CULTURA
OPINIE/ Ioan Lumperdean: Ce sărbătorește Franța la 14 iulie?
Ca în fiecare an, la 14 iulie ni se spune de ziua națională a Franței. În acest an, după paranteza pandemică din anul trecut, festivitățile au readus în conștiința publică măreția faptelor de acum 232 de ani. Franța a vrut să rămână purtătoarea mesajului de libertate exprimat atunci, la cădere Bastiliei și în anii care au urmat. Cel puțin așa reiese din șuvoiul de știri care a populat mass media.
Numai că 14 iulie 1789 a fost numai un episod din ceea ce numim Marea Revoluție Franceză. E adevărat, unul important, atunci, dar nu măreț, cum le place francezilor să se laude. Important pentru că locuitorii Parisului au avut curajul nebunesc de-a ataca Bastilia, închisoarea înfricoșătoare a regalității franceze. Dar oare a fost chiar așa de mult curaj la 14 iulie 1789? Am mai scris despre acest episod și l-am legat inevitabil de istoria datorie publice și a inconștienței politice a diriguitorilor din Franța secolului al XVIII-lea.
O scurtă istorie a faptelor
În îndelungata istorie a monarhiei franceze, structurile economice și sociale ale Franței s-au deteriorat și au devenit nefuncționale. Au fost istorici, economiști, filosofi care au arătat ce se întâmplă și care au cerut imperativ să se găsească consensul social pentru relansarea economiei și societății. Au fost oameni care au înțeles și subscris la astfel de opțiuni. Dar au fost și mulți potrivnici.
Principala problemă erau lipsa banilor. A fost „soluționată” prin împrumuturi. Unul după altul și nu puține. La 1 septembrie 1715, când Ludovic al XIV-lea (Regele-Soare) a trecut la cele veșnice, datoria publică era uriașă, de 3.500 de milioane de livre. Cu dobânzile aferente, aceasta putea fi rambursată după… 1.000 de ani!!!
Urmașii săi, Ludovic al XV-lea (1715-1774) și Ludovic al XVI-lea (1774-1793), au mers pe calea datoriei publice, chiar dacă au avut și unele inițiative reformiste. Au adus în fruntea finanțelor bancheri, considerați salvatorii economiei: John Law, Robert Jacques Turgot, Jacques Necker. Nu a fost să fie așa.
Dar virusul așa-zis salvator, prin împrumuturi și politici populiste, și-a făcut loc în mințile mulțimilor anonime pariziene. Reconstituirile de mai târziu au dovedit că manipulările au fost excesive și înșelătoare. Așa s-a ajuns la atitudinile pro și contra Necker.
Numit și revocat de către rege, acceptat și susținut de bancheri, Necker devine omul zilei de 14 iulie 1789. Cu două zile înainte s-a zvonit că a fost arestat și închis în Bastilia. Era o mare dezinformare, întreținută cu bani și influență. Rezultatul – ocuparea Bastiliei, linșarea guvernatorului acesteia, De Launey, și dărâmarea, în lunile care au urmat, a zidurilor închisorii, considerată simbolul represiunii politice, deși la 14 iulie 1789 erau numai șase deținuți de drept comun. Și atunci cum rămâne cu simbolistica libertății politice a zilei de 14 iulie 1789?
Mesajul culorilor Franței
În zilele premergătoare cuceririi Bastiliei, în grădinile Palatului Regal (era parcul tradițional al Parisului, aflat în proprietatea ducelui de Orléans, un opozant al regimului) au avut loc mai multe întruniri. S-a format o solidaritate a participanților la aceste întruniri, mai ales că ele au început într-o zi de duminică (12 iulie). Îndemnuri, discursuri și simboluri create ad-hoc.
Un jurnalist a luat o frunză din arborii parcului și și-a pus-o la rever. Imediat, mulțimea i-a imitat gestul, iar verdele, asemenea casei lui Necker, a devenit culoarea solidarității și speranței. În zilele următoare s-a renuțat la acestă simbolistică datorită preponderenței acestei culori în blazonul fratelui regelui.
Culorile roșu și albastru din stema Parisului au fost adoptate. Mai târziu, când s-a încercat o reconciliere cu regalitatea, s-a mai adăugat culoarea albă, specifică dinastiei de Bourbon. Așa a apărut simbolistica drapelului Franței: roșu, alb, albastru!!!
