Connect with us

EVENIMENT

Motivare Tribunalul Cluj: Cum a scăpat directorul Aeroportului Cluj, David Ciceo, de dosarul de luare de mită  

Publicat


ciceo 2

Magistrații Tribunalului Cluj susțin că au avut nevoie să amâne 5 luni, de 12 ori, pronunțarea unei decizii în dosarul în care directorul Aeroportului Cluj, David Ciceo, era acuzat de luare de mită din cauza complexității cauzei și au afirmat că nu pot preciza când a intervenit prescripția deoarece nu ar fi vorba despre o informație de interes public, ci de una de drept, legată de soluția pronunțată.

În motivarea deciziei prin care Tribunalul Cluj a decis încetarea derulării procesului deoarece a intervenit prescripția, se arată că în 14 februarie 2017, David Ciceo și omul afaceri Ioan Bene au fost trimiși în judecată de DNA în stare de libertate, primul pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, iar cel de-al doilea pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită.

Citește și Directorul Aeroportului Cluj, David Ciceo, scapă de procesul de luare de MITĂ. Fapta s-a PRESCRIS. Sentința, amânată de 12 ori

”Inculpatul David Ciceo, în cursul lunii octombrie 2012, a primit de la inculpatul Ioan Bene, pentru sine, un imobil situat în judeţul Cluj, presupus achiziţionat de părinţii săi, cu suma de 690.000 lei şi care ulterior a fost finisat cu lucrări evaluate la suma de 563.226 lei (manoperă şi materiale), lucrări prestate de firme colaboratoare sau aparţinând inculpatului Bene, costurile fiind suportate de acesta, pentru ca, în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare ale Aeroportului în vederea plăţii decurgând din derularea/adiţionarea contractului de lucrări survenit între aeroport, în calitate de achizitor şi asocierea de firme în calitate de executant şi respectiv permiterea edificării platformei Apron 4, în lipsa oricărei forme de autorizare şi de acordare în condiţii legale a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici”, se arată în rechizitoriul DNA.

Procurorii au precizat că Ioan Bene, în cursul lunii octombrie 2012, i-a remis lui Ciceo  un imobil, presupus achiziţionat de părinţii acestuia  cu suma de 690.000 lei şi care a fost finisat cu lucrări evaluate la suma de 563.226 lei (manoperă şi materiale), lucrări prestate de firme colaboratoare/controlate sau aparţinându-i, care au suportat şi costurile, pentru ca directorul general al aeroportului în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale să direcţioneze alocări bugetare pentru firmele lui Bene care se ocupau de platforma Apron 4.

Prescripția, prioritară pentru instanță

”Instanţa (Tribunalului Cluj – n.a) apreciază necesar a se examina cu prioritate incidenţa în cauză a instituţiei prescripţiei răspunderii penale, aflată în strânsă legătură cu legea penală favorabilă fiecărui inculpat.

O astfel de analiză preliminară examinării situaţiei faptice relevate de ansamblul probatoriu administrat în cauză se impune prin raportare la aceea că ambii inculpaţi prin apărătorii acestora au invocat faptul că este împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale (atât termenul special prevăzut de vechea lege cât şi termenul general prevăzut de noua lege penală în cazul inculpatului B. şi respectiv termenul general prevăzut de noua lege penală în cazul inculpatului Ciceo şi ambii inculpaţi au solicitat continuarea procesului penal (inculpatul Bene prin avocat la ultimul termen de judecată).

Totodată, faţă de modul de descriere a acuzaţiilor aduse inculpaţilor din cuprinsul rechizitoriului (ce au vizat remiterea atât a imobilului cât şi a finisajelor realizate la acesta), pe parcursul prezentului proces penal a fost dezbătută problema datei comiterii faptelor ce fac obiectul acuzaţiilor, dată cu privire la care atât procurorul de şedinţă cât şi apărătorii inculpaţilor au apreciat cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei că se reţine a fi data de 18.10.2012, data încheierii contractului autentic de vânzare-cumpărare prin care părinţii inculpatului Ciceo au cumpărat aparent imobilul obiect al prezentei cauze. Reiterăm faptul că poziţia inculpaţilor prin apărători referitoare la data comiterii faptelor şi împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale a fost formulată în mod subsidiar faţă de solicitările de pronunţare a unor soluţii de achitare a inculpaţilor”, au precizat magistrații Tribunalului Cluj.

