În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Marcel Ciolacu, candidatul PSD la Președinția României, propune stimuli pentru economia creativă, dezvoltarea capitalului uman și investiții în cercetare și dezvoltare, pentru creșterea competitivității.

”Vreau o politică industrial inteligentă și ofensivă pentru stimularea creării de campioni regionali. O politică industrială compatibilă cu strategia de creștere a competitivității industriei europene”, spune candidatul PSD la funcția supremă în stat.

Marcel Ciolacu vrea o politică industrial INTELIGENTĂ. 125 de Start-Up-uri ar putea fi CREATE pe an, la Cluj (PE)

Astfel, Marcel Ciolacu propune măsuri de sprijin pentru companiile românești din domeniile de înaltă tehnologie și inovare, dar și, țintit, ajutor pentru femeile care vor să dezvolte o afacere în IT sau pentru foști sportivi care vor să devină antreprenori.

125 de Start-Up-uri pe an, deschise cu ajutorul programului Tech Nation în fiecare județ

”Am fundamentat Programe privind crearea de Start-Up-uri inovative – Tech Nation, dar și pentru consolidarea companiilor de înaltă tehnologie – High Tech Innovation”, arată candidatul social democrat la prezidențiale, care propune scheme de ajutor de stat, garanții și facilități pentru firme.

Pentru Programul Tech Nation candidatul PSD propune un sprijin în valoare de 1 miliard de euro pe o perioadă de 4 ani.

Va fi un sprijin în granturi de 50.000 de euro per beneficiar, pentru crearea nu mai puțin de 5.250 de Start-Up-uri anual, ceea ce în seamnă dezvoltarea a 21.000 de Start-Up-uri în 4 ani și crearea a 42.000 de locuri de muncă stabile.

Practic, se vor putea crea 125 de Start-Up-uri anual, în fiecare județ al țării, inclusiv la Cluj.

Women in Tech și Restart Sport, programe de granturi pentru femei și foști sportivi de performanță

Candidatul PSD la Președinție propune și o schemă de ajutor pentru finanțarea firmelor din domeniul IT sau adiacent, cu acționari majoritari femei.

Programul Women in Tech va beneficia de 200 de milioane de euro, cu o componentă de granturi de 50.000 de euro per beneficiar. Astfel, arată Marcel Ciolacu, vor putea fi create 4.000 de Start-Up-uri pentru realizarea de investiții în capacități noi de producție.

Candidatul social-democrat la alegerile prezidențiale vrea să încurajeze și foștii sportivi de performanță. Aceștia pot deveni antreprenori cu ajutorul unui program de 20 de milioane de euro.

Și Restart Sport va avea o componentă de granturi de 50.000 de euro per beneficiar, pentru crearea a 400 de Start-Up-uri și pentru realizarea de investiții în domeniul sportului.

Schema de ajutor de stat va asigura finanțarea a cel mult 90% din cheltuielile investiționale eligibile.

CMF 31240010

Situația antreprenoriatului din România a fost analizată de o echipă de cercetători de la FSEGA din cadrul UBB. Rezultatele arată că peste 63% dintre români consideră că există condiții favorabile pentru a începe o afacere în zona în care locuiesc

O echipă de cercetători de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a lansat miercuri, 20 noiembrie, Raportul de țară 2022/2023 privind antreprenoriatul din România, în cadrul proiectului internațional Global Entrepreneurship Monitor (GEM).

„Eu nu văd UBB ca o universitate antreprenorială”

Prezent la lansarea raportului, rectorul Daniel David a atras atenția asupra rolului echilibrat pe care trebuie să îl joace universitățile în promovarea antreprenoriatului.

