Connect with us

EVENIMENT

O clujeancă descrie REACȚIILE adverse la vaccinul AstraZeneca: Dureri musculare, frisoane de se scutura patul și DIAREE

Publicat


O clujeancă a descris reacțiile adverse după ce a fost vaccinată cu vaccinul AstraZeneca, rugându-i pe cei care au trecut sau trec printr-o situație similară să-i transmită referințe, sfaturi sau îmbrățișări virtuale.

”Mi-am făcut duminică vaccinul. AstraZeneca. După vreo 6 ore au început durerile musculare. Întâi am crezut că e de la sală, dar când a început și durerea de cap și o durere sâcâitoare, pe care am identificat-o mai târziu ca fiind de rinichi, am realizat că e de la injecție. Peste noapte am reușit să dorm, deși am mers de mai multe ori la baie (rinichii).
Dimineața, însă, a trebuit să iau un calmant – durerea a ajuns și la articulații.  Am fost funcțională (am mers la birou, am avut zoom-uri, de-astea), dar seara a început. Diareea. A culminat cu 40 de minute de frisoane de se scutura patul cu mine. Mi-am luat mai multe haine, m-a ținut Bb în brațe…
Când frisoanele s-au liniștit, am adormit instant. M-am trezit noaptea, cu bujori în obrăjori, și am mai dat jos din cojoace”, a scris Elena.

S-ar fi vaccinat oricum

Marți dimineață, clujeanca s-a ridicat din pat ok, doar ușor șifonată după criza de aseară și cu o sensibilitate exagerată a pielii, iar pe la ora 10 au apucat-o din nou durerile musculare și de articulații. ”Am luat un calmant mai puternic și acum aștept să se liniștească. Mi-e teamă să mănânc”, a precizat aceasta, adăugând că și-aș fi făcut vaccinul și dacă ar fi știut ce urmează.
”Mă gândesc cu multă dragoste și compasiune la cei care au suferit sau suferă înzecit din cauza virusului”, a transmis Elena.

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


EVENIMENT

Polițiștii clujeni au reținut 60 de permise de conducere în weekend. Peste 450 amenzi în doar trei zile

Publicat

Peste 60 de permise de conducere au fost reținute și circa 450 de sancțiuni au fost aplicate în cadrul acțiunii polițiștilor Serviciului Rutier Cluj, derulată în perioada 26-28 februarie, pe raza întregului județ, pentru asigurarea unui climat de siguranță rutieră și pentru prevenirea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere.

Din totalul sancțiunilor contravenționale, 153 au fost aplicate pentru nerespectarea regimului legal de viteză, fiind totodată reținute 47 de permise de conducere.

De asemenea, în cadrul acțiunii, polițiștii au depistat în flagrant 19 infracțiuni contra siguranței pe drumurile publice.

Astfel de activități vor continua și în perioada următoare, iar polițiștii rutieri amintesc importanța respectării regimului legal de viteză!

Viteza neadaptată la condițiile meteo-rutiere și nerespectarea limitelor legale ale acesteia – printre pricipalele cauze generatoare de accidente rutiere!

 

Citește mai departe

EVENIMENT

A apărut un nou tip de escrocherie. În schimbul banilor, oamenilor li se promit moșteniri și apartenență la familii nobiliare

Publicat

Un nou gen de înșelătorie a apărut în România. În schimbul unei sume de bani, românii sunt asigurați că pot primi apartenența la familii nobiliare și că astfel au acces la moșteniri.

Muzeul Național de Istorie anunță că a apărut un nou tip de înșelătorie, făcută în numele instituției. Prin intermediul unei scrisori, românilor li se promite că vor primi un document care să ateste apartenența la o familie nobiliară și dreptul de a revendica o moștenire, totul în schimbul unei sume de bani.

Reprezentanții Muzeului Național de Istorie îi informează pe cetățeni despre situația creată, astfel încât aceștia să nu devină victimele escrocilor.

Aceștia se recomandă ca fiind angajații unei instituții din subordinea muzeului și, contra unei sume de bani, le promit celor interesați documente care să îi ajute să devină membrii unei familii nobiliare și să aibă dreptul la moșteniri.

„Muzeul Național de Istorie a României avertizează cu privire la o tentativă de înșelătorie făcută în numele instituției. Ne-a fost semnalată existența unei scrisori cu conținut îndoielnic, în care, o persoană ce pretinde a fi angajată a unei așa-zise instituții subordonate muzeului – Arhivele Naționale ale Nobilimii Românești – promite destinatarului, contra unei sume de bani, înlesnirea obținerii unor documente care atestă apartenența la o familie nobiliară și dreptul de a revendica o moștenire”, au arătat reprezentanții Muzeului de Istorie.