Potrivit acestora, analiza prioritară a instituţiilor prescripţiei răspunderii penale şi a legii penale favorabile inculpaţilor din această perspectivă se impune şi din considerente de ordin procedural ce ţin de perspectiva abordării situaţiei faptice pe care instanţa o va reţine.

Faptele au avut loc în 18 octombrie 2012

”Dacă apreciază împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, având în vedere opţiunea inculpaţilor de continuare a procesului penal, din punct de vedere procedural, instanţa va verifica dacă rezultă incidenţa vreunuia din temeiurile de împiedicare a exercitării acţiunii penale prev. de art. 16 alin. 1 lit. a-d C.proc.pen., sau dacă situaţia de fapt constatată pe baza probelor administrate caracterizează o faptă penală tipică, antijuridică şi imputabilă, iar în cazul în care constată existenţa acestor din urmă elemente, va dispune o soluţie de încetare a procesului penal faţă de intervenirea prescripţiei răspunderii penale.

Deşi analiza acestor instituţii juridice se va realiza prealabil expunerii situaţiei de fapt constatate pe baza probelor administrate, instanţa va face referire la data comiterii faptelor ce au făcut obiectul cercetărilor, esenţială pentru stabilirea momentului de început al termenului de prescripţie a răspunderii penale.

În ceea ce priveşte astfel data faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, instanţa constată că în sarcina acestora s-a reţinut comiterea faptelor de luare şi respectiv dare de mită în modalitatea alternativă a primirii/remiterii bunurilor materiale obiect al acuzaţiilor, respectiv imobilul şi finisajele prestate ulterior.

Faţă de modalitatea continuă şi naturală în care s-au derulat demersurile privind imobilul în cauză de la momentul transferului scriptic al proprietăţii în favoarea părinţilor inculpatului David Ciceo, respectiv faţă de faptul că realizarea finisajelor la acesta s-a început imediat după aparenta cumpărare şi s-a realizat în mod continuu pe parcursul anului 2013 şi în continuare la începutul anului 2014, instanţa, în consens atât cu poziţia apărării cât şi cu cea a acuzării, apreciază că data consumării faptelor de luare/dare de mită se reţine a fi cel târziu data de 18.10.2012, dată de la care a început să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale”, precizează judecătorii.

Instanţa constată că aparenta cumpărare a imobilului de către părinţii inculpatului Ciceo a fost cronologic urmată de finisarea acestuia în mod natural şi continuu, aspect ce nici nu a fost contestat de vreunul din inculpaţi, iar nici descrierea acuzaţiilor nu indică vreo întrerupere temporală între cele două categorii de prestaţii care să ridice problema unei noi rezoluţii în sensul suplimentării foloaselor reţinute ca fiind remise cu titlu de mită.

Examinând legile penale intervenite succesiv de la data de 18.10.2012, din perspectiva elementelor relevante cu privire la instituţia prescripţiei răspunderii penale, instanţa constată că de la acel moment s-au succedat următoarele legi penale:

La data de 18.10.2012 era în vigoare Codul Penal din 1968 şi Legea 78/2000 în varianta anterioară intrării în vigoare a noului C.pen., potrivit cărora:

–        Infracţiunea de luare de mită prev. de art. 254 alin. 1 C.pen. 1968 rap. la art. 6 din Legea 78/2000 era pedepsită cu închisoarea de la 3 la 12 ani.

–        Infracţiunea de dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 C.pen. 1968 rap. la art. 6 din Legea 78/2000 era pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Conform art. 122 alin. 1 lit. b şi c C.pen. 1968, termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de luare de mită era de 10 ani, iar pentru infracţiunea de dare de mită, de 8 ani. Potrivit art. 123 C.pen., cursul termenului general de prescripţie a răspunderii penale se întrerupea potrivit legii penale vechi prin îndeplinirea oricărui act care, potrivit legii, trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului în desfăşurarea procesului penal, iar conform art. 124 C.pen. 1968, prescripţia înlătura răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 122 era depăşit cu încă o dată. Astfel, potrivit primei legi penale intervenite de la momentul consumării faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, termenul prescripţiei speciale a răspunderii penale (în vigoare la acel moment faţă de dispoziţiile legii vechi) era de 10 ani în cazul inculpatului Bene. şi de 20 de ani în cazul inculpatului Ciceo.

