Clujul a achiziționat încă 25 de microbuze școlare electrice. Acestea vor fi distribuite către 25 de comune. Inițial, au mai fost livrate încă 34 de microbuze. Valoarea contractului de furnizare a fost de 34.391.000 lei, TVA inclus.

Iată, în continuare, comunele dotate cu microbuze electrice școlare:

VIDEO. Tișe: Investim în EDUCAȚIA copiilor din județul Cluj. 25 de noi microbuze electrice școlare. Care sunt COMUNELE

„Investim în educația copiilor din județul Cluj!

Încă 25 de microbuze școlare electrice ultramoderne au ajuns în județ. Achiziționate de Consiliul Județean Cluj, acestea vor sprijini transportul elevilor din comunele clujene, oferindu-le un mijloc de deplasare sigur, modern și ecologic”, a scris pe Facebook Alin Tișe.

Clujul se pregătește să-și recapete o parte din istoria sa balneară, printr-un proiect spectaculos ce va transforma zona Someșeni într-un centru de sănătate și agrement. Avem randările noului complex: spa cu 10 bazine, unde se văd toboganele specifice unor aquaparkuri, hotel de patru stele, zonă de tratamente și o sală de evenimente.

Ansamblul va fi dezvoltat de doi investitori privați pe terenul istoric al fostelor Băi Someșeni, într-o zonă cu acces rapid dinspre centru și aeroport. Zona de aquapark va ocupa circa 15.000 mp și va include bazine interioare și exterioare, concepute pentru relaxare, sport și tratamente balneare.

FOTO. Imagini în exclusivitate cu VIITORUL spa/aquapark privat din Cluj. Băile Someșeni se MODERNIZEAZĂ

Hotelul de 200 de camere este integrat în arhitectura generală, fiind legat direct de zona de tratament. La capătul celălalt, o sală multifuncțională de 500 de locuri completează oferta. Proiectul beneficiază de o amplasare strategică, în apropierea centurii Vâlcele–Apahida și a viitorului culoar de mobilitate.

Emil Boc a anunțat în repetate rânduri că sprijină refacerea Băilor Someșeni, unde Primăria nu s-a putut implica direct, întrucât terenul este privat. Acum acest lucru este pe cale să se întâmple.

În spatele proiectului se află avocata Stanca Gidro, nepoata celebrului doctor Dominic Stanca, și Nicolae Tarcea, fost vicepreședinte BT. Cei doi au reluat inițiativa redeschiderii zonei balneare din Cluj, pe care statul a lăsat-o în ruină în anii ‘80.

În iarna anului 1937, în România au fost organizate ultimele alegeri parlamentare libere înainte de instaurarea dictaturii carliste. Guvernarea liberală condusă de Gheorghe Tătărescu ajunsese spre sfârșitul anului un instrument docil al regelui Carol al II-lea, astfel încât chestiunea succesiunii partidelor de guvernare devenise o problemă a instituției regale.

Cluj24 arată cum cele mai multe șanse de a obține majoritatea le avea Partidul Național-Țărănesc, în frunte cu Iuliu Maniu, care, însă, nu era agreat de rege. În final, țărăniștii ajung să încheie un pact de neagresiune cu opozanții politici, legionarii, în frunte cu Corneliu Zelea-Codreanu, fapt care va tulbura întreaga percepție a alegătorilor.

Print intermediul platformei Arcanum, putem observa cum a fost imortalizată întreaga perioadă a campaniei electorale în cadrul numerelor din luna decembrie a ziarului ”Adeverul”.

Alegerile din 1937- între constituționalism și dictatură

Chiar de pe prima pagină al întâiului număr din luna decembrie, ne este comunicat evenimentul care a zguduit întreaga campanie electorală. Este vorba de pactul de neagresiune electorală, încheiat la 25 noiembrie 1937 de liderul PNȚ Iuliu Maniu și conducătorul formațiunii legionare „Totul pentru Țară” Cornel Zelea- Codreanu, împreună cu Gh.I. Brătianu(PNL) şi Partidul Agrar al lui Constantin Argetoianu.

Pactul avea ca scop principal eliminarea contradicţiilor de conduită electorală, sprijinirea reciprocă pentru controlul şi supravegherea alegerilor, în încercarea de a împiedica tentativele de fraudă.

În coloana cu titlul ”România-Nouă despre pactul încheiat de d. Maniu” este subliniată dorința acestuia de a împiedica încă o guvernare liberală. Astfel, autorul, Zaharia Boilă, evidenţiază rolul pactului încheiat cu celelalte două partide în opozitie.

„Dacă guvernul va lăsa alegerile libere şi anume dacă se va lăsa liberă propaganda scrisă şi verbală, dacă se vor distribui cărţile de alegători, se vor admite candidaturile, dacă alegătorii vor fi lăsaţi să voteze, dacă urnele nu vor fi furate, e sigur că guvernul va cădea în alegeri.

Pentru a realiza acest prim şi urgent obiectiv, dl Maniu a propus pactul d-lor Corneliu Codreanu şi Gh. Brătianu şi spre a se evita şi incidentele, s-a adăugat acestui pact obligaţiunea de neagresiune.

Pentru a realiza acest prim şi urgent obiectiv, dl Maniu a crezut de bine că trebue să ia toate măsurile posibile. De aceia a propus pactul, d-lor Corneliu Codreanu şi Gh. Brătianu şi spre a se evita şi incidentele, s-a adăogat acestui pact obligaţiunea de neagresiune”, menționează autorul articolului.

„Multe confuziuni și multe deplasări între partide și grupări”

Pe ultima pagină a aceluiași număr este prezentat spectrul integral al partidelor care intraseră în cursă pentru alegerile din 20 și 22 decembrie 1937, pentru Camera Deputaților și Senat. Astfel, redacția vorbește de „semne precursorii” ale unei „campanii din cele mai complexe și din care nu vor lipsi și multe babilonii.”

„Nu este vorba să facem profeţii asupra rezultatelor alegerilor. Pentru moment nu se desemnează decât unele confuzii şi răsturnări de tradiţii.” Partidul liberal se prezintă în lupta electorală flancat de d-nii Iorga şi Vaida, astfel încât, chiar regele îi cere lui Gheorghe Tătărescu ca Partidul Național-Liberal să încheie un cartel electoral cu Frontul Românesc condus de Vaida Voevod și cu Partidul German, susținători ai politicii carliste.

O altă colaborare cu ideologii diametral opuse este cea a țărăniștilor și a legionarilor din partea partidului „Totul pentru Țară”.

„În ce priveşte celelalte formaţiuni politice, până acum este sigur că vor lupta separat, atât d. mareşal Averescu, cât şi d-nii Iunian, Argetoianu şi Gh. Brătianu” este menționat în articol. Totodată, se pare că existase inițiativa creării unui partid național-evreiesc, în pofida dezacordului exprimat de reprezentanții Uniunii Evreilor Români. Socialiștii sunt prezenți și ei pe liste, necartelați cu nimeni, dar cu o formațiune aparte creată de cei de extremă stângă: Uniunea Muncitorească.

Vizite și manifestații pentru atragerea alegătorilor

Majoritatea partidelor obișnuiau să-și înceapă campania prin vizite și manifeste declarate în fața alegătorilor, încercând să discrediteze opoziția. Această strategie au urmat-o și liberalii în 1937, în exemplul manifestului lui Emanuel Tătărescu de la Dolj prin care se poziționa împotriva veșnicilor rivali țărăniști.

„După cum vedeţi partidul naţional ţărănesc nu a venit la putere. N-a venit la cârma statului pentru motivele ce le cunoaşteţi şi nu va putea veni, pentru multă vreme, fiindcă cu lipsa de sinceritate a cadrelor şi cu echivocul Ţara nu se poate guverna. Celelalte partide nu contează, fiindcă sunt organisme personale, fie hibride, cu programe copiate sau importate, care nu se potrivesc cu structura Ţării noastre. Era deci firesc ca în faţa acestei stări de lucruri Marele nostru Rege (ovaţii) în marea lui înţelepciune şi cu tactul său politic dovedit în împrejurări grele, să cheme la cârma statului tot partidul liberal, deşi el dorea să plece la odihnă bine meritată”, afirma Tătărescu.

Concluzia? Zelea-Codreanu îl controlează pe Maniu

Prin urmare, se poate afirma că principalii actori politici ai scenei alegerilor parlamentare din 1937 în  România au fost Iuliu Maniu și Cornel Zelea-Codreanu. Pactul încheiat de ei a fost un șoc pentru alte partide și o derută pentru populația care urma să voteze.

Astfel, într-un discurs controversat, rostit la Cluj, Iuliu Maniu, preşedintele Partidului Naţional – Țărănesc, a făcut elogiul lui Mussolini şi Hitler. Acesta afirma: „Avem ca exemplu pe Mussolini în Italia şi pe Hitler în Germania, cari prin voinţele lor nestrămutate au reuşit să trezească conştiinţele naţiunilor respective, ajungând azi la realizări invidiate de lumea întreagă.

Adolf  Hitler în Germania, prin felul cum a ştiut să-şi impună voinţa dârză, nu numai că şi-a salvat ţara de anumite curente care de care mai periculoase, dar a reuşit să concentreze asupra-şi atenţia lumii întregi. E drept că atunci când pe firmamentul politic internaţional au apărut un Mussolini şi apoi un Hitler, noi i-am privit cu oarecare neîncredere. Faptele lor însă, se justifică azi cu prisosinţă existenţa şi noi, ca spectatori obiectivi, trebue să-i admirăm“.

Or, şi pe scena politică românească se ridică ameninţător un astfel de personaj și anume Corneliu Zelea Codreanu, care şi-a pus semnătura pe pactul de neagresiune alături de Maniu, liderul PNȚ.

Şeful legionarilor e clar, precis şi categoric. În politica internă milita pentru un stat totalitar şi o justiţie severă pentru pedepsirea tuturor păcatelor, iar în politica externă – alipirea la axa Berlin-Roma.

„Se va conveni că ne aflăm în faţa unei situaţii inextricabile şi fără precedent în viaţa noastră politică de până acum… La atitudinea precisă a şefului legionarilor trebuie să se răspundă printr-un act precis al partidului naţional-ţărănesc. Şi el nu poate fi decât unul: DENUNŢAREA PACTULUI. Altfel, confuziile şi incoherenţele vor lovi greu, mai greu decât îşi închipuie unii, soarta democraţiei române”, menționau jurnaliștii de la ziarul ”Adeverul”.

Paula Mariuța

Încălzirea globală este o realitate locală tot mai acută. Furtunile violente, ruperile de nori, zilele de arșiță – toate acestea au devenit episoade frecvente și tot mai obișnuite, la Cluj, în ultimii ani. Consensul științific arată că nu putem lupta împotriva schimbărilor climatice decât prin reducerea drastică a emisiilor de carbon.  

Pe baza acestor considerente, ADI Zona Metropolitană Cluj (ZMC) a desfășurat recent o serie de întâlniri cu administrațiile locale, cetățenii și toate părțile interesate din acele comune învecinate municipiului Cluj-Napoca, care au dezvoltat trăsături urbane pregnante. Aceste evenimente, reunite sub titulatura „Caravana Metropolitană NetZero” au fost menite să promoveze conceptul de cartiere de blocuri neutre din punct de vedere climatic.

Inițiativa face parte din proiectul european „Blueprint for Net-Zero Apartment-block Neighborhoods”. Scopul acestui proiect este de a genera un plan cuprinzător pentru tranziția către neutralitatea climatică în cartierul Mănăștur și de a dezvolta un model care poate fi replicat și în alte cartiere ale orașului. Misiunea ZMC în cadrul proiectului a fost de a transmite dincolo de granițele administrative ale orașului lecțiile învățate, provocările și soluțiile găsite.

Caravana Metropolitană NetZero a debutat în comuna Florești

În acest sens, a fost organizată Caravana Metropolitană NetZero, care a debutat în luna decembrie în comuna Florești, la „Hambar” în Parcul Poligon. Evenimentul a reunit o parte importantă din partenerii proiectului: Primăria Cluj-Napoca, Transylvania Energy Cluster, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Transilvania IT Cluster și Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară „Ernest Lupan”. Reprezentanții acestora au susținut prezentări și au participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri, axate pe:

• transformarea blocurilor în clădiri inteligente și ecologice
• strategii de reducere a emisiilor de carbon
• crearea unui spațiu metropolitan sustenabil
• implicarea cetățenilor în procesul de tranziție spre neutralitatea climatică.

La evenimentul din Florești au participat și 45 de elevi de clase primare de la Liceul „Dumitru Tăuțan”, care au fost implicați într-un atelier creativ și au primit cadouri.

„Opriri” în comunele Apahida, Gilău și Baciu

Ulterior, în luna martie, caravana a continuat cu „opriri” în comunele Apahida, Gilău și Baciu. În Apahida, a avut loc o întâlnire de lucru cu administrația locală, urmată de o sesiune de prezentări la Casa de Cultură, abordând aceleași teme centrale ale proiectului.

Popasurile din Gilău și Baciu au fost întâlniri aplicate, caracterizate prin discuții libere, axate pe subiecte legate de neutralitatea climatică și administrația publică locală. Atât la Gilău, cât și în Baciu s-a pus accent pe dialogul deschis și adaptarea soluțiilor la specificul local.

În comuna Baciu, popasul Caravanei Metropolitane NetZero s-a desfășurat sub forma unui dialog aplicat și deschis cu administrația locală

Prin intermediul Caravanei Metropolitane NetZero, ZMC și partenerii săi au urmărit diseminarea informațiilor despre soluțiile pentru un viitor sustenabil și mobilizarea comunităților locale din zona metropolitană Cluj, în vederea atingerii obiectivelor de neutralitate climatică.

„A fost o experiență foarte interesantă, să ducem bunele practici identificate în Cluj-Napoca dincolo de granițele administrative ale municipiului. Am găsit un public receptiv și administrații locale interesate de subiecte care pot părea aride. Scopul nostru în acest proiect a fost de a comunica spre comunele limitrofe cu trăsături urbane provocările și soluțiile, existente sau preconizabile, pentru a transforma blocurile de locuit în spații neutre climatic, într-un orizont rezonabil de timp. Credem că am reușit să sensibilizăm administrațiile locale vizate și vom continua să lucrăm cu ele, pentru facilitarea transferului de bune practici, dinspre nucleul urban spre zona periurbană”, a declarat Zoltan Coraian, director general al ZMC.

Contextul proiectului

În apelul de proiecte Net Zero Cities lansat de Comisia Europeană, proiectul consorțiului clujean „Blueprint for Net-Zero Apartment- block Neighborhoods”, coordonat de Municipiul Cluj-Napoca, a fost declarat câștigător, iar valoarea totală a  proiectului este de 1,5 milioane euro, finanțare nerambursabilă 100%. Alături de primăria Cluj-Napoca, partenerii locali din proiect sunt Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Clusterul TREC, Zona Metropolitană Cluj, Universitatea Babeș-Bolyai, Clusterul Transilvania IT, Asociația Urbannect, Ordinul Arhitecților din România, Filiala Transilvania.

Ce este neutralitatea climatică?

Neutralitatea climatică se referă la atingerea unui echilibru între emisiile de gaze cu efect de seră (precum dioxidul de carbon) generate de activitățile umane și eliminarea sau absorbția acestor gaze din atmosferă. Pe scurt, înseamnă a ajunge la emisii nete de gaze cu efect de seră egale cu zero. Acest lucru se realizează, în principal, prin reducerea cât mai mult posibil a emisiilor și compensarea celor rămase, care nu pot fi evitate, prin acțiuni de absorbție a carbonului – de exemplu, prin plantarea de păduri sau tehnologii de captare.