Un al doilea 14 iulie în 1790
Istoria și-a urmat cursul și, în 1790, s-a propus o împăcare între națiune și monarhie A și fost numită ziua reconcilierii și unității tuturor francezilor, când regele Ludovic al XVI-lea a jurat credință Națiunii și Legii. Nu a fost o zi tumultoasă și violentă. Și atunci se pune întrebarea: a fost o zi revoluționară? Răspunsul este DA.
Istoria nu se construiește și nu se validează numai prin violențe și insurecții, mitinguri și mișcări stradale, ci și prin acte pașnice și cerebrale, iar la 14 iulie 1790 a fost un astfel de act. După aceea lucrurile au mers pe alte drumuri și „revoluția” a ieșit din nou din pahar.
Un al treilea 14 iulie în 1880
În secolul al XIX –lea, statele naționale îşi afirmau identitatea prin tradiții și solidarități trecute și prezente. A început proclamarea zilelor naționale. Un astfel de demers are loc și în Franța în 1880. Un proiect de lege este elaborat în acest sens.
Primul și al doilea 14 iulie erau considerate repere fundamentale în istoria Franței. S-a argumentat că Franța de atunci era moștenitoarea avântului popular de la 1789, dar și a celui de 1790, care l-a validat pe primul și l-a consacrat fără „nici o picătură de sânge sau o lacrimă”. În fapt, era sinteza între rațiune și violență, între tradiție și modernitate, între normal și conflictual.
Desigur, la această concluzie s-a ajuns după ani de lupte și căutări, după împliniri și eșecuri. Însă de atunci şi până astăzi, 14 iulie a rămas în simbolistica francezilor. Nu au fost opțiuni de renunțare sau redefinire a zilei naționale a Franței, cum s-a întâmplat la noi și cum se mai propune încă. Chiar și în timpul ocupației naziste, ziua națională și drapelul au rămas neschimbate. Și atunci când pentru stemă nu s-a ajuns la consens (Franța nu are o stemă oficială) s-a găsit soluția reprezentării simbolurilor naționale prin asocierea unor imagini precum libertatea, măslinul, cocoșul galic, bustul Marianne (figură alegorică a Revoluției care exprimă Libertatea, Egalitatea, Fraternitatea).
Astăzi, când mișcările anti-sistem negă tot ceea ce însemnă simbolistica și identitatea națională, Franța se ține tare și are curajul de-a spune ceea ce are de spus. A dovedit-o și în timpul mișcării vestelor galbene, a dovedit-o și la recenta întâlnirea G7/ NATO sau ieri, când a respins propunerile Uniunii Europene privind trecerea mecanică la economia verde, sau astăzi, de ziua națională, când și-a reafirmat poziția de mare putere europeană.
E bine să învățăm și noi din acestă conduită. Am spus!!!
Prof.univ. dr. Ioan Lumperdean
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Totul despre turul I al alegerilor prezidențiale 2024. 18.994.290 români cu drept de vot, din care 615.647 în județul Cluj
Astăzi, românii sunt așteptați la urne pentru a-și alege președintele. Primul tur al alegerilor prezidențiale are loc în data de 24 noiembrie, între orele 7 și 21, iar pe listă sunt 14 candidați la funcția supremă în stat.
Pentru alegeri prezidențiale 2024 în România vor fi deschise aproape 18.970 de secții de votare. 19.002.912 de cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie, fiind cu 8.622 mai mulţi faţă de luna trecută, când figurau 18.994.290 alegători români.
Pentru a afla secția de votare la care sunt arondați și adresa acesteia, cetățenii care votează la alegeri prezidențiale 2024 pot accesa Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro. După introducerea datelor personale, alegătorul află secția de votare la care este arondat și adresa acesteia.
Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
615.647 de alegători clujeni, așteptați la urne
În județul Cluj, există un număr total de 615.647 de alegători, care vor vota în cele 647 de secții de votare amenajate în județ. Pentru desfășurarea alegerilor, au fost pregătite 619.444 de timbre autocolante, iar numărul total de buletine de vot distribuite este de 678.384. Dintre acestea, 647 de buletine au fost anulate, unul în fiecare secție.
Fiecare secție de votare este echipată cu cinci ștampile cu mențiunea „VOTAT” și o ștampilă de control, asigurând astfel resursele necesare pentru derularea eficientă a procesului de vot.
De asemenea, se va putea vota cu urna mobilă. La Spitalul Județean de Urgență, cel mai mare din Cluj-Napoca, 315 pacienți au solicitat urna mobilă pentru a putea vota.
Spitalul a transmis tabelele, pe care se află și 96 de angajați care au solicitat să voteze cu urna mobilă, către Biroul Electoral de Circumscripție.