La data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Codul Penal actual, fiind modificate în mod corespunzător (prin raportarea la textele de lege din noul C.pen.) şi dispoziţiile art. 6 din Legea 78/2000. Potrivit acestor norme de incriminare:

–        Infracţiunea de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

–        Infracţiunea de dare de mită prev. de art. 290 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Potrivit art. 155 alin. 1 C.pen. în forma în vigoare la momentul intrării în vigoare a noului C.pen., cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupea prin îndeplinirea oricărui act de procedură, iar art. 154 alin. 1 lit. c C.pen. prevedea un termen general de prescripţie a răspunderii penale de 8 ani pentru ambele infracţiuni. Astfel, legea penală din perioada 01.02.2014 (intrarea în vigoare a noului C.pen.) – 25.06.2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018) reprezintă cea de-a doua lege penală succesivă intervenită de la momentul epuizării activităţii infracţionale reţinute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, iar potrivit acestei legi penale, termenul special al prescripţiei răspunderii penale era de 16 ani pentru ambele infracţiuni cercetate în prezenta cauză. (…)

Prescripție după 8 ani

”Termenul general de prescripţie a răspunderii penale, singurul aplicabil conform dispoziţiilor legale şi deciziilor Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anterior menţionate, a fost acela de 8 ani atât în privinţa infracţiunii de luare de mită cât şi a celei de dare de mită.

În ceea ce priveşte instituţia prescripţiei răspunderii penale, începând cu data de 30.05.2022 şi până în prezent s-a succedat cea de-a patra lege penală, respectiv Codul Penal în forma care prevede întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură care potrivit legii se comunică suspectului sau inculpatului.

Examinând astfel legile penale succesive intervenite de la momentul consumării activităţii pretins ilicite reţinute în sarcina celor doi inculpaţi prin rechizitoriul cu care instanţa a fost sesizată se observă că, în măsura în care instanţa nu identifică vreun temei de achitare a inculpaţilor (conform vreuneia din legile penale succesive intervenite), în cazul inculpatului Bene. este împlinit termenul special al prescripţiei răspunderii penale potrivit legii penale reţinute drept favorabile acestuia în cuprinsul rechizitoriului, fiind împlinit totodată şi termenul general al prescripţiei răspunderii penale conform celei de-a treia legi penale succesive expuse mai sus.

În cazul inculpatului Ciceo, legea penală favorabilă acestuia este cea incidentă în perioada 24.06.2018-29.05.2022, care nu a prevăzut vreun caz de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale. Această lege penală (care cuprinde, în ansamblul instituţiilor de drept substanţial, instituţia prescripţiei răspunderii penale şi, în cuprinsul său, întreruperea cursului acesteia), potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi 2 C.pen. şi art. 15 alin. 2 din Constituţia României, se aplică în mod retroactiv şi ultraactiv întregii perioade de la momentul epuizării activităţii pretins infracţionale reţinute în sarcina inculpatului şi până la pronunţarea hotărârii în prezenta cauză.

Neexistând în această perioadă, potrivit acestei legi penale, un caz de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale, termenul general al prescripţiei răspunderii penale (termenul reglementat de această lege penală analizată), de 8 ani, s-a împlinit la finalul anului 2020, iar instituţia prescripţiei speciale a răspunderii penale (care nu a fost abrogată şi cu privire la care nu s-a constatat neconstituţionalitatea) nu este incidentă în prezenta cauză în raport de această lege penală identificată drept favorabilă faţă de dispoziţiile privind prescripţia răspunderii penale”, precizează judecătorii clujeni.

Afacerea Apron 4

Aceștia au mi reținut în dosar că, la finalul anului 2012 se încheie tranzacţia prin care proprietatea asupra imobilului este transferată scriptic părinţilor inculpatului Ciceo, iar imediat după acest moment, în lipsa oricărei implicări din partea proprietarilor scriptici, inculpatul Bene, personal sau prin intermediari (care acţionează din dispoziţia acestuia), realizează demersuri pentru finisarea imobilului, dispunând şi contractând în acest sens lucrări.

La începutul anului 2013 inculpatul David Ciceo începe demersurile vizând propunerea şi susţinerea unor lucrări de infrastructură aeroportuară suplimentare celor deja contractate, printre care şi platforma Apron 4 (iniţial propusă spre realizare cu 1 loc de parcare, iar spre finalul anului cu 2 locuri de parcare), demersuri pe care le întreprinde (cu implicare personală) în mod continuu pe tot parcursul anului 2013, timp în care la un moment dat Asocierea demarează lucrările la platformă, dar timp în care inculpatul Ciceo susţine în faţa Consiliului Judeţean Cluj că această lucrare poate fi executată în martie 2014 şi deci nu este urgentă pentru anul 2013.

