crede că va intra în turul doi al alegerilor pentru funcția supremă în stat cu Nicușor Dan, primarul general al Capitalei fiind, de asemenea, candidat independent
De asemenea, Victor Ponta a susținut că va cere reducerea subvenției acordate de Guvern partidelor politice parlamentare deoarece sumele din prezent, de milioane de euro, sunt prea mari.
EVENIMENT
Ministrul Finanțelor: Veniturile obținute în mod cinstit pot fi TRANSFERATE liber în cadrul familiei, fără a mai fi impozitate

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat miercuri că veniturile obținute în mod cinstit pot fi transferate liber în cadrul familiei, fără a mai fi impozitate, astfel încât cei care transferă bani copiilor sau părinților lor, fie prin virament bancar, fie în numerar, din veniturile lor legal obținute, nu au de ce să se teamă.
„Scopul organelor fiscale este de a descuraja evaziunea fiscală, nu de a sancționa persoanele care au primit bani de la un membru al familiei. Este însă important ca persoanele vizate să colaboreze cu autoritățile în cazul în care sunt solicitate să facă acest lucru în cadrul unei eventuale verificări”, a subliniat ministrul, într-o postare pe pagina sa de Facebook, citată de Agerpres.
Ministrul Finanțelor: Veniturile obținute în mod cinstit pot fi TRANSFERATE liber în cadrul familiei, fără a mai fi impozitate
Reacția ministrului vine la o zi după ce avocata Luisiana Dobrinescu, managing partner Dobrinescu Dobrev SCA, a atras atenția asupra faptului că lipsa unor documente justificative privind remiterea de sume în numerar între rude atrage consecințe fiscale semnificative asupra persoanelor fizice verificate.
Aceasta a prezentat cazul unui antreprenor care i-a dat sume de bani din dividende fiicei sale. În cadrul unei verificări a situației fiscale personale, inspectorii i-au solicitat acesteia documente justificative care să ateste sursa sumelor de bani deținute, mai exact cele din care să rezulte remiterea sumelor de bani de la tată, conform notei explicative și a declarației notariale date de acesta din urmă.
Într-o situație asemănătoare s-a aflat și o pensionară care a primit bani de la fiul ei pentru o casă.
„Fără a nega legitimitatea și interesul inspectorilor fiscali în a solicita astfel de documente pentru stabilirea situației de fapt, trebuie acceptat că între rude, pentru banii în numerar, rareori se întocmesc documente justificative. Stabilirea situației de fapt trebuie așadar să aibă la bază probe caracteristice relației de rudenie, precum mesaje WhatsApp, declarații pe proprie răspundere ale părților implicate, declarații ale martorilor etc.”, a declarat Dobrinescu, într-un comunicat.
„Sumele de bani transferate între rude se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile”
Pentru a evita astfel de probleme cu ANAF, avocata a recomandat ceea ce face și ea: le dă copiilor bani folosind online banking, cu menționarea destinației banilor.
„Așadar, românii ar trebui să fie atenți la sumele pe care le oferă sau le primesc. Impozitul pe sumele a căror sursă nu poate fi identificată a fost majorat de la 16% la 70%, de la 1 iulie 2024 prin Legea 296/2023, iar statul are nevoie de bani la buget”, a atras atenția sursa citată.
Ulterior, în cursul zilei de miercuri, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a precizat că sumele de bani transferate între rude se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile, similar fiind tratați și banii încasați ca urmare a evenimentelor familiale (nunți/botezuri).
„La art. 61 și art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt prevăzute categoriile de venituri impozabile, cât și cele neimpozabile. Transferurile/sumele date/încasate de la rude se subscriu operațiunilor de donație/dar manual și se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile sau în funcție de împrejurările fiecărei situații de fapt, pot îmbrăca forma unor datorii, ceea ce reprezintă surse neimpozabile.
În ceea ce privește sumele încasate ca urmare a evenimentelor familiale (nunți/botezuri), pentru care nu există obligația declarativă din partea contribuabilului, sursele de fonduri de natura darurilor primite cu ocazia acestor evenimente reprezintă de asemenea venituri neimpozabile”, menționează instituția.
„Cota de impozit de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate”
Potrivit Fiscului, în cadrul procedurii de verificare a situației fiscale personale, sunt examinate înscrisurile sau informațiile despre activitatea persoanei fizice verificate, referitoare la intrările și ieșirile de fonduri și la creșterea sau descreșterea elementelor patrimoniale pe perioada verificată, conform prevederilor legale din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
„Potrivit art. 117 din același act normativ (Codul de procedură fiscală, n.r.), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate”, subliniază sursa citată.
Reprezentanții Fiscului au adăugat că, pe de altă parte, cota de impozit de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate, așa cum sunt prevăzute la articolele 61 și 62 din Legea 296/2023.