„Am văzut că politicienii noștri sunt tot mai interesați de antreprenoriat, și pe undeva mă sperie lucrul acesta, pentru că au intenții bune, dar nu trebuie trecut dintr-o extremă în alta, de la nu suntem interesați de antreprenoriat, la toate universitățile trebuie să fie antreprenoriale, ceea ce este o mare prostie. Harvard nu este o universitate antreprenorială, Yale nu este o universitate antreprenorială, sunt universități world class care fac cercetare și care au și o componentă antreprenorială, dar a avea o componentă antreprenorială, nu înseamnă că ești o universitate antreprenorială. (…) Eu nu văd UBB ca o universitate antreprenorială, deși valorizăm antreprenoriatul”, a declarat, în cadrul lansării, rectorul Daniel David.

„Unii trebuie să fie și foarte buni angajați”

Daniel David a mai subliniat că, deși este important ca spiritul antreprenorial să fie promovat în rândul absolvenților, nu trebuie pierdut din vedere că o parte dintre aceștia vor excela ca angajați.

„Nu vreau să fiu dur când vorbim în acest context despre antreprenoriat, e foarte bine să ai spirit antreprenorial și să ne pregătim absolvenții cu acest mindset antreprenorial, dar să nu uităm că unii trebuie să fie și foarte buni angajați. Nu toți vor avea demersuri antreprenoriale, nu toți vor începe firme și companii noi, unii vor fi foarte buni angajați. În același timp, o universitate de cercetare avansată uneori produce cunoaștere care nu are imediate aplicații practice. Prin acest proces, formezi oameni, formezi cercetători și s-ar putea ca unii dintre aceștia, peste doi, trei, zece ani să producă aplicații practice care schimbă paradigma pe piață”, a mai completat rectorul UBB Cluj.

Teama de eșec rămâne o barieră în antreprenoriat

Raportul relevă că 63,75% dintre români consideră că există condiții favorabile pentru începerea unei afaceri în zona lor, iar 62,68% se simt pregătiți să își lanseze propria afacere. Totuși, teama de eșec (58,05%) și accesul dificil la finanțare rămân bariere majore.

Majoritatea antreprenorilor sunt bărbați (68,4%), au vârste între 35-44 ani, studii superioare (56,4%) și venituri peste medie. Domeniile cele mai populare sunt serviciile de consum și industria prelucrătoare.

În ceea ce privește transformarea digitală, pandemia a stimulat adoptarea tehnologiilor digitale, 19,88% dintre antreprenorii aflați la început de drum din România raportând utilizarea tehnologiilor digitale ca parte a strategiilor lor de afaceri. Această tendință evidențiază o oportunitate pentru România de a valorifica transformarea digitală pentru a spori productivitatea și a extinde aria de acoperire globală.

România are potențial antreprenorial competitiv

Studiile superioare sunt un factor-cheie în reușita antreprenorială, iar îmbunătățirea educației antreprenoriale în școli și universități poate stimula un mediu de afaceri mai dinamic.

„Comparativ cu țările din Europa de Est, în România, potențialul antreprenorial este competitiv, percepția unor oportunități bune pentru noi companii fiind ridicată. Astfel, 63,75% dintre români văd condiții favorabile pentru demararea de afaceri în următoarele șase luni, iar 62,68% dintre români declară că au abilitățile și cunoștințele necesare pentru lansarea unei afaceri. În ciuda acestor puncte forte, există și bariere, una dintre acestea fiind teama de eșec, care afectează 58,05% din populația adultă, o cifră relativ ridicată în comparație cu alte țări din Europa de Est. România ocupă locul al cincilea la nivel mondial în ceea ce privește acest indicator, ceea ce demonstrează că factorii culturali și economici creează un mediu în care costurile eșecului sunt percepute ca fiind prohibitiv de ridicate”, arată raportul GEM România.

UBB, parte dintr-un proiect care include 51 de țări

Proiectul GEM, coordonat de două instituții de referință în domeniul antreprenoriatului – London Business School (Marea Britanie) și Babson College (SUA) – implică cercetători din 51 de țări, iar UBB reprezintă România în această rețea globală. Scopul studiului este de a evalua și compara nivelul activității antreprenoriale la nivel internațional, oferind un instrument de bază pentru politici publice și dezvoltare economică.