Tot în acest timp, respectiv pe parcursul anului 2013, lucrările de finisare a construcţiei se derulează în mod continuu în aceeaşi modalitate, fără vreo implicare din partea proprietarilor scriptici, cu implicarea însă la nivel decizional a inculpatului Bene, o parte din materialele necesare finisării fiind achiziţionate inclusiv prin societatea SCC Napoca SA.

La începutul anului 2014 Aeroportul începe demersurile oficiale pentru achiziţionarea lucrării de construire a platformei, demersuri în urma cărora lucrarea este atribuită aceleiaşi Asocieri ce efectuase deja lucrări la platformă.

”Pe parcursul procedurilor de emitere a autorizaţiei de construire a platformei inculpatul David Ciceo se implică în proceduri solicitând inclusiv inculpatului Ioan Bene și martorului Ş. D. T. ca inculpatul Bene. să îl roage pe ministrul R. I. să discute cu O. I. pentru ca acesta din urmă să emită autorizaţia de construire (astfel cum rezultă din convorbirile interceptate ….).

Totodată se implică în aceste proceduri pentru identificarea unei soluţii în vederea considerării ca emisă tacit a autorizaţiei de construire în lipsa răspunsului în termen legal şi în ciuda acestor implicări, participă la data de 15.04.2014 la o şedinţă a Consiliului de Administraţie a Aeroportului pe care o înregistrează şi în cadrul căreia susţine că obţinerea autorizaţiei de construire este problema societăţii Napoca şi sunt lupte politice în care nu are rost ca Aeroportul să se implice şi se impune ca această instituţie să se abţină.

După începerea cercetărilor din prezenta cauză, inculpatul Bene se implică personal pentru urgentarea dării în folosinţă a imobilului, iar după efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de inculpaţi şi după ce apărătorul inculpatului Ciceo. participă la câteva audieri de martori, proprietarul scriptic al imobilului, mama inculpatului Ciceo, trimite în scris somaţii aparent pentru identificarea societăţii pe care au fost facturate lucrările de finisare şi materialele folosite, iar ulterior încheie o tranzacţie cu o societate privind cuantumul lucrărilor de finisare, tranzacţionat între părţi la o sumă de aproape 1/3 din cea rezultată din facturi.

Toate aceste elemente susţin existenţa legăturii dintre remiterea imobilului şi a finisajelor şi îndatoririle de serviciu ale inculpatului Ciceo în legătură cu construirea platformei Apron 4 şi scopul remiterii imobilului”, precizează judecătorii.

Aceștia au dispus confiscarea imobilului din Cluj-Napoca primit de David Ciceo, constituit din teren în suprafaţă de 1269 mp, cu construcţie pe trei nivele S+P+2E în suprafaţă totală de 764,21 mp.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO. FOTO. Aproape 700 de copaci pregătiți pentru a aduce natura în proiectul IULIUS de reconversie urbană din Cluj

Publicat

De

Pepiniera Iulius de la Cluj

Aproape 700 de arbori cresc în pepiniera IULIUS, găzduită de Stațiunea de Cercetare Horticolă din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

De frumusețea și umbra lor, dar și de aportul adus la calitatea aerului se vor bucura cei care vor lucra, vizita sau dezvolta comunitatea ce se va crea odată cu realizarea celui mai amplu demers de reconversie și regenerară urbană.

VIDEO. FOTO. Aproape 700 de copaci pregătiți pentru a aduce natura în proiectul IULIUS de reconversie urbană din Cluj

Investiția de jumătate de miliard de euro va reda orașului fosta platformă industrială Carbochim, sub forma unui ansamblu multifuncțional accesibil tuturor.

YouTube video

Atât arborii aduși în Cluj-Napoca de la pepiniere specializate din Italia, cât și cei recuperați din fostul areal al fabricii s-au adaptat noilor condiții și se dezvoltă frumos, pentru a face parte din cele peste 5,2 hectare de spații verzi amenajate prin proiect.

O mică pădure

Pepiniera IULIUS, găzduită de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, în cadrul Staţiunii de Cercetare Horticolă, s-a transformat într-o mică „pădure”.