Reprezentanții instituției mai spun că Muzeul Național de Istorie a României nu are nicio legătură cu această persoană, nu are în componență sau în subordine o asemenea entitate și nu încurajează astfel de practici.

Cetățenii care primesc astfel de scrisori sunt îndemnați să se adreseze polițiștilor.

Sursa: Mediafax

Foto: Facebook – Muzeul Național de Istorie

Citește mai departe

Clujul de altădată

Costică Banditu, PIONIER al arheologiei dacice. Fondatorul MUZEULUI din Cluj. Constantin Daicoviciu, 132 de ani de la naştere

Publicat

Un mare istoric născut într-o zi ca azi: Constantin Daicoviciu (1 martie 1898, Caraş-Severin, 27 mai 1973, Cluj), renumit arheolog, rector al UBB, academician. E adevărat că a fost şi deputat în Marea Adunare Națională (1948-1952), apropiat al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi susţinător al unei istoriografii naționaliste. Dedicaţia cărţii din imagini (arhiva Cluj24) este pentru Coriolan Tătaru (14 martie 1889, Cluj, 22 ianuarie 1957), fondatorul școlii clujene de dermatologie, printre primii medici din lume care au preconizat tratamentul intensiv și precoce în sifilis şi, în 1931-1932, primar al Clujului.

A locuit în muzeu, a adăugat o strofă la Gaudeamus

De numele lui Constantin Daicoviciu se leagă multe lucruri în Cluj. Printre altele, a fost rector al Universităţii “Babeş-Bolyai”. Şi chiar a avut cel mai lung mandat neîntrerupt de rector (1956-1968). Dar a şi pus bazele Muzeului de Istorie a Transilvaniei, în care a şi locuit.

“Este un pionier  al arheologiei dacice. În perioada interbelică a lucrat la şantierul de la Sarmisegetusa Regia. Din punct de vedere profesional, este  unul dintre fondatorii Institutului de studii clasice, unde  ulterior va funcţiona actualul muzeu de istorie a Transilvaniei. El acolo a şi locuit. La fel şi fiul său, Hadrian Daicoviciu. Aceea e Casa Petricevici. A fost şi rector, primul rector al Universităţii Babeş-Bolyai, după unirea celor două universităţi, în 1959, şi a adăugat o strofă, ultima, la Gaudeamus.

A fost decan şi în timpul legionarilor, la Sibiu. Din punct de vedere politic  a fost un adaptabil. Îl avea şi pe Tudor Bugnariu, ginerele lui Blaga, cu care era cumnat, şi care îl susţinea. Dar are un merit în constituirea actualului muzeu de istorie a Transilvaniei. A fost şi director al instituţiei. Este fondatorul şcolii de arheologie dacică”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

Costică Banditu a murit în avion

Vladimir Alexandru Bogoslavievici povesteşte şi câteva lucruri mai puţin cunoscute din viaţa marelui istoric.

“I se spunea în glumă Costică Banditu. Fiindcă tot în picioare a picat. A fost decan în timpul legionarilor, a fost în timpul comuniştilor. A fost un profestor foarte talentat. Dar era şi slobod de gură, vorbea mai colorat. Se pare că pe avion a murit. Sau după ce a coborât. Se spune că a cerut un coniac. Probabil că dacă i s-ar fi dat coniac, care e vasodilatator, poate că n-ar fi făcut infarct.

Îşi bea cafeaua la Cofetăria Verde, fosta cofetărie Fabian, acum Memo 10. Locul în care a fost casa lui John Page. Gurile rele spun că responsabila de cofetărie ar fi fost amanta lui. Tot ce e posibil. Oricum, avea masa lui rezervată şi acolo îi plăcea să-şi bea cafeaua şi câte un coniac”, mai spune istoricul clujean.

Coriolan Tătaru

*Coriolan Tătaru (14 martie 1889, Cluj, 22 ianuarie 1957) a fost fondatorul școlii clujene de dermatologie. Şi printre primii medici din lume care au preconizat tratamentul intensiv și precoce în sifilis. De asemenea, în perioada 1931-1932 a fost primar al Clujului.

Printre altele, a fost primul dermatolog din România care s-a ocupat de problema dermatozelor profesionale si a bolilor alergice cutanate. A fost decan al Facultăţii de Medicină (1928-1929). Coriolan Tătaru a fost coautor al primului tratat de dermatologie în limba româna, autor a peste 160 de articole de specialitate.