Global Entrepreneurship Monitor este un consorțiu internațional care studiază antreprenoriatul la nivel global din 1999, oferind date empirice pentru analiza și compararea activității antreprenoriale între țări și identificarea politicilor publice eficiente.

Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB este cea mai mare facultate din România, recunoscută pentru excelența academică și implicarea în proiecte de cercetare avansată, fiind membră cu drepturi depline a European Foundation for Management Development (EFMD).

Un bărbat de 32 de ani este cercetat de polițiștii clujeni pentru șantaj și infracțiuni informatice. Se dădea drept angajat al unui service de telefonie mobilă. Acesta se afla sub control judiciar într-o altă cauză.

„La data de 19 noiembrie a.c., polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-Napoca, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Cluj, au documentat activitatea infracțională a unei persoane, de 32 de ani, aflată sub măsura controlului judiciar într-o altă cauză, cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, acces ilegal la sistem informatic și alterarea integrității datelor informatice.

FOTO. Bărbat de 32 de ani, CERCETAT de polițiștii clujeni pentru ȘANTAJ și infracțiuni informatice

În urma probatoriului administrat, a reieșit faptul că, în perioada octombrie – noiembrie 2024, persoana în cauză ar fi contactat telefonic (individual) 3 persoane vătămate, pe care le-ar fi indus în eroarea, prezentându-se drept angajat al unui service de telefonie mobilă.

Ulterior, le-ar fi determinat să-i transmită datele de acces ale conturilor online asociate adreselor de e-mail, sub amenințarea că, în caz contrar, ar urma să pună, la dispoziția altor persoane, telefoane mobile ce s-ar fi aflat în posesia sa (care nu existau în realitate), conținând datele personale ale victimelor, precum și materiale foto și video care le-ar fi înfățișat în ipostaze indecente.

În 2023, persoana cercetată a fost trimisă în judecată tot pentru șantaj

Persoanele vătămate au dat curs cererilor persoanei cercetate, care după ar fi obținut datele conturilor online le-ar fi accesat și ar fi schimbat credențialele (username, parolă), astfel ar fi preluat controlul asupra lor, corelativ cu restricționarea accesului victimelor la aceste conturi.

Precizăm că în anul 2023, persoana cercetată a fost trimisă în judecată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca pentru săvârșirea unor infracțiuni de șantaj vizând același mod de operare, iar materialul de urmărire penală având ca obiect infracțiunile informatice a fost disjuns și transmis prin declinare de competență la D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj, cercetările efectuându-se în prezenta cauză.

Pentru infracțiunile de șantaj instanța de fond i-a aplicat acesteia o pedeapsă de 2 ani și 8 luni de închisoare cu privare de libertate.

Astăzi, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj cu propunere de arestare preventivă a persoanei cercetate, pentru 30 de zile.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Brașov și jandarmilor din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Brașov.

Precizăm că pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, a comunicat IPJ Cluj.

Nelu Varga, patronul echipei de fotbal CFR Cluj, l-a împrumutat pe candidatul independent la prezidențiale Mircea Geoană cu o sumă de sub 100.000 de euro. Omul de afaceri clujean a explicat că Geoană i-a promis că îi va returna banii în decembrie 2024 și că l-a împrumutat în virtutea prieteniei pe care o au de zeci de ani, scrie Context.ro. Oare banii împrumutați lui Geoană sunt din cele peste 60 de milioane de euro pe care Varga i-a luat, la rândul său, cu împrumut de la omul de afaceri german Abris Lelbach?

Context.ro: Știm că l-ați împrumutat pe Mircea Geoană cu o sumă de bani pentru campanie și am vrea să ne spuneți de ce ați decis să îl împrumutați și dacă ne puteți spune și suma de bani?