Aproape 700 de copaci maturi cresc aici de un an și jumătate, pregătiți să înverzească și să aducă natura în mijlocul proiectului pe care compania IULIUS îl propune pentru transformarea fostei platforme Carbochim într-un spațiu al comunității, al orașului.

Datorită dimensiunilor impresionante, dar și a speciilor atent selectate, noua grădină urbană creată va oferi umbră din prima zi, similar parcurilor care se dezvoltă în ani de zile.

Arbori de până la 60 de ani vor aduce natura în locul fostei platforme industriale

Metasequoia, platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, arborele Iudei, liriodendron cresc în pepinieră.

Au fost aleși cu mult timp înainte, individual, pentru rezistența și capacitatea de adaptare a speciilor, aspectul lor și spectacolul de culoare pe care îl oferă în fiecare anotimp.

„Procesul de selecție a fost unul amplu și de durată, pentru că am vrut să ne asigurăm că aducem specii de arbori care se vor putea simți ca acasă în solul de la Cluj.

Sunt copaci maturi, de dimensiuni foarte mari, iar unele specii sunt cu adevărat speciale.

De exemplu, sunt cele cinci exemplare de Metasequoia, destul de rar de întâlnit, cu origini în China, care sunt printre cei mai «vârstnici» arbori din pepinieră, având până la 60 de ani.

Arțarii sunt, de asemenea, impresionanți, cu greutăți între 9 și 11 tone, iar platanii ajung până la 1,4 metri circumferință. Stejarii, arțarii, metasequoia ajung în prezent la înălțimi și de 13 metri.

Pepiniera este un spectacol și ne bucurăm că le merge atât de bine copacilor la Cluj”, a declarat Călin Revnic, inginer horticol IULIUS, care coordonează pepiniera.

Copaci plantați după o tehnică ce permite transplantarea în orice anotimp

Copacii în proces de aclimatizare sunt plantați după o tehnică ce permite transplantarea în orice anotimp (air pot).

Toate aceste exemplare, speciale prin dimensiuni, proces de dezvoltare și originile lor, pot fi analizate și urmărite în detaliu de către studenți, parteneriatul cu USAMV fiind o platformă de studiu și practică pentru viitorii inginieri.

Copacii de pe fostul sit industrial, relocați în noul proiect

O mare parte dintre copacii care se aflau pe fosta platformă industrială vor face parte și din viitorul proiect.

Anul trecut, arborii existenți în spațiul industrial au făcut subiectul unui amplu studiu arboricol, realizat de Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin, de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Acesta a stabilit care sunt copacii posibil de păstrat, iar 74 dintre aceștia sunt deja în pepinieră, urmând să li se mai alăture și alții pe măsură ce relocarea se poate realiza în siguranță.

Sunt tei, brazi argintii, molizi, mesteceni, pruni roșii, paltini, cedri și magnolii.

„Evoluția copacilor este foarte bună și ne bucurăm că nu au avut de suferit ca urmare a procesului.

Sunt arbori care vor continua să crească în același loc, după relocare, doar că într-un parc cu alți arbori maturi, în condiții mult mai bune, iar comunitatea se va putea bucura de ei”, a adăugat Călin Revnic, inginer horticol IULIUS.

100.000 de plante decorative

Alături de sutele de arbori aflați în procesul de aclimatizare, în proiect vor fi incluse peste 100.000 de plante decorative, variind în forme și dimensiuni, pentru a adăuga culoare și a sprijini biodiversitatea zonei.

Până în prezent, IULIUS a dezvoltat grădini urbane de amploare în proiectele mixte din Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, însă spațiile verzi și copacii sunt prezenți inclusiv în proiectele de dimensiuni mai mici.

În total, 13 hectare de grădini urbane, amenajate cu peste 80.000 de copaci și arbuști, însumând investiții inițiale ce depășesc 18 milioane de euro.

Sunt spații care aduc natura printre oameni și care au devenit zone de atractivitate, pentru că aici se îmbină relaxarea cu numeroase evenimente în aer liber, accesibile tuturor: concerte, festivaluri, competiții sportive, proiecții cinematografice, spectacole de teatru, târguri și multe altele.

14 hectare de zonă industrială redată orașului

Demersul de reconversie urbană propus de IULIUS pentru a reda orașului aproximativ 14 hectare de zonă industrială, preponderent nefuncțională, ca proiect deschis către întreaga comunitate, cu funcțiuni culturale, office, retail, entertainment și grădină amplă urbană este unul integrat, care se aliniază strategiilor din planul de dezvoltare a orașului.

