CULTURA
Noaptea dintre ani e MAGICĂ. Cum își aflau tinerele din satele clujene URSITUL și la ce vârstă erai considerată „fată bătrână”
Pentru fetele din comunitățile tradiționale, căsătoria era un rit de trecere. Prin căsătorie, acestea dobândeau un statut mai înalt în societate, trecând de la așa numita „fetie” la „nevestit”.
În satele de pe Valea Someșului Mic era o rușine să rămâi „fată bătrână”. Prin termenul de „fată bătrână” se înțelege o persoană de sex feminin care a trecut de vârsta căsătoriei. Vârsta ideală pentru căsătorie era între 18 și 22 de ani, după care era considerată „fată bătrână”, în cadrul societății, arată cercetătorii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Noaptea dintre ani e magică. Cum își aflau tinerele din satele clujene ursitul
Din cauza acestor concepții, fetele care se aflau la vârsta măritișului încercau să afle prin diverse modalități, aparținând domeniului magico-religios, când se vor mărita. Aceste practici se întâmplau, cu precădere, în cadrul Vergelului, la cumpăna dintre ani, când încercau să se afle dacă anul care urmează va aduce cu el și căsătoriile mult așteptate.
Marcel Lapteș, în lucrarea sa „Anotimpuri magico-religioase”, nota despre vergel următoarele informații: „În Ajunul Anului Nou, peste tot în satele noastre, femeile se ocupau cu diverse practici magico-religioase având caracter oracular-premarital (vergelul fetelor mari, gogea, sânvăsâiul), agricol (plugușorul, ramura verde de brad), meteorologic (calendarul de ceapă, crenguța de măr).”
Mihai Pop situează acest obicei la sfârșitul câșlegilor, în timp ce alți cercetători și persoanele intervievate afirmă că Vergelul era practicat în seara de Ajun a Anului Nou.
Trebuie menționat faptul că acest obicei nu se practica doar pe Valea Someșului Mic, ci și în alte zone etnografice, el fiind răspândit pe o arie mult mai mare. Acest fapt îl atestă Marcel Lapteș în cartea sa. El scrie despre obiceiurile magico-religioase, cu precădere din Hunedoara. Desigur că amintește și de alte zone etnografice, despre Vergel, consemnând că se practică și pe Valea Someșului.
Cum „citeau” fetele defecte sau calităţile viitorului soț
Astfel, în Ajunul Anului Nou, fetele de vârste apropiate se adunau la casa uneia dintre ele, sau la o anumită familie. Aici discutau ce se mai întâmplă prin sat, ce fecior cu ce fată povestește și când va fi nunta.
„La un moment dat mergeau toate într-o cameră alăturată, unde au fost aşezate pe masă mai multe blide cu fundul în sus. Fiecare blid acoperea câte un obiect considerat simbolic: oglindă, pieptene, bucată de lemn, cărbune, bani, cuţit, cute sau foarfece.
La îndemnul gazdei, fetele îşi alegeau fiecare câte un blid şi îl întorceau. În funcţie de ce găseau sub el, descopereau prin analogie cu obiectele, ce defecte sau calităţi vor avea viitorii soţi”, arată cercetătorii clujeni.
Acest obicei era practicat în satele Orman și Livada, după cum spun femeile în vârstă din aceste localități.
„Ne pune acolo, sub farfurii, ne pune pieptine, ac, lingură, ce stiu mai ce, ș-apoi care era piaptăn, zâce că ala îi fălos, care cu ac, era croitor, care era cu lingură… îi deăsta, bucătar, no, cu deaieste. Apoi, no, mie tăt așe-mi pica cu piaptăn, și chiar așe o fost, îi plăce….să să puie la rând, să să pieptine, să șie elegant”, spun acestea.
„Jumara pisicii”, practică magico-religioasă
În mediul rural, unul dintre obiceiurile practicate prin care se încerca aflarea veștii unei noi căsătorii în comunitate, în anul următor, era și „Jumara pisicii”. Pe o spată de la războiul de țesut se așeza câte o jumară de slănină pentru fiecare fată prezentă. Fiecare dintre aceste fete își însemna jumara pentru a nu o confunda.
Spata cu jumerele era dusă în camera alăturată, sau era lăsată pe podea (după caz), unde se afla pisica. Aceasta din urmă mânca din jumere. Când se aducea înapoi, în cameră, spata cu jumerele rămase, se constata faptul că pisica a mâncat slănina fetelor care se vor mărita în anul care urmează, celelalte mai având de așteptat.
Acest obicei se încadrează în cadrul practicilor magico-religioase, pe care fetele de măritat le practicau în cadrul Vergelului, pentru a afla dacă se vor mărita în anul care urmează. Marcel Lapteș nota în lucrarea sa următoarele informații: „Fiind la cumpăna între „timpul bătrân” și cel nou, fetele din comunitatea sătească își căutau prin semne matrimoniale ursitul, aflarea viitorului soț.”
Practica aceasta nu era decât o pregătire pentru ceea ce o să urmeze. Aflând deja care dintre fetele prezente la Vergel se vor mărita în anul următor, acestea încercau să afle cum le va fi ursitul, adică afle cum va arăta acesta din punctul de vedere al caracteristicilor fizice sau morale, pe care le posedă.
Vergelul trebuie privit ca o sărbătoare, un prilej cu care oamenii din comunitățile tradiționale își dădeau frâu liber imaginației și încercau să prezică ceea ce le rezervă viitorul.
„Dacă ar fi să facem o comparație între ceea ce credeau oamenii în trecut și ceea ce cred în prezent, diferența este profund vizibilă, mai ales din punctul de vedere al credinței în această practică. Oamenii de odinioară credeau că viitorul soț le va fi <<dințos>> sau croitor, dovadă fiind câteva dintre mărturisirile persoanelor intervievate, care afirmă că soții lor au fost așa cu li s-a ghicit în cadrul Vergelului, mai arată cercetătorii clujeni.
Foto: Arhiva CJCPCT Cluj
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Administrația Națională de Meteorologie a emis o nouă avertizare de instabilitate atmosferică pentru tot județul Cluj pentru ziua de miercuri, 23 aprilie.
Vor fi ploi însoțite de descărcări electrice, iar vântul va bate cu putere.
Vijelii, ploi însemnate cantitativ și grindină la Cluj
Avertizarea Cod Galben este valabilă miercuri, 23 aprilie, între orele 12.00 și 23.00, anunță meteorologii.
Vor fi o perioadă cu instabilitate atmosferică accentuată. Aceasta se va manifesta prin averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, care va avea rafale de 50 – 60 de kilometri pe oră, vijelii și căderi de grindină.
În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 20 – 25 de litri pe metru pătrat și izolat de peste 40 de litri pe metru pătrat.
EVENIMENT
Petiție pentru lărgirea centurii în jurul localității Apahida. Traficul a crescut semnificativ pe direcția Gherla-Dej
O petiție online a fost deschisă de un locuitor din comuna Apahida, care cere lărgirea centurii în zona acestei localități.
În petiția semnată deja de peste 300 de persoane, la ora publicării acestei știri, se arată că traficul pe centura Vâlcele-Apahida a crescut semnificativ, iar o mare parte dintre mașini ajung pe drumul principal din localitate.
Petiție pentru lărgirea centurii în jurul localității Apahida
În petiția adresată primarului Cristina Belce, se arată că este necesară lărgire drumului de centură în jurul Apahidei.
”În ultima perioadă, observăm o creștere semnificativă a traficului din direcția Gherla-Dej, iar o parte din acest trafic ajunge pe drumul principal din Apahida. Prin suplimentarea numărului de benzi de pe DN 1C (strada principală din Apahida), veți încuraja și mai mult trafic dinspre Gherla – Jucu să tranziteze comuna, iar acest fapt va avea un impact negativ asupra siguranței, zgomotului și poluării din comuna noastră”, se arată în petiție.
”Lărgirea drumului principal din Apahida nu reprezintă o soluție”
Tot acolo se menționează faptul că traficul intens produce deja neplăceri pentru locuitorii din zonă. ”Lărgirea drumului principal nu reprezintă soluția optimă pentru a gestiona acest volum crescut de trafic – care de altfel este un trafic generat de persoanele din exteriorul comunei care fac naveta către Cluj-Napoca”, atrage atenția autorul petiției.
Astfel, semnatarii petiției cer Primăriei ”să inițieze demersurile necesare pentru grăbirea implementări proiectului de lărgire a drumului de centură ocolitoare a Apahidei și realizarea drumului de legătură dintre centură și drumul înspre Reghin, eliminând astfel și aglomerația la trecerea cu calea ferată”.
Inițiatorul petiției solicită, de asemenea, urgentarea conectării parcului industrial Nervia la centură, un proiect spune el, care ar putea elimina o mare parte din aglomerație cauzată de traficul generat de parcul industrial.
EVENIMENT
VIDEO FOTO. EXCLUSIV. O DULCE de la Cluj face dulce în Belgia. Alexandra: Îmi doresc să mă EXTIND
Migrația economică a devenit un fenomen larg răspândit în ultimele decenii, mai ales după 1989 și mai intens după 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. În multe țări vest-europene (Germania, Italia, Spania, Marea Britanie), salariile sunt semnificativ mai mari decât în România pentru aceleași joburi. Mulți români caută nu doar bani, ci și respect, siguranță la locul de muncă și oportunități reale de avansare. Au acces mai bun la servicii publice, educație, sănătate și o infrastructură mai bine dezvoltate decât în țară. Mulți părinți pleacă gândindu-se la viitorul copiilor, nu doar la propriul câștig.
Este și cazul Alexandrei Făgădar, o sibiancă transhumată la Cluj-Napoca, de unde a ales calea occidentului, mutându-se acum 5 ani în Belgia, acolo unde face torturi și prăjituri.
„La Sibiu am terminat liceul pedagogic. Pasiunea pentru tot ce înseamnă bucătărie o am de mică, de la vârsta de 13 ani. Când am intrat la liceu am vrut să urmez școală profesională pe profil de bucătar, dar nu am fost lăsată de părinți”, spune Alexandra.
VIDEO FOTO. EXCLUSIV. O DULCE de la Cluj face dulce în Belgia. Alexandra: Îmi doresc să mă EXTIND
Până la urmă a făcut curs de bucătar și a ajuns să lucreze în Cluj-Napoca la un restaurant, unde a început să facă prăjituri pentru evenimente. „Eram încântată de idee de pe atunci, dar nu aveam încredere în mine”, mai spune Alexandra.
A plecat din țară, în 2020, în Belgia, pentru „a reuși să mai adunăm banii până să avem un copil, ca să putem să îi oferim o viață mai bună”. A avut o ofertă de muncă la o seră cu plante aromatice (mentă, pătrunjel, coriandru etc.).
„În prezent lucrez în continuare în seră, dar primind impulsuri de la soț și de la prietenii și colegele de la muncă, am luat decizia de a înființa “Dulce amprentă” și spre surprinderea mea funcționează chiar foarte bine de 4 luni. Deocamdată, afacerea funcționează doar în Belgia, dar Alexandra se gândește serios la reîntoarcerea în Cluj și deschiderea unui laborator, deși, punând în balanță tot, crede că în Belgia ar merge mult mai bine. „Decizia e foarte greu de luat”. recunoaște Alexandra.
„Familia este foarte încântată de idee și mă susțin”
„În weekend-ul Paștilor am avut cel mai exclusivist eveniment, la care nici nu m-aș fi gândit vreodată: am avut ocazia să fac tort pentru toate finalistele de la “Miss Exclusive” Belgia. Am avut emoții foarte mari dar am fost foarte încântată când am primit feed-back-ul, care a fost unul foarte bun”, spune Alexandra.
„Mă inspir de la câteva fete de pe site-urile de socializare, dar de multe ori stau seara în pat și mă gândesc ce să fac, cum să fac să îmi iasă totul tot mai frumos, mai bine și mai gustos. În preajma sărbătorilor fac cozonaci și prăjituri de casă.
Alexandra lucrează singură dar are toată susținerea familiei. „Familia este foarte încântată de idee și mă susține, ei sunt degustătorii mei, când creez ceva, pe părerea lor mă bazez, sunt primii care îmi dau feedback legat de gust și de aspect”, mărturisește Alexandra.
Nu a ținut cont de costul investiției, fiind la început, a considerat că trebuie să investească aproape tot profitul în mai multe produse, ustensile, pentru a-și putea ușura munca și a ajunge să evolueze. Prețul unui tort este de 30-35€, depinzând de cremele din interiorul lui.
„Îmi doresc să mă extind, dar cred că trebuie să iau lucrurile sistematic”, încheie Alexandra Făgădar.
Un incendiu a izbucnit miercuri dimineața la o casă din localitatea clujeană Jucu de Sus.
Trei echipaje de pompieri intervin în aceste momente pentru a stinge flăcările.
Incendiu de proporții în Jucu de Sus. ARDE acoperișul unei case
Echipajul de la Punctul de Lucru Jucu s-a deplasat la incendiu, dar forțele au fost suplimentate imediat cu două autospeciale de mare capacitate de la Cluj-Napoca.
Potrivit reprezentanților ISU Cluj, incendiul a cuprins acoperișul casei, pe o suprafață de aproximativ 150 de metri pătrați. Nu sunt anunțate victime.
UPDATE.
Incendiul a fost localizat, iar pompierii lucrează acum pentru lichidarea acestuia.
Foto: ISU Cluj
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
AVERTIZARE cod galben pentru județul Cluj. Vijelii, ploi însemnate cantitativ și grindină
Petiție pentru lărgirea centurii în jurul localității Apahida. Traficul a crescut semnificativ pe direcția Gherla-Dej
VIDEO FOTO. EXCLUSIV. O DULCE de la Cluj face dulce în Belgia. Alexandra: Îmi doresc să mă EXTIND
FOTO. Incendiu de proporții în Jucu de Sus. ARDE acoperișul unei case
Peste 20.000 de locuri mai sunt disponibile pentru tinerii antreprenori în programul Start-Up Nation 2025
FOTO. Cal mort în urma unui accident între Cășeiu și Urișor. Au intervenit pompierii ISU Cluj
Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință. Tradiții, superstiții și semnificații ale unei zile cu putere aparte
Gramul de aur a crescut la peste 480 lei, un nou record