Nelu Varga: Nu pot să vă spun asta, că e confidențial. Oricum nu e o sumă mare și m-a rugat prietenește dacă pot să-l ajut. Și am zis că da, dacă pot să-l ajut, îl ajut cu drag. Dacă nu, asta este.

Nelu Varga (CFR Cluj) l-a ÎMPRUMUTAT cu bani pe Mircea Geoană. „Suntem prieteni, l-am AJUTAT ca om”

Context.ro: Dar e de ordinul zecilor de mii, sute de mii?

Nelu Varga:  Nu, nu, nu. O sumă mică.

Context.ro: Am înțeles. Deci sub 100 de mii de euro sau peste?

Nelu Varga: Da, sub.

Context.ro: Sub 100 de mii de euro. Și cum vă știați cu dumnealui sau cum s-a întâmplat?

Nelu Varga: Ne cunoaștem de zeci de ani. Suntem prieteni, deci nu avem un business împreună, suntem prieteni. Deci l-am ajutat ca om. Nu am niciun interes, n-am nici un parti-pris cu politica, nu mă interesează. L-am ajutat pur și simplu că omul avea nevoie, săracul, să-și poată rezolva problemele. Și nu e neapărat pentru ceva anume. Înțelegeți?

Context.ro: Totuși, pentru campanie, că de asta v-a cerut bani, nu?

Nelu Varga: El m-a rugat că are nevoie. Nu mi-a spus mie, nu mi-a dat detalii, că nu suntem în măsură să ne întrebăm fiecare ce vrea să facă. Mi-a spus că după sărbători și dacă pot să-l ajut. Și l-am ajutat.

Omul de afaceri clujean a insistat că nu vrea să ofere alte detalii despre împrumut.

Ce spune Mircea Geoană

Candidatul la președinție a dat un răspuns ambiguu, cu referire la  faptul că banii încasați de la persoane fizice respectă cadrul legal. „Toate sumele luate cu împrumut în această campanie electorală au fost supuse formalităților specifice legislației electorale, fiind indicat în cuprinsul contractului fără echivoc destinația fondurilor.

De asemenea, cu privire la sursa fondurilor împrumutătorilor persoane fizice, vă învederăm că sumele care se află în conturile bancare se presupun a fi curate, respectiv orice suspiciune care ar viza sursa fondurilor prezumtive este investigată de bancă”, a precizat Mircea Geoană prin intermediul unei purtătoare de cuvânt.

Pe unde se mai plimbă banii lui Abris Lelbach?

Nelu Varga, finanțatorul CFR Cluj, a fost implicat în mai multe scandaluri. A fost achitat în dosarul privind retrocedarea a 40.000 de hectare de pădure, în care Viorel Hrebenciuc a fost condamnat inițial la doi ani de închisoare cu executare. Ulterior, dosarul a fost închis de ICCJ pentru că faptele s-au prescris.

Varga a mai finanțat PNL prin Formin SA, fosta „Întreprindere de Prospecțiuni și Explorări Geologice” din Banat, companie de stat privatizată după 1989, care a obținut licența de exploatare a nămolului terapeutic de la Techirghiol, județul Constanța.

Varga este asociat cu fiul lui Ionel Arsene într-o firmă cu nume asemănătoare, Formin TJK. Ionel Arsene a fugit din țară după ce a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, scrie G4Media.

Cluj24 a scris despre procesul pe care Nelu Varga îl are pe rol cu omul de afaceri german Abris Lelbach. Este vorba de o sumă de 22 milioane de euro pe care Varga ar trebui s-o restituie neamțului. Deocamdată, litigiul a fost suspendat până la soluționarea plângerii penale depuse de Lelbach împotriva lui Varga.

Probabil că și banii împrumutați lui Mircea Geoană fac parte din sumele datorate de Varga, așa că Herr Lelbach a devenit, volens-nolens și indirect, finanțator al campaniei electorale a fostului număr doi de la NATO.