Investiția estimată la peste jumătate de miliard de euro propune și soluții de sistematizare și restructurare a infrastructurii auto, velo și pietonale din zonă: un nou pod rutier cu patru benzi auto și două pasarele pietonale peste râul Someș, amenajarea de piste velo, realizarea a două sensuri giratorii, modernizarea și lărgirea a două străzi și amenajarea a trei intersecții și stații de transport public în zona Pieței 1 Mai.

Proiectul se află în etapa finală de avizare, iar mai multe detalii sunt disponibile AICI.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Ce mai face Autostrada Transilvania? Nădășelu – Zimbor – Poarta Sălajului, muzeul A3

Publicat

a3

Lucrările la Autostrada Transilvania au oprire la pornire. Tronsonul Nădășelu – Zimbor – Poarta Sălajului este la stadiul din 2022. Optimist, termenul de dare în folosință ar fi finalul lui 2026. Cauzele tergiversării se află undeva în curtea CNAIR.

„Amintirile ne chinuiesc, amintirile ne răscolesc… pe Autostrada Transilvania. Ne gândim cu jind la vremurile demult apuse, din 2021 și început de 2022, când cei de la UMB mutau, la propriu, dealurile transilvănene de pe A3 Nădășelu-Zimbor-Poarta Sălajului.

a3

FOTO. Ce mai face Autostrada Transilvania? Nădășelu – Zimbor – Poarta Sălajului, muzeul A3

Din acea mobilizare exemplară a rămas doar o palidă umbră, antreprenorul fiind concentrat pe A7 Buzău-Focșani, așa cum bine știți. Prin 2021 visam să circulăm în 2023, cel târziu în 2024. Dar acum ne luăm adio inclusiv de la 2025, sperând să ne încadrăm în jalonul PNRR, 2026.

a3

Argumentele sunt simple și evidente. CNAIR a extins, a treia oară dacă am numărat noi bine, termenele de finalizare în 28.07.2026 pentru Nădășelu-Zimbor, respectiv 14.12.2026 pe Zimbor-Poarta Sălajului, conform ultimului grafic de execuție aprobat și raportat public.

De ce le-a extins? Pe scurt, fiindcă nu și-a făcut treaba. Licitația pentru viaductele suplimentare pe traseul modificat de alunecările de teren s-a finalizat cu vreo doi ani de întârziere, acordul de mediu s-a revizuit în pas de melc, suprafețele forestiere nu sunt eliberate în totalitate, iar nodul Românași de la capătul din nord nu are încă un constructor.

a3

„Le va fi foarte greu să termine în 2026 și să se încadreze în cerințele PNRR”

Chiar și în aceste condiții, lotul Zimbor-Poarta Sălajului ar putea fi deschis în 2025 dacă oficialii CNAIR închid în următoarele luni licitația nodului Românași fără de care tronsonul este muzeu. Și, evident, dacă cei de la UMB decid să își apere blazonul și aduc niște forțe suplimentare ca să dea gata autostrada. În caz contrar, toate șansele să intre în 2026 în al 7-lea an de contract!

Pe Nădășelu-Zimbor avem desigur problema celor două viaducte de pe traseul modificat la Nădășelu și Topa Mică: 9 luni proiectare și alte 18 de execuție. UMB nu a participat la licitația aceasta și contractul a ajuns la turcii de la Ozaltin, fiind semnat pe 5 iunie 2024. Le va fi foarte greu să termine în 2026 și să se încadreze în cerințele PNRR.

a3

Contractele au fost semnate cu UMB în 26.06.2020 pe Zimbor-Poarta Sălajului și în 22.09.2020 pe Nădășelu-Zimbor cu ordine de începere emise în 31.05.2021, respectiv 25.01.2021. Ambele prevăd 12 luni de proiectare și 24 de execuție.

În loc de concluzie, arătăm noi elefantul din cameră: urmează încă vreo 2 ani de avans cu lingurița pe Nădășelu-Poarta Sălajului sau vom vedea un șantier reînviat?”, scrie pe pagina de Facebook a Asociației Pro Infrastructură.