A înfiinţat si condus revista Clujul medical (1928-1940). Din 1956 a fost membru în colegiul de redacţie şi colaborator al revistei Dermato-Venerologia. A pus bazele primului dispensar antivenerian din România, la Cluj. Şi a organizat serviciile de dermatologie judeţene din Transilvania. A înfiinţat primul muzeu de mulaje şi fotografii dermatologice din lume.

A deţinut functia de preşedinte al Societăţii Ştiinţelor Medicale din Cluj (1930), al Societăţii de Dermatologie şi Sifilografie (1936), al Consiliului Clinicilor (1935-1947), al Comitetului Regional Cluj al Federaţiei de Sport din România, Director General al Societăţii de Salvare.

Tudor Bugnariu şi Dorli Blaga s-au cunoscut prin Daicoviciu

*Tudor Bugnariu (30 iunie 1909, 25 iunie 1988), sociolog, publicist, politician comunist, primar al Clujului în 1944-1945, ministru-adjunct al Învăţământului (1956), filosof, comunist din ilegalitate, ginerele lui Lucian Blaga (căsătorit cu Dorli Blaga). În 1957, Dorli Blaga s-a măritat cu profesorul Tudor Bugnariu, care era cu 21 ani mai în vârstă decât ea. El fusese însurat şi cu Kato Balasz, o evreică maghiară, a cărei familie a fost deportată la Auschwitz, unde i-au murit mama, surorile și nepoatele. Kato a scăpat de Auschwitz pentru că era măritată cu un creștin, dar n-a suportat tragedia familei sale şi s-a sinucis în 1945. Tudor Bugnariu a fost membru în Comitetul Antifascist al tineretului din Cluj, a devenit decan şi a publicat mai ales studii de marxism, materialism dialectic și istorie. A fost unul dintre puţinii universitari din România interbelică intraţi în Partidul Comunist ilegal, dar s-a distanţat în timp de mişcarea în care crezuse (sau cel puţin de aplicaţiile ei practice din România). Şi a sfârşit urmărit de Securitate şi turnat de prieteni.

Dorli Blaga despre Tudor Bugnariu şi Constantin Daicoviciu:

“În timpul războiului, Clujul fiind sub ocupaţie ungurească, universitatea s-a mutat la Sibiu. Tatăl meu era bun prieten cu Constantin Daicoviciu, istoricul, se ştiau încă de când tata era profesor la Cluj. Cum Daicoviciu era cumnat cu Bugnariu, pe linia asta ne-am văzut primele dăţi, prin 1946, când universitatea încă nu revenise la Cluj. Mă împrietenisem cu sora mai mică a lui Bugnariu, Elena, căsătorită cu istoricul de artă Virgil Vătăşianu. Cât am locuit la Sibiu, noi şi familia Daicoviciu am stat în acelaşi cartier. Pe el l-am cunoscut propriu-zis când eram în anul I de facultate, la Cluj, unde mi-a ţinut primul curs de marxism. Părea foarte distins”.

(MaAv)

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

REVOLTĂTOR. Peste 2.000 de IMOBILE din Cluj şi Transilvania, revendicate ILEGAL. Primăria tace

Publicat

Peste 2.000 de imobile din Cluj şi din alte oraşe ale Transilvaniei sunt revendicate. O parte chiar au fost restituite deja. Consiliul Civic Local (CCL) susţine însă că aceste retrocedări ar fi ilegale. Pentru că foştii proprietari au fost despăgubiţi deja.

Acte false. Primăria Cluj-Napoca este pasivă

Într-o scrisoare adresată primarului Emil Boc şi membrilor Consiliului Local Cluj-Napoca, CCL arată că numai Statusul Romano-Catolic din Transilvania revendică peste 2.000 de imobile.

„Domnilor/doamnelor consilieri din CL Cluj-Napoca, Domnule primar Emil Boc,

va trimitem ultimul articol de presă în legătura cu dimensiunea retrocedarilor pe căi abuzive a clădirilor de partimoniu din municipiul Cluj-Napoca, subliniind că potrivit Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Biserica Romano-Catolică are depuse 63 de cereri de retrocedare pentru imobile din municipiul Cluj-Napoca (vedeţi lista în ziarul Făclia din 26 februarie 2021). Un scurt extras din poziţia exprimată public de către CCL în legătura cu astfel de retrocedări, săvârşite în condiţiile lipsei rolului activ al Primăriei Cluj-Napoca, se regăseşte în cele ce urmează:

„Retrocedarea proprietăţilor:

RETROCEDĂRILE sunt o problemă dureroasă şi costisitoare pentru bugetul CL şi al ţării. În aplicarea legii de restitutio in integrum nu s-a ţinut cont de situaţia optanţilor. Adică a cetăţenilor care au optat pentru cetăţenia maghiară şi au fost despagubiţi de statul român în perioada interbelică. Iar acum rudele, afini de gradul 3-4, revendică din nou acele proprietăţi cu acte false sau refăcute în perioada 1940-1945 (ocupaţia hortystă). Sau poate neştiind că strămoşii lor au fost despăgubiţi”, se arată în adresa CCL către Primăria Cluj-Napoca.

