Ministrul Educației, Daniel David, la Consiliul Național al PNL: Avem trei Românii. Ne trebuie un președinte care să le unească

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a oferit o analiză profundă asupra problemelor actuale ale României, pe care le-a calificat drept „probleme de securitate națională”, la Consiliul Național al PNL, unde Crin Antonescu a fost desemnat oficial candidat la președinție.

Discursul său a abordat atât fragmentele psiho-culturale ale societății, cât și direcțiile în care un președinte trebuie să acționeze pentru a unifica țara și a promova un proiect de țară euro-atlantic.

Problema alfabetizării și a fragmentării sociale

Daniel David și-a deschis discursul amintind observațiile din lucrarea sa „Psihologia românilor” (2015), unde a evidențiat un fenomen alarmant: peste 40% din populație avea probleme legate de alfabetizarea științifică și educațională.

„În 2015, când am scris lucrarea «Psihologia românilor», am observat că un procent îngrijorător din populație, peste 40%, avea o problemă legată de alfabetizarea științifică, de alfabetizarea educațională, zona de religiozitate era plină de superstiții și, cu îngrijorare, am ieșit în spațiul public vorbind despre aceste lucruri, pe care foarte puțini au vrut să le asculte atunci”, a spus Daniel David.

Prizonieri ai pseudoștiinței și superstițiilor

El a subliniat că lipsa acestei alfabetizări i-a făcut pe mulți să devină „prizonieri ai unor abordări de pseudoștiință, pseudoreligie și superstiții”, și că responsabilitatea recuperării acestor persoane revine statului, prin educație și știință.

„Din 2015 până astăzi, aproape în fiecare an am avut această situație și oameni cu acest profil au intrat în spațiul public. Atenție, când spun acest lucru, critica nu o îndrept către oameni, o îndrept spre sistemul de educație, o îndrept spre știință, o îndrept în zonele care au creat contextul și au abandonat acești oameni, care treptat au devenit prizonieri, de multe ori, ai unor abordări de pseudoștiință, pseudoreligie și superstiții. Este responsabilitatea noastră să înțelegem acest lucru, să îi recuperăm și să îi readucem într-o zonă a educației și a științei”, a subliniat David.

România tradițională vs. România modernă

Ministrul a vorbit și despre transformările psiho-culturale din societate, afirmând că, inițial, România era divizată în două mari categorii: o Românie tradițională și una modernă.

„A doua problemă, tot atunci spuneam că există două Românii, psiho-cultural vorbind. O Românie pe care am numit-o România tradițională. Simplu spus, ca să nu intru în discuții scolastice, o Românie organizată în logica unei familii extinse, care nu crede mult în instituții și care atunci când are o problemă, întreabă așa: Cunoști pe cineva care mă poate ajuta? Și spuneam că, în același timp, avem o Românie modernă, o Românie care crede în instituții, o Românie care, când are probleme, își pune întrebarea: Care e procedura pentru a găsi soluția? Și spuneam atunci că, treptat, România tradițională se va moderniza”, a mai arătat ministrul.

Trei Românii antagonice

Daniel David a subliniat că procesul de modernizare al României a fost grav afectat de slăbirea instituțiilor democratice la nivel global și de un context educațional, rezultând fragmentarea psiho-culturală a țării în trei Românii distincte, marcate de teamă, neîncredere și opoziție față de instituții.

„Din păcate, am avut o neșansă istorică extraordinară: în timp ce eram în acest proces de modernizare, instituțiile moderne, democratice, au început să slăbească peste tot în lume. De asemenea, în acest proces de trecere din zona mai tradițională în zona modernă, din cauza acelui context educațional, științific, religios despre care am vorbit, care nu a protejat oamenii, am reușit să distorsionăm întregul proces, astfel încât, în acest moment, psiho-cultural vorbind, avem trei Românii, cel puțin.

Avem o Românie tradițională, este România bunicilor noștri, o Românie care nu este împotriva instituțiilor euroatlantice, dar se teme de ele, fiindcă nu le înțelege. Este o Românie grevată de teamă, în primul rând. Avem după aceea o Românie anti-sistem. Foarte interesant, o Românie care este împotriva instituțiilor, pentru că vede că nu funcționează bine, o Românie care, în loc să caute însă soluții la faptul că instituțiile nu funcționează bine, a ales ideea de a le da foc, pur și simplu. Este care pe care și este dominată de ură și de frustrare. Avem o Românie euro-atlantică, o Românie conectată cu spațiul vestic, o Românie care însă, pe alocuri, are o doză de aroganță, care irită și care supără”, a mai explicat fostul rector UBB.

