CULTURA
OPINIE/ Ioan Lumperdean: Ce sărbătorește Franța la 14 iulie?

Ca în fiecare an, la 14 iulie ni se spune de ziua națională a Franței. În acest an, după paranteza pandemică din anul trecut, festivitățile au readus în conștiința publică măreția faptelor de acum 232 de ani. Franța a vrut să rămână purtătoarea mesajului de libertate exprimat atunci, la cădere Bastiliei și în anii care au urmat. Cel puțin așa reiese din șuvoiul de știri care a populat mass media.
Numai că 14 iulie 1789 a fost numai un episod din ceea ce numim Marea Revoluție Franceză. E adevărat, unul important, atunci, dar nu măreț, cum le place francezilor să se laude. Important pentru că locuitorii Parisului au avut curajul nebunesc de-a ataca Bastilia, închisoarea înfricoșătoare a regalității franceze. Dar oare a fost chiar așa de mult curaj la 14 iulie 1789? Am mai scris despre acest episod și l-am legat inevitabil de istoria datorie publice și a inconștienței politice a diriguitorilor din Franța secolului al XVIII-lea.
O scurtă istorie a faptelor
În îndelungata istorie a monarhiei franceze, structurile economice și sociale ale Franței s-au deteriorat și au devenit nefuncționale. Au fost istorici, economiști, filosofi care au arătat ce se întâmplă și care au cerut imperativ să se găsească consensul social pentru relansarea economiei și societății. Au fost oameni care au înțeles și subscris la astfel de opțiuni. Dar au fost și mulți potrivnici.
Principala problemă erau lipsa banilor. A fost „soluționată” prin împrumuturi. Unul după altul și nu puține. La 1 septembrie 1715, când Ludovic al XIV-lea (Regele-Soare) a trecut la cele veșnice, datoria publică era uriașă, de 3.500 de milioane de livre. Cu dobânzile aferente, aceasta putea fi rambursată după… 1.000 de ani!!!
Urmașii săi, Ludovic al XV-lea (1715-1774) și Ludovic al XVI-lea (1774-1793), au mers pe calea datoriei publice, chiar dacă au avut și unele inițiative reformiste. Au adus în fruntea finanțelor bancheri, considerați salvatorii economiei: John Law, Robert Jacques Turgot, Jacques Necker. Nu a fost să fie așa.
Dar virusul așa-zis salvator, prin împrumuturi și politici populiste, și-a făcut loc în mințile mulțimilor anonime pariziene. Reconstituirile de mai târziu au dovedit că manipulările au fost excesive și înșelătoare. Așa s-a ajuns la atitudinile pro și contra Necker.
Numit și revocat de către rege, acceptat și susținut de bancheri, Necker devine omul zilei de 14 iulie 1789. Cu două zile înainte s-a zvonit că a fost arestat și închis în Bastilia. Era o mare dezinformare, întreținută cu bani și influență. Rezultatul – ocuparea Bastiliei, linșarea guvernatorului acesteia, De Launey, și dărâmarea, în lunile care au urmat, a zidurilor închisorii, considerată simbolul represiunii politice, deși la 14 iulie 1789 erau numai șase deținuți de drept comun. Și atunci cum rămâne cu simbolistica libertății politice a zilei de 14 iulie 1789?
Mesajul culorilor Franței
În zilele premergătoare cuceririi Bastiliei, în grădinile Palatului Regal (era parcul tradițional al Parisului, aflat în proprietatea ducelui de Orléans, un opozant al regimului) au avut loc mai multe întruniri. S-a format o solidaritate a participanților la aceste întruniri, mai ales că ele au început într-o zi de duminică (12 iulie). Îndemnuri, discursuri și simboluri create ad-hoc.
Un jurnalist a luat o frunză din arborii parcului și și-a pus-o la rever. Imediat, mulțimea i-a imitat gestul, iar verdele, asemenea casei lui Necker, a devenit culoarea solidarității și speranței. În zilele următoare s-a renuțat la acestă simbolistică datorită preponderenței acestei culori în blazonul fratelui regelui.
Culorile roșu și albastru din stema Parisului au fost adoptate. Mai târziu, când s-a încercat o reconciliere cu regalitatea, s-a mai adăugat culoarea albă, specifică dinastiei de Bourbon. Așa a apărut simbolistica drapelului Franței: roșu, alb, albastru!!!
Un al doilea 14 iulie în 1790
Istoria și-a urmat cursul și, în 1790, s-a propus o împăcare între națiune și monarhie A și fost numită ziua reconcilierii și unității tuturor francezilor, când regele Ludovic al XVI-lea a jurat credință Națiunii și Legii. Nu a fost o zi tumultoasă și violentă. Și atunci se pune întrebarea: a fost o zi revoluționară? Răspunsul este DA.
Istoria nu se construiește și nu se validează numai prin violențe și insurecții, mitinguri și mișcări stradale, ci și prin acte pașnice și cerebrale, iar la 14 iulie 1790 a fost un astfel de act. După aceea lucrurile au mers pe alte drumuri și „revoluția” a ieșit din nou din pahar.
Un al treilea 14 iulie în 1880
În secolul al XIX –lea, statele naționale îşi afirmau identitatea prin tradiții și solidarități trecute și prezente. A început proclamarea zilelor naționale. Un astfel de demers are loc și în Franța în 1880. Un proiect de lege este elaborat în acest sens.
Primul și al doilea 14 iulie erau considerate repere fundamentale în istoria Franței. S-a argumentat că Franța de atunci era moștenitoarea avântului popular de la 1789, dar și a celui de 1790, care l-a validat pe primul și l-a consacrat fără „nici o picătură de sânge sau o lacrimă”. În fapt, era sinteza între rațiune și violență, între tradiție și modernitate, între normal și conflictual.
Desigur, la această concluzie s-a ajuns după ani de lupte și căutări, după împliniri și eșecuri. Însă de atunci şi până astăzi, 14 iulie a rămas în simbolistica francezilor. Nu au fost opțiuni de renunțare sau redefinire a zilei naționale a Franței, cum s-a întâmplat la noi și cum se mai propune încă. Chiar și în timpul ocupației naziste, ziua națională și drapelul au rămas neschimbate. Și atunci când pentru stemă nu s-a ajuns la consens (Franța nu are o stemă oficială) s-a găsit soluția reprezentării simbolurilor naționale prin asocierea unor imagini precum libertatea, măslinul, cocoșul galic, bustul Marianne (figură alegorică a Revoluției care exprimă Libertatea, Egalitatea, Fraternitatea).
Astăzi, când mișcările anti-sistem negă tot ceea ce însemnă simbolistica și identitatea națională, Franța se ține tare și are curajul de-a spune ceea ce are de spus. A dovedit-o și în timpul mișcării vestelor galbene, a dovedit-o și la recenta întâlnirea G7/ NATO sau ieri, când a respins propunerile Uniunii Europene privind trecerea mecanică la economia verde, sau astăzi, de ziua națională, când și-a reafirmat poziția de mare putere europeană.
E bine să învățăm și noi din acestă conduită. Am spus!!!
Prof.univ. dr. Ioan Lumperdean
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
FOTO. Cum s-au petrecut accidentele din Cheile Turzii. Una dintre victime, o turistă din Cehia

Două accidente grave, petrecute aproape concomitent duminică, în jurul amiezii, în zona Cheilor Turzii, au necesitat intervenții ample ale salvatorilor montani și sprijin aero asigurat de elicopterul SMURD de la Mureș.
Astfel, un cățărător a căzut de pe stâncă în Cheile Turzii, iar coechipierul său a anunțat accidentul la 112.
Salvamontiștii care asigurau permanența la Baza Salvamont Cheile Turzii au ajuns în câteva minute la victimă și au imobilizat-o complet cu ajutorul dispozitivelor specifice. Lor li s-au alăturat și alți voluntari Salvamont, care au ajuns repede la locul accidentului.
Traumatismele multiple ale victimei și starea generală a acesteia i-au determinat pe salvatori să ceară imediat sprijin aero. Elicopterul SMURD Mureș, cu medic, l-a troliat pe cățărător în targă și l-a transportat la spital, unde a intrat în operație.
Turistă din Cehia rănită
Al doilea caz care a necesitat evacuare aeriană s-a petrecut tot în arealul Cheilor Turzii, mai exact în zona Cascadei Ciucaș, unde o turistă din Cehia a căzut de la înălțime.
A fost anunțat serviciul 112, diagnosticul prezumtiv fiind în acest caz de dublă fractură – tibie și peroneu. La accident s-a deplasat formația care asigura permanența în Baza Băișoara, precum și salvatori montani care se aflau în timpul liber. Și în acest caz a fost solicitat sprijinului elicopterului SMURD Mureș, care a preluat victima și a transportat-o la spital.
EVENIMENT
FOTO. Produs de Cluj revine pe platoul Sălii Sporturilor ”Horia Demian”. Clujenii pot cumpăra carne, lactate, legume și fructe

Consiliul Județean Cluj, prin intermediul Asociației Produs de Cluj, organizează, în perioada 20-22 iunie 2025, cea de-a IV-a ediție a Târgului „Produs de România”, un eveniment de referință pentru promovarea tradițiilor și a autenticității românești, desfășurat pe platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Primăria municipiului Cluj-Napoca și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Dacă Produs de Cluj este un proiect de suflet, atunci Produs de România este un proiect care aduce laolaltă inima și mintea românilor. Clujul este un centru universitar, economic și cultural care reunește întreaga spiritualitate românească, așa că este firesc să organizăm aici un târg reprezentativ pentru România și Republica Moldova. Unicitatea Târgului „Produs de România” constă tocmai în prezența artizanilor și producătorilor de pe ambele maluri ale Prutului, într-un eveniment dedicat culturii tradiționale locale, dar cu reprezentarea tuturor regiunilor etnofolclorice ale țării”.
Singurul eveniment de acest tip dintre Nistru, Dunăre și Someș, Târgul „Produs de România” reunește peste 100 de artizani și producători de preparate tradiționale din toate regiunile țării și din Republica Moldova. Vizitatorii vor putea degusta și achiziționa preparate tradiționale din carne și lapte (slănină, cârnați, jumări, caș proaspăt și brânzeturi maturate), produse apicole (miere, polen, lăptișor de matcă, faguri și ceară), dar și dulciuri de casă (turtă dulce, ciocolată, rahat, prăjituri tradiționale).
Vin și pește
De asemenea, participanții vor descoperi vinuri și țuică tradițională, produse din pește și păstrăv proaspăt, pâine de casă, gemuri, dulcețuri și sucuri naturale. Standurile artizanilor vor oferi costume populare lucrate manual, podoabe, obiecte din ceramică, pielărie și multe alte creații tradiționale.
Cei mici vor putea explora tainele meșteșugurilor la atelierele de creație, iar pentru o doză suplimentară de veselie, târgul va include și un parc de distracții plin de culoare. Pentru cei pasionați de gastronomia tradițională sau de preparatele moderne, oferta culinară va fi variată: de la grătare și bucate tradiționale până la langoși, palanețe, înghețată artizanală și sucuri naturale.
”Atmosfera târgului va fi completată de un program artistic bogat, cu artiști consacrați din toate regiunile țării, care vor urca pe scenă pe parcursul celor trei zile, transformând Clujul într-o adevărată capitală a României autentice.
Clujenii sunt invitați să fie parte din povestea tradițiilor românești și să celebreze valorile autentice!”, transmite Consiliul Județean Cluj.
ECONOMIE
FOTO. Autostrada Transilvania, 21 de ani de la start. Cum a fost inaugurat proiectul pe muzică de Vivaldi și ce s-a ales de el

Pe 16 iunie 2004, premierul Adrian Năstase inaugura, cu mare fast, lucrările la Autostrada Brașov-Borș, văzută atunci drept poarta României spre Uniunea Europeană. Promisă pentru finalizare în 2012, Autostrada Transilvania rămâne, 21 de ani mai târziu, un proiect nefinalizat, marcat de întârzieri, scandaluri și contracte controversate.
Astăzi se împlinesc 21 de ani de când, în 16 iunie 2004, în comuna Săvădisla, era lansat cu surle și trâmbițe unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură ale României postdecembriste: Autostrada Transilvania. Pentru a înțelege atmosfera de atunci și cum a fost reflectat momentul în presă, Cluj24 a consultat Arhiva Arcanum, care cuprinde numeroase publicații naționale și locale din perioada respectivă.
Primele excavații, pe muzică de Vivaldi
Ceremonia de inaugurare a fost una grandioasă: premierul de la acea vreme, social-democratul Adrian Năstase, a sosit cu elicopterul pe șantier, fiind întâmpinat de oficialitățile locale și județene, precum și de localnici. La eveniment au participat și alți oficiali de la acea vreme: ministrul transporturilor, Miron Mitrea, negociatorul șef al României cu UE, Vasile Pușcaș, președintele UDMR, Marko Béla și liderii UDMR Frunda Gyorgy, Takacs Csaba, Verestóy Atilla, președintele executiv al PD, Emil Boc și șeful Agenției pentru Strategii Guvernamentale, Vasile Dîncu.
Primele excavații s-au făcut chiar sub ochii premierului, pe muzică de Vivaldi, relata presa. Proiectul urma să lege Brașovul de granița cu Ungaria, la Borș, pe o distanță de 415 kilometri, cu termen de finalizare anul 2012.
„Legătura României la Uniunea Europeană”
Autostrada Brașov-Borș era văzută drept legătura României la Uniunea Europeană, la care țara noastră urma să adere la 1 ianuarie 2007. „Dincolo de frontiera de la Borș, practic este UE. Nu putem să rămânem izolați și de aceea este important să acordăm o atenție deosebită dezvoltării infrastructurii rutiere“, a spus Năstase în discursul său de la inaugurarea lucrărilor.
Premierul Năstase a declarat că Ioan Rus, fost ministru al administrației și ,este „părintele proiectului”, iar numele de „Autostrada Transilvania” i se datorează chiar acestuia: „loan Rus a fost cel care în interiorul guvernului a venit de fiecare dată cu argumente, el a fost cel care ne-a impulsionat să facem lucrurile mai repede spre finalizare. (…) loan Rus a avut un rol deosebit de important în susținerea acestui proiect, vital pentru România. Chiar și denumirea de «autostrada Transilvania» îi aparține domnului loan Rus”, a spus Năstase.
Inaugurarea, devansată pentru campania electorală
Potrivit publicațiilor vremii, inaugurarea a devansată cu circa trei săptămâni din cauza campaniei electorale pentru alegerile locale. Americanii de la Bechtel și-ar fi dorit ca începerea lucrărilor să se fi întâmplat în data de 4 iulie, ziua Statelor Unite ale Americii.
Opoziția a reclamat folosirea politică a evenimentului, în plină campanie electorală pentru alegerile locale. Ioan Rus, candidatul PSD la Primăria Cluj-Napoca, prezent la eveniment, a fost acuzat că a folosit momentul pentru avantaj electoral. Amintim că, în 20 iunie 2004, urma să aibă loc turul al doilea al alegerilor locale în care, la Cluj-Napoca, bătălia pentru primărie s-a purtat între Emil Boc (PD) și Ioan Rus (PSD). Mai multe informații despre alegerile locale din 2004, aici.
Devansarea lucrărilor a creat o situație jenantă: Evenimentul Zilei relata că, cu o zi înainte de inaugurarea lucrărilor de construcție la autostradă, în punctul de plecare al construcției noii autostrăzi erau doar trei utilaje de mare tonaj: un excavator, o basculantă și un buldozer, toate aduse din Statele Unite și mânuite de același american. Premierul Năstase a negat însă că tăierea panglicii mai devreme decât era programat ar fi fost legată de campania electorală.