Programul secțiilor de vot
Secțiile de votare pentru primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 vor fi deschise duminică, 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59, conform Autorității Electrorale Permanente. Același program va fi valabil și în 8 decembrie, la turul al doilea al alegerilor prezidențiale 2024.
Pentru alegerile prezidențiale 2024, calendarul de vot pentru românii din diaspora se întinde pe trei zile. În primul tur, din 24 noiembrie, românii din străinătate au început să voteze din 22 noiembrie:
- vineri, 22 noiembrie 2024 – votarea începe la ora locală 12:00 şi se încheie la ora locală 21:00;
- sâmbătă, 23 noiembrie 2024 – votarea începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora locală 21:00;
- duminică, 24 noiembrie 2024 – votarea începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora locală 21:00.
La al doilea tur al alegerilor prezidențiale 2024, votarea în străinătate se va desfășura în aceleași intervale orare, în zilele de 6, 7 și 8 decembrie 2024.
Primele rezultate, disponibile încă din această seară
Primele rezultate ale votului le vom afla astăzi, imediat după închiderea urnelor, în urma exit-poll-urilor. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a dezvoltat o nouă funcţionalitate pentru site-ul prezenta.roaep.ro care permite urmărirea rezultatelor alegerilor în timp real, pe măsura centralizării proceselor verbale. Site-ul permite selectarea diferitor criterii – în funcţie de candidat, judeţ sau localitate, pe ţară sau în străinătate.
14 candidați pentru funcția supremă în stat
La alegerile de anul acesta, 14 candidați se luptă pentru scaunul de la Cotroceni. Este acelaşi număr de candidaţi ca la primul tur al scrutinelor din anii 2014 şi 2019. Patru dintre aceștia candidează ca independenți, ceilalți fiind susținuți de partide politice. În acest an, trei femei candidează la funcția supremă în stat. De asemenea, doi candidați au mai fost înscriși în cursa pentru funcția supremă în stat, dar nu au câștigat până acum alegerile.
Pe buletinul de vot, cei 14 candidați la alegerile prezidențiale 2024 se vor găsi în următoarea ordine:
- Poziția nr. 1 – ELENA-VALERICA LASCONI – Uniunea Salvați România
- Poziția nr. 2 – GEORGE-NICOLAE SIMION – Alianța pentru Unirea Românilor
- Poziția nr. 3 – ION-MARCEL CIOLACU – Partidul Social Democrat
- Poziția nr. 4 – NICOLAE-IONEL CIUCĂ – Partidul Național Liberal
- Poziția nr. 5 – HUNOR KELEMEN – Uniunea Democrată Maghiară din România
- Poziția nr. 6 – MIRCEA-DAN GEOANĂ – candidat independent
- Poziția nr. 7 – ANA BIRCHALL – candidat independent
- Poziția nr. 8 – ALEXANDRA-BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU – Alternativa pentru Demnitate Națională
- Poziția nr. 9 – SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie
- Poziția nr. 10 – LUDOVIC ORBAN – Forța Dreptei (A anunțat că se retrage și o susține pe Elena Lasconi)
- Poziția nr. 11 – CĂLIN GEORGESCU – candidat independent
- Poziția nr. 12 – CRISTIAN DIACONESCU – candidat independent
- Poziția nr. 13 – CRISTIAN-VASILE TERHEȘ – Partidul Național Conservator Român
- Poziția nr. 14 – SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acțiunii Naționale
CFR Cluj a întâlnit-o pe Rapid, sâmbătă seara în Gruia, într-un meci din etapa a 17-a a Superligii de fotbal. După pasul greșit făcut de liderul „U” la Sibiu, CFR avea șansa, în cazul unei victorii, să-și egaleze concitadina. N-a fost să fie, meciul terminându-se egal, 1-1, goluri marcate de Fică (min.81), respectiv Burmaz (min.90).
Echipe de start:
CFR CLUJ (4-3-3): Hindrich – Mogoș, Leo Bolgado, M. Ilie, Simao Rocha – Fică, Djokovic (cpt.), Ad. Păun – Nkololo, L. Munteanu, Postolachi
Rezerve: Gal – Camora, F. Iacob, Boben, Graovac, K. Keita, Artean, R. Filip, Tachtsidis, Deac, Korenica, Michael
Antrenor: Dan Petrescu
RAPID (3-4-3): Siegrist – Cr. Manea, Ignat, Pașcanu – Onea (cpt.), Christensen, Hromada, Borza – N’Jie, Boupendza, Petrila
Rezerve: Aioani – Săpunaru, Blazek, Braun, Gojkovic, Emmers, Grameni, Vulturar, Micovschi, R. Pop, Hasani, Burmaz
Antrenor: Marius Șumudică
Frig la Cluj, însă cele câteva mii de spectatori care s-au încumetat să vină la stadion n-au regretat. Joc alert, cu faze de poartă, în special la cea a Rapidului.
CFR are posesia și joacă cu pase rapide, făcând și un pressing agresiv. Până în min.31, Rapid n-a contat în atac. Atunci, Christensen are o ocazie bună dar trage pe lângă poartă.
Până atunci, Louis Munteanu ratează o preluare în careul advers, în min.10 iar în min.28, Nkololo își dă cu stângul în dreptul la o greșeală a fundașilor rapidiști. Păun mai are un șut frumos care însă trece de puțin pe lângă vinclul porții lui Siegrist.
În repriza a doua, rapidiștii echilibrează posesia și au câteva incursiuni periculoase la poarta lui Hindrich. Clujenii au o ocazie mare în min.79 când șutul lui Matei trece puțin pe lângă poartă.
În min.81, Fică înscrie printr-un șut de la 18m, pentru 1-0. În min.90, noul intrat Burmaz egalează după o greșeală în lanț a apărării clujene.
După un final incandescent, CFR ratează ocazia de a egala la puncte liderul.
Notele Cluj24:
Hindrich 7 – Mogoș 7, Leo Bolgado 7, M. Ilie 7, Simao Rocha 7 – Fică 8, Djokovic (cpt.) 6, Ad. Păun 6 – Nkololo 6, L. Munteanu 6, Postolachi 6, Artean, Tachtsidis 6, Korenica 6, Michael 6
EVENIMENT
Primul plan de menținere a calității aerului în Cluj. Implementarea măsurilor de reducre a poluării costă 1,5 miliarde de lei
Județul Cluj va avea un plan de menținere a calității aerului pentru perioada 2024-2028.
Este primul plan de acest fel care va fi implementat la nivelul Clujului, iar acesta prevede măsuri de îmbunătățire a calității aerului acolo unde este nevoie.
Primul plan de menținere a calității aerului în Cluj. Implementarea măsurilor de reducre a poluării costă 1,5 miliarde de lei
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe este inițiatorul proiectului de hotărâre privind acest plan – PMCA.
Documentul, care a fost întocmit de o comisie tehnică de specialitate constituită la nivelul CJ Cluj, are la bază un Studiu de calitate a aerului realizat de o entitate privată certificată în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului.
Citește și: Cât de POLUAT este aerul în Cluj-Napoca? Care sunt zonele cele mai AFECTATE și care sunt cele mai „verzi”
Astfel, a fost realizată o evaluare a calității aerului la nivelul județului Cluj, în baza datelor înregistrate la stațiile automate de monitorizare a calității aerului și a inventarelor locale de emisii.
Ce măsuri sunt prevăzute în Planul de menținere a calității aerului
“Vorbim de un plan concret prin intermediul căruia ne dorim să creăm cadrul legal la nivel județean, astfel încât să păstrăm nivelul poluanților sub valorile limită și să asigurăm în acest fel o calitate a aerului decentă pentru toți locuitorii acestui județ.
Văzând măsurile propuse în vederea acestui obiectiv nu pot să nu constat faptul că instituția pe care o conduc a făcut deja pași concreți pentru reduceea poluării atmosferice, și mă refer aici la modernizarea infrastructurii de drumuri județene sau reabilitarea termică a clădirilor instituționale, cum sunt spitalele, unitățile de învățământ sau sediile entităților aflate sub autoritatea Consiliului Județean”, a transmis Alin Tișe.
PMCA 2024-2028 prevede măsuri la păstrarea și îmbunătățirea calității aerului și pentru protejarea sănătății oamenilor, astfel:
- modernizarea arterelor de circulație
- achiziția de mijloace de transport în comun electrice
- reducere consumului de combustibili fosili prin extinderea rețelelor de gaz
- reabilitarea termică a clădirilor instituționale și rezidențiale, etc.
1,5 miliarde de lei costă implementarea măsurilor
Potrivit reprezentanților CJ Cluj, conform acestui plan cu caracter director, implementarea măsurilor propuse pentru județul Cluj presupune o investiție estimată la 1,5 miliarde de lei.
Din această sumă, 55% ar trebui să provină din fonduri PNRR, 27% din Programul Regional 2021-2027, 18% din Programul „Anghel Saligny” și 0,4% din finanțări de la Administrația Fondului pentru Mediu.
De asemenea, 40% din costuri sunt asumate de CJ Cluj prin intermediul unor proiecte depuse spre finanțare.
Foto: Arhivă
EVENIMENT
ALEGERI PREZIDENȚIALE. 1.000 de polițiști, jandarmi și pompieri mobilizați la Cluj în ziua scrutinului
Duminică, 24 noiembrie, are loc primul tur al alegerilor prezidențiale.
Forțe impesionante vor fi mobilizate în județul Cluj pentru asigurarea desfășurării în condiții de siguranță, legalitate și ordine publică a scrutinului pentru alegerea Președintelui României. Secțiile votare se deschid la ora 7.00 și se închid la ora 21.00.
ALEGERI PREZIDENȚIALE. 1.000 de polițiști, jandarmi și pompieri mobilizați la Cluj în ziua scrutinului
Structurile Ministerului Afacerilor Interne din județ au adoptat măsuri speciale de protecție și intervenție, anunță IPJ Cluj.
Astfel, aproximativ 1.000 de cadre ale MAI – polițiști, jandarmi, pompieri, polițiști de frontieră, de la imigrări și de la alte structuri al ministerului – sunt mobilizate pentru a asigura protecția a celor 674 secții de votare din județul Cluj, a transporturilor cu materiale electorale și a spațiilor de depozitare a buletinelor de vot.
Forțele de ordine vor asigura măsurile de ordine publică în proximitatea secțiilor de votare și vor interveni prompt în cazul sesizărilor privind posibile fapte care încalcă legislația electorală.
Acțiunile de patrulare, infensificate în județ
Reprezentanții IPJ Cluj anunță că au fost intensificate acțiunile de patrulare în zonele aglomerate, pentru a descuraja orice tentativă de tulburare a ordinii publice.
“Orice încălcare a legislației va fi tratată cu maximă seriozitate, iar echipele de intervenție sunt pregătite să răspundă prompt oricăror solicitări.
Totodată, se va asigura fluidizarea traficului rutier în zonele din apropierea secțiilor de votare, pentru a preveni blocajele rutiere”, arată reprezentanții poliției Cluj.
În ceea ce privește prevenirea incendiilor, echipe specializate de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Cluj au efectuat verificări prealabile în secțiile de votare pentru a se asigura că acestea respectă normele de siguranță.
Cine poate vota
615.924 de clujeni cu drept de vot, sunt așteptați la urne. De asemenea, pot vota și cei care nu au domiciliul în Cluj, sunt internați în spitale sau execrită o pedeapsă cu închisoarea.
La alegerile prezidențiale, pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani.
Alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, precum și persoanele aflate în arest la domiciliu, reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale pot vota prin intermediul urnei speciale, dacă au depus cerere în acest sens în termen legal.
Atenție! Amenzi între 1.500 și 4.500 de lei pentru nerespectarea ordinii în zona secțiilor de vot
În ceea ce privește atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne cu privire la alegeri, principalele misiuni ale efectivelor M.A.I. mobilizate vizează paza și protecția secțiilor de votare, asigurarea măsurilor de ordine publică, cu accent pe zona localurilor de vot și verificarea tuturor sesizărilor privind posibile contravenții sau infracțiuni electorale.
Președintele biroului electoral al secției de votare ia toate măsurile de ordine în localul de vot și în jurul acestuia.
În această zonă de protecție a secțiilor de votare este interzisă staționarea oricărei persoane mai mult decât timpul necesar pentru a vota.
Excepție fac membrii biroului electoral al secției de votare, operatorii de calculator, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii, candidații, persoanele acreditate, dar și altele prevăzute expres de lege.
Persoana care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi se pedepsește cu amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei.
Vânzarea consumului de alcool, interzisă în spaţiul de protecţie al secţiei de votare
Cu aceeași amendă se pedepsește comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare, în ziua votării, în intervalul orar 7.00-21.00, precum și continuarea propagandei electorale şi sfătuirea alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.
Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Închisoare de până la 3 ani pentru vot multiplu
Persoanele care votează de două sau de mai multe ori, votează fără a avea acest drept, introduc în urnă mai multe buletine de vot decât au dreptul, utilizează un act de identitate nul ori fals sau un buletin de vot fals riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
La aceste alegeri se folosește Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
Până la 7 ani de închisoare pentru orice fel de atac asupra secțiilor de votare
Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Violarea, prin orice mijloace, a secretului votului se pedepsește cu amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
Foto: Arhivă