O problemă de securitate națională

Aceste trei Românii antagonice, în viziunea lui David, „pun la risc țesutul social și statul modern”.

„Problema este nu doar faptul că avem aceste trei Românii, sunt atât de antagonizate încât pun la risc țesutul social, pun la risc statul modern pe care îl avem și acestea sunt cele două probleme majore cu care ne confruntăm astăzi, probleme care sunt de securitate națională”.

Un proiect de țară pentru o Românie euro-atlantică

Pentru a depăși aceste diviziuni, ministrul a susținut că România are nevoie de un lider capabil să promoveze un proiect de țară care să readucă educația, știința și religia autentică în prim-plan.

„Care este soluția? Unu: ne trebuie un candidat la poziția de președinte care să aibă un proiect de țară pentru o Românie euro-atlantică. Cu toții suntem de acord cu acest lucru, cel puțin toți din această sală. Ce înseamnă un proiect de țară pentru o Românie euro-atlantică? Înseamnă un proiect care readuce educația, știința și religia adevărată în discursul public și le readuce spre oameni, astfel încât să nu rămână în umbră și să nu lăsăm oamenii să cadă victime ale pseudo-științei, superstițiilor, bizareriilor și manipulărilor conspiraționiste.

Este, sau ar trebui să fie, un președinte care unește Româniile. România euro-atlantică, în acest proces, trebuie, măcar o vreme, să își închidă frustrările, orgoliile, rivalitățile, fiindcă vom avea vreme de ele mai încolo. Noi trebuie să îmbrățișăm, să recuperăm România tradițională a bunicilor noștri și România anti-sistem a noilor generații, asta este miza mare. Tot în acest proces, trebuie să mobilizăm o Românie care este demobilizată, să nu uităm că aproape jumătate din țară nu s-a implicat în ultimele alegeri. Trebuie mobilizată acea Românie”, a afirmat Daniel David.

Crin Antonescu, un candidat „real” pentru un proiect de țară

Ministrul Educației și-a exprimat sprijinul pentru Crin Antonescu, considerându-l candidatul potrivit pentru a îndeplini această viziune.

„Pentru a putea avea acest proiect de țară, însă, este foarte important să avem oameni reali care se implică în acest proces, oameni reali care au și bune, și limite, oameni reali însă, care iubesc România euro-atlantică, care înțeleg acest proiect, nu candidați salvatori bizari. Avem nevoie de un astfel de candidat real, iar coaliția, în urma analizelor politice și sociologice, a considera că acest candidat real poate să fie domnul Crin Antonescu.

Așa că, domnule Crin Antonescu, România are nevoie de o nouă revoluție a bunului simț, cum ați încercat cândva, dar nu doar a bunului simț, astăzi, o revoluție a bunului simț, a unității, a unui patriotism luminat, a unei normalități. Știu că este ușor de spus, dar nu este imposibil de făcut, doar că este foarte foarte greu. Dar, pornind cu avantajul dat de coaliție, și dacă veți știi să aveți ca parteneri principali primarii coaliției și lăsați loc pentru orice român dispus să contribuie la această Românie euro-atlantică, se poate face”, este de părere David.

Apel către candidatul coaliției: Luați țara la picior

În încheiere, ministrul a lansat un apel către candidatul desemnat, îndemnându-l să ia pulsul întregii țări, din Dobrogea până în Maramureș, și să recâștige încrederea românilor din toate categoriile sociale și culturale.

„Foarte important acest lucru, iar sfatul meu este să începeți din Tulcea și din Dobrogea, mergând și luând la picior țara, salutând România euro-atlantică, care știe ce are de făcut, și dând timp pentru România tradițională și România anti-sistem, astfel încât să ne recuperăm bunicii, să ne recuperăm noile generații, să trezim România neimplicată, și în acest proces, luați la picior Moldova, Țara Românească, ne întâlnim în Ardeal, mergem în Maramureș, Sătmar, Crișana, Banat, în diasporă, dar, atenție, în diasporă nu oriunde, în cele mai dificile zone ale diasporei, nu zonele confortabile, și dacă facem aceste lucruri corect și eficient, ne putem întâlni în București, revendicând victoria, pentru noi, cei din prezent și pentru viitorul copiilor noștri”, a conchis acesta.

Discursul său a fost primit cu aplauze, iar mesajul său de unitate și responsabilitate națională a rezonat cu delegații prezenți la Consiliul Național al PNL.