PNL a solicitat sancţionarea candidatului PSD la Primăria municipiului Cluj-Napoca, Ioan Rus, pentru că nu ar fi respectat prevederi ale Legii privind alegerile locale. BEC a transmis la CNA contestația PNL pentru „competenta soluţionare”. Potrivit contestaţiei PNL, în cadrul ştirii privind inaugurarea lucrărilor la autostrada Transilvania, alături de reprezentanţi ai Executivului, a fost prezentat şi fostul ministru Ioan Rus, care la acel moment se afla în campanie electorală, ceea ce ar fi fost „o încălcare gravă a legislaţiei în vigoare”.
Contract încredințat americanilor de la Bechtel fără licitație
O altă controversă a fost legată de încredințarea directă a contractului în valoare de 2,2 miliarde de euro firmei americane Bechtel, ceea ce a atras criticile Comisiei Europene. Oficialii europeni au cerut explicații, iar România a promis că astfel de practici nu vor mai fi repetate, relata Ziarul de Iași la 22 iunie 2004:
„Am întrebat Guvernul de ce proiectul autostrăzii a fost acordat unei companii americane, fără licitație, iar poziția Guvernului a fost că există o bază legală. Totuși, Guvernul a promis că, in viitor, alte proiecte de acest tip nu vor fi contractate fără licitație și fără respectarea legislației europene în domeniu”, a declarat comisarul european pentru extindere de la acea vreme, Gunter Verheugen.
Adrian Năstase a explicat că experienţa acumulată prin încheierea contractului de construcţie a autostrăzii Braşov-Borş cu firma Bechtel va fi utilă autorităţilor române pentru a evita pe viitor ca astfel de documente să fie încheiate fără organizarea, în prealabil, a licitaţiilor, arată Cuvântul Nou pe 23 iunie 2004. Premierul a amintit că România este în proces de adaptare la standardele europene, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
Costuri de patru ori mai mari decât cele estimate
De-a lungul timpului, detaliile contractului încheiat între statul român și compania americană Bechtel, în valoare de 2,2 miliarde de euro, nu au fost niciodată prezentate public în mod transparent. Documentul a fost secretizat ani la rând, iar în 2013, ministrul delegat pentru marile proiecte de infrastructură, Dan Șova, declara că originalul contractului s-a pierdut.
Contractul a fost în cele din urmă reziliat, după ce compania americană încasase deja peste 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostradă finalizați – adică peste 22 de milioane de euro/km. Asta după ce, inițial, costul unui kilometru de autostradă era estimat între 3,5 și 5,5 milioane de dolari, în funcție de teren și structuri speciale precum viaducte sau poduri.
Lucrările abandonate de Bechtel pe tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș au fost reluate abia în anul acesta, de către compania românească Construcții Erbașu, și urmează să fie finalizate în 2026.
Ce s-a ales de proiect?
Primele inaugurări au avut loc în 2009, pe tronsonul Turda – Gilău (42 km), iar în 2010 au fost dați în folosință încă 10 km între Turda și Câmpia Turzii. Până în 2018, nu a mai fost deschis niciun kilometru nou de autostradă pe Autostrada Transilvania.
După 21 de ani, proiectul este departe de a fi finalizat. Tronsonul Brașov-Târgu Mureș a fost abandonat, în locul său fiind prioritizată autostrada A1, pe ruta Constanța-București-Sibiu-Deva-Arad.
Situația actuală a Autostrăzii A3 (București – Borș), lungime totală estimată de 442 km, potrivit 130km.ro:
- În exploatare: 46%
- În execuție: 31%
- Planificată: 23%
La 21 de ani de la primul excavator, Autostrada Transilvania, un proiect care a început cu speranța conectării rapide la Europa, încă bate pasul pe loc, între planuri, licitații eșuate și cioturi întregi care lipsesc.

Primăria Florești anunță că, în urma unei informări primite de la Compania de Apă Someș S.A., în data de joi, 19 iunie, în intervalul orar 09:00 – 14:00, va avea loc o întrerupere temporară a furnizării apei potabile pe mai multe străzi din comună din cauza unor lucrări programate la rețeaua de alimentare.
Zonele afectate sunt următoarele:
Str. Avram Iancu (între nr. 400 și 480)
Str. Traian
Str. Răzoare
Str. Valean Mărgineanu
Unitatea Militară
”Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!”, transmite Primăria Florești.