Foto: Facebook Asociația Pro Infrastructură

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Stradă BLOCATĂ în Cluj-Napoca de un șofer care a reușit o parcare deloc SMART

Publicat

Stradă blocată la Cluj-Napoca

Nervi și claxoane la Cluj-Napoca, după ce un șofer a reușit să “execute” o parcare care aproape a blocat în totalitate o stradă cu sens unic.

Ceilalți participanți la trafic au trecut cu greu de mașină.

Stradă BLOCATĂ în Cluj-Napoca de un șofer care a reușit o parcare deloc SMART

Strada Vasile Alecsandri, care face legătura între Calea Moților și strada Cardinal Iuliu Hossu a fost blocată luni după amiaza de un șofer cu mașină cu număr de Buzău.

Acesta a parcat jumătate pe trotuar, jumătate pe stradă și a blocat astfel accesul celor care aveau mașini mari.

Foto: Info trafic Cluj-Napoca24h

Citește mai departe

EVENIMENT

DEER, explicații privind pana majoră de curent din Florești, din 12 iulie. Floreștenii, fără electricitate și luni

Publicat

De

Pană majoră de curent în Florești

Pana majoră de curent din Florești, care a lăsat, vineri, 12 iulie, peste 100 de străzi fără electricitate, a fost provocată de un incident tehnic, au transmis reprezentanții Distribuție Energie Electrică Romania S.A. (DEER) pentru Cluj24.ro

Locuitorii din Florești s-au plâns de faptul că întreruperile de curent sunt tot mai frecvente, dar și de faptul că nu au cum contacta ușor furnizorul pentru a afla informații.

Între timp, o nouă pană de curent a fost semnalată luni, 15 iulie, în comuna Florești.

O nouă pană de curent în Florești

luni, 15 iulie, în judrul orei 18,58, zeci de străzi din comuna de lângă Cluj-Napoca au rămas, din nou, fără electricitate. Timpul de remediere a problemelor de alimentare este de 4 ore, respectiv ora 22.58.

Oamenii sunt exasperați și spun că acest lucru a început să se întâmple în fiecare zi.

Vezi AICI străzile afectate.

DEER, explicații privind pana majoră de curent din Florești, din 12 iulie.

“În data de 12.07.2024, la ora 17:25 a fost înregistrat un incident tehnic, cauza producerii acestuia fiind defectarea cablului de medie tensiune  între posturile de transformare PT CARTIER 5 FLOREȘTI și PT FAGULUI.

La acest moment cablul de medie tensiune a fost reparat si situația a fost remediată, revenindu-se la schema normală de funcționare pentru consumatorii din localitatea Florești”, au transmis reprezentanții DEER pentru Cluj24.ro.

Mii de locuitori fără curent electric într-o zi toridă

Mii de locuitori de pe mai bine de 100 de străzi din comuna Florești au rămas vineri fără curent electric.

Avaria a fost semnalată la ora 17:30, iar reluarea furnizării curentului era estimată pentru ora 20.00.

Din fericire pentru floreșteni, pe mai multe străzi furnizarea curentului electric a fost reluată mai devreme.

Floreștenii au reușit cu greu să obțină informații

O altă problemă ridicată de locuitorii din Florești este aceea că atunci când încearcă să obțină informații dau doar de roboți.

Reprezentanții DEER au răspuns și la această problemă și au făcut prezicări cu privire la modul în care se face comunicarea. Respectiv online.

“În cazul întreruperilor accidentale în alimentarea cu energie electrică, utilizatorii sunt încurajați să utilizeze canalele de comunicare online.

Astfel, la această adresă, se poate folosi formularul pentru sesizări și reclamații, iar pe site-ul DEER, la secțiunea utilizatorii pot accesa harta interactivă cu toate întreruperile programate și accidentale, cu informații actualizate.

Utilizatorii vor putea să verifice online, în permanență, dacă locul lor de consum este sau va fi afectat de întreruperile de energie planificate și neplanificate, precum și ziua și ora la care este preconizată finalizarea lucrărilor de realimentare a utilizatorilor.

De asemenea, Asistentul virtual ChatVolt poate oferi informații rapide și actualizate privind întreruperile în alimentarea cu energie electrică, suport în transmiterea indexului autocitit și va înregistra sesizările privind deranjamentele, printr-o interacțiune automată, rapidă si ușor de utilizat, simplificând procesul de sesizare a deranjamentelor, oferind asistență automatizată consumatorilor, pentru cele mai frecvente întrebări”, au transmis reprezentanții DEER.

 

 

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax