Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” Cluj va beneficia de o autospecială de primă intervenție și comandă (APIC), pusă la dispoziție cu titlu gratuit de către Primăria Cluj-Napoca.

Proiectul de hotărâre prin care se aprobă darea în folosință gratuită, în favoarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj a autospecialei urmează să fie aprobat în ședința Consiliului Local de miercuri, 23 aprilie.

Vehiculul, un Ford Ranger evaluat la 642.600 de lei, aparține domeniului privat al municipiului și va fi cedat în folosință gratuită ISU Cluj pentru o perioadă de 7 ani, cu scopul de a sprijini serviciile medicale și de intervenție de urgență din județ.

Ce obligații au părțile?

Inspectoratul pentru Situații de Urgență va avea obligația să utilizeze vehiculul exclusiv conform destinației sale, să suporte toate cheltuielile de exploatare și întreținere, să informeze primăria despre orice intervenții asupra vehiculului sau incidente și să permită verificări periodice ale municipalității. De asemenea, ISU Cluj nu are voie să transfere folosința vehiculului către o altă entitate, sub nicio formă.

Pe de altă parte, municipalitatea își asumă plata asigurării CASCO și are dreptul să solicite restituirea bunului dacă interesul public o impune.

În contextul Sărbătorilor Pascale, Primăria Cluj-Napoca își va suspenda temporar programul de lucru cu publicul, cu excepția Compartimentului Decese, care va funcționa după un orar special în perioada 18-21 aprilie 2025.

În perioada 18.04.2025-21.04.2025, Primăria Cluj-Napoca va avea program de relații cu publicul doar prin intermediul Compartimentului Decese.

Acesta va funcționa astfel:

• vineri, 18.04.2025 – în intervalul 08.30-12.30;
• sâmbătă, 19.04.2025 – în intervalul 08.30-13.30;
• duminică, 20.04.2025 – va fi închis;
• luni, 21.04.2025- în intervalul 08.30-12.30.

Primăria Cluj-Napoca va relua programul normal de lucru cu publicul de marți, 22.04.2025.

Vinerea Mare, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Ea marchează ziua în care Hristos a fost răstignit pe cruce.

În tradiția ortodoxă, Vinerea Mare este o zi de post sever, în care credincioșii se roagă și meditează asupra suferinței și morții lui Isus Hristos pentru mântuirea oamenilor, scrie Alba24.

Zi de post negru pentru credincioși

Vinerea Mare este o zi de post strict în care credincioșii nu mănâncă nimic până la Vecernia Mare sau Pavecernița din seara acelei zile.

Unele persoane aleg să nu consume deloc apă sau alimente până la momentul slujbei. Credincioșii ortodocși petrec Vinerea Mare în post și rugăciune, meditând asupra sacrificiului lui Hristos și semnificației acestuia pentru mântuirea lumii.

Vinerea Mare este o zi de adâncă solemnitate, în care credincioșii reflectă asupra semnificației Crucii și a suferinței lui Hristos. Ea este văzută ca o zi de doliu și tăcere, în pregătire pentru bucuria învierii din ziua de Paște.

Obiceiuri și tradiții de Vinerea Mare

În Vinerea Mare nu se lucrează şi nu se fac nici copturi pascale. În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile, potrivit Basilica.

Vinerea Mare este marcată prin slujbe speciale desfășurate în biserică, care reflectă suferința și moartea lui Hristos. Una dintre cele mai importante slujbe este Denia Prohodului Domnului, care are loc în seara de Vinerea Mare. Această slujbă este o ceremonie solemnă de plângere a morții lui Hristos.

Vopsirea ouălor pentru Paște

Unele comunități organizează procesiuni religioase sau reprezentări ale Patimilor. În unele locuri, se practică obiceiuri populare specifice acestei zile, cum ar fi vopsirea ouălor roșii pentru Paște.

În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile.

Scoaterea Sfântului Epitaf

Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului.

Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaful şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat.

Această trecere pe sub masă a credincioşilor se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor.

Înconjurul bisericii cu Sfântul Epitaf

Prin moartea şi Învierea Sa, Hristos a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă „Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni (15.55).

Aşa şi credincioşii îşi amintesc acum că şi ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt pentru a merge la viaţa veşnică în Hristos.

După Slujba Prohodului, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.

După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf. La sfârşitul slujbei, este obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane.

Tehnica de colectare a datelor poate influența puternic rezultatele sondajelor de opinie, arată o analiză realizată de sociologul Mircea Comșa, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Publicată pe blogul său Doar un grafic să-ți mai spun, analiza evidențiază modul în care metodologia sondajului – mai exact diferența dintre tehnica CATI (telefonică) și cea online – afectează estimările privind intențiile de vot pentru diverși candidați.

„Scopul acestei analize este de a vedea dacă tehnica de sondaj (modalitatea de colectare a datelor) are un impact asupra estimărilor obținute. Pentru că un Institut folosește de obicei o singură tehnică, e dificil de atribuit sursa diferențelor unuia dintre cele două tipuri de efecte. Simplu spus, cu datele existente, nu putem estima cu certitudine care este cauza diferențelor dintre estimările observate ale intențiilor de vot: institutul, tehnica de sondaj sau, mai probabil, o combinație a acestora”, arată sociologul.

CATI vs. online, mai mult decât o chestiune tehnică

Mircea Comșa subliniază că diferențele dintre sondaje nu pot fi explicate doar prin tehnica de colectare a datelor (CATI sau online), ci pot fi influențate și de numeroși alți factori metodologici, precum perioada sondajului, populația țintă sau modul de formulare a întrebărilor. În lipsa unor informații detaliate despre cum au fost realizate sondajele, concluziile trebuie tratate ca fiind orientative.

„Pentru că informațiile despre modul în care au fost produse estimările din sondajele publice sunt limitate, efectul acestor cauze nu poate fi controlat. În aceste condiții există riscul să «descoperim» că principala cauză a diferențelor dintre estimările produse de sondaje are legătură cu modalitatea în care au fost colectate datele (CATI, online), în timp ce cauzele reale pot fi mai degrabă altele. O altă limită este dată de premisa de la care plecăm atunci când lucrăm cu aceste estimări: «nu s-a umblat la date», adică institutele nu au distorsionat sau modificat intenționat estimările. În concluzie, estimările prezentate aici sunt mai degrabă orientative”, a mai arătat profesorul.

Sociologul precizează că toate sondajele publice din acest an au fost realizate fie telefonic (CATI), fie online, fiecare având metode specifice de recrutare a respondenților. În analiza sa, Comșa compară doar aceste două tehnici, întrucât alte informații metodologice detaliate lipsesc în majoritatea cazurilor.

Cine este supraestimat și cine e avantajat în funcție de tehnică

Sociologul a folosit o regresie logistică multivariată pentru a analiza influența tehnicii de colectare a datelor asupra rezultatelor sondajelor, controlând pentru data aplicării și institutul care a realizat sondajul. Diferențele dintre estimările CATI și cele online sunt exprimate în puncte procentuale, indicând dacă o metodă tinde să supraestimeze sau să subestimeze intenția de vot pentru anumiți candidați.

„Concluzii: Sondajele online au produs estimări mult mai mari în cazul lui Nicușor Dan (+7 puncte procentuale) și, oarecum surprinzător, mai mari în cazul lui Crin Antonescu (5 pp; mă așteptam ca scorul acestui candidat să fie ceva mai mare în sondajele CATI). Sondajele telefonice (CATI) produc estimări mult mai mari în cazul lui Victor Ponta (9 pp, probabil o supra-estimare) și puțin mai mari în cazul candidaților George Simion (2 pp) și Elena Lasconi (3 pp)”.

Cum ajustăm scorurile în funcție de metoda de sondare

Analiza arată cum pot fi interpretate estimările din sondaje în funcție de metoda folosită: dacă știm cu ce tehnică a fost realizat sondajul (CATI sau online), putem ajusta scorurile candidaților adăugând sau scăzând diferențele medii identificate între metode. Alternativ, putem face media celor două estimări pentru a obține o valoare mai apropiată de realitate, presupunând că avem încredere egală în ambele metode.

„Cum pot fi folosite aceste estimări? Atunci când vedem o estimare a intenției de vot pentru un anumit candidat, aflăm care a fost modalitatea de colectare a datelor și, funcție de situație, scădem sau adunăm din acea estimare numărul de puncte procentuale indicat în grafic. Obținem astfel estimarea intenției de vot care s-ar fi obținut dacă sondajul ar fi fost realizat prin cealaltă tehnică. Dacă dorim să ținem cont de ambele tehnici, facem media celor două estimări (alternativ scădem/ adunăm jumătate din numărul de puncte procentuale indicat în grafic).

De exemplu, dacă într-un sondaj telefonic (CATI) candidatul Victor Ponta are o estimare a intenției de vot de 20%, într-un sondaj online, celelalte condiții fiind similare, are probabil aproximativ 11% (20% – 9%). Calculând media simplă dintre 20% și 11% obținem 15.5%, estimare care în general are șanse mai mari să fie mai apropiată de realitate (alternativ, scădem 5.5% din 20%). Desigur, aceste calcule corespund situației în care nivelul de încredere în cele două tehnici de sondare este aproximativ același”, mai explică sociologul.

Compararea corectă a două sondaje realizate diferit

Pentru a compara corect două sondaje făcute în condiții similare, dar cu metode diferite (CATI vs. online), trebuie ajustate estimările cu diferențele medii identificate între metode. Astfel, dacă un candidat are scoruri diferite în cele două sondaje, dar diferența corespunde efectului de metodă observat, estimările pot fi considerate comparabile.

„În aceeași logică, dacă dorim să comparăm estimările din două sondaje realizate în aproximativ aceleași condiții, cu excepția tehnicii de colectare a datelor, adunăm / scădem punctele procentuale din grafic la estimările realizate de unul dintre sondaje. De exemplu, să presupunem că Crin Antonescu a obținut într-un sondaj CATI o intenție de vot de 20%, iar într-un sondaj online 25%. Pentru că acest candidat obține în sondajele online cu aproximativ 5 pp mai mult decât în cele CATI, putem concluziona că cele două estimări sunt relativ similare. Desigur, putem evalua care tehnică a produs estimările cele mai corecte doar după aflarea rezultatelor oficiale”, a conchis Mircea Comșa.