Un exemplu de revendicări: 2.000 de muzee, teatre, licee, palate, păduri

CCL dă doar un exemplu de astfel de situaţii: Statusul Romano-Catolic din Transilvania. Care revendică peste 2.000 de clădiri.

„În aceeaşi situaţie de ilegalitate se află şi Statusul Romano Catolic din Transilvania. Care a fost desfiinţat în anii ‘30. Şi care conform codului canonic nu avea personalitate juridică cu drept de proprietate, ci doar de folosinţă asupra instituţiilor şi a unor locaşuri de cult. S-a reînfiinţat în 2002 o Asociaţie a Statusului ca fiind moştenitoarea vechiului Status. Iar judecători incompetenţi sau corupţi au aprobat acest statut. Asociaţia revendicând peste 2000 de clădiri din oraşele transilvane (!?).

Toate RETROCEDĂRILE importante de muzee, licee, palate, hectare de păduri şi terenuri agricole etc. trebuie revizuite şi stabilită legalitatea retrocedării. Cu atât mai mult cu cât multe din aceste retrocedări au fost hotărâte de judecătoriile din jud. Mureş, Covasna sau Harghita, cu o doza prea mare de subiectivism şi fără verificarea tuturor probelor.

Nici rudele foştilor criminali de război decretaţi nu pot beneficia de retrocedări de proprietăţi. Chiar dacă au fost reabilitaţi de unele ONG-uri din ţara de origine. Fapt de care nu s-a ţinut seama în justiţia română”, se mai arată în adresa CCL.

Palatul Banffy şi Baza sportivă „Sănătatea”

În adresa CCL sunt prezentate şi câteva exemple de retrocedări din Cluj-Napoca.

„Câteva exemple de la Cluj-Napoca ce scandalizează comunitatea civică: Baza Sporivă “SĂNăTATEA”, amplasatã în Cartierul Gheorghieni (aleea Detunata f.n.), a constatat că a fost cedată pe baza unor acte de proprietate de dinainte de Tratatul de  laTRIANON (!) afinilor foştilor proprietari. PRIN URMARE STATUL ROMÂN A DESPĂGUBIT DE DOUÃ ORI FAMILIILE FOŞTILOR PROPRIETARI DE TEREN?!.

Palatul Banffy din Cluj a fost naţionalizat în anul 1948, iar în 1958 Dionisie Banffy îi lasă moştenire lui Nicolae Roşca un imobil care nu îi aparţinea în mod legal. Retrocedarea unor cote părţi este ilegală”, se mai arată în adresa CCL.

Cerinţele CCL, în conformitate cu normele europene

CCL a formulat şi o serie de propuneri prin care s-ar rezolva asemenea cazuri. Sau măcar ar fi evitate.

„Este o nevoie urgentă de corelare şi conlucrare între instituţiile statului, în ce priveşte:

-deschiderea accesului şi recercetarea arhivelor, iar Guvernul să stabilească obligaţii ferme pentru Arhivele Naţionale.

-să se specializeze procurori şi instanţe pe această problematică pentru a soluţiona corect înşelătoria păguboasă şi a se pedepsi impostorii.

-să fie creată o nişă legislativă care să cerceteze şi să revizuiască toate restitituirile efectuate din 1990 şi până la zi.

Soluțiile CCL au în vedere:

Respectarea recomandărilor Consiliului Europei privind retrocedarea proprietăților confiscate de regimul comunist, în care guvernele țărilor foste comuniste au la dispoziție câteva posibilități de retrocedare, cu respectarea dreptului de proprietate a celui lezat în drepturi.

Realizarea Hărţilor cadastrale curate prin eliminarea greșelilor și updatarea acestora la zi, la nivelul primăriilor și corelarea acestora cu Harta ANCPI, în termenul stabilit de lege.

Fundamentarea dreptului de proprietate în cazul litigiilor de o încadrare a dreptului de proprietate pe baza unui document de referință: Harta cadastrală ANCPI, corelată cu hărțile abdatate ale primăriilor.

CCL cere Primarului şi Consiliului Local să demareze toate procedurile şi demersurile de verificare a tuturor retrocedărilor, apoi să informeze opinia publică despre rezultatul acestei acţiuni cerute şi dorite ferm de comunitatea civică şi de foarte mulţi clujeni”, se subliniază în adresa CCL către Primăria Cluj-Napoca.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate