ACTUALITATE
Ministerul Sănătății va adopta noi criterii de stabilire a ratei de infectare. Se vor lua în calcul șase indicatori

Autoritățile vor să schimbe modul în care se calculează rata de infectare cu Covid-19, în baza căreia se stabilesc scenariile în timpul epidemiei. Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Andreea Moldovan, a declarat luni că șase indicatori vor sta la baza deciziilor de instituire a carantinei locale.
Rata de infectare Covid în funcție de care se stabilesc scenariile și inclusiv carantinarea unei localități va fi calculată diferit, în funcție de șase indicatori, potrivit secretarului de stat în Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan. O decizie finală în această privință va fi luată marți, după ce vor fi făcute mai multe simulări.
„Sunt șase indicatori. Am avut încă două variabile în interpretarea acestora drept pentru care ne am înțeles cu toții că vom face simulări, iar mâine ne vom întâlni să tragem concluzia finală. Sunt indici de trend evolutiv, rata de incidență, capacitate de testare, număr de cazuri pe unitate teritorială focar sau fără focar. Practic sunt niște indicatori tehnici pe care în momentul în care îi vom agrea cu toții, îi vom face publici”, a precizat Moldovan.
Rata incidenței calculată la 14 zile va fi oprită cu trei zile înainte „pentru a fi siguri că acele cazuri nealocate, care nu aparțin nimănui, vor fi alocate”, a mai spus aceasta.
Așa cum se calculează incidența în prezent, nu sunt luate în calcul acele teste care nu sunt raportate imediat de laboratoare sau cele care nu sunt încă alocate pe județe și localități.
„Având un număr de teste nealocate și un număr de teste care nu sunt transmise în intervalul de timp optim de către laboratoare, am observat că există diferențe în calculul ratei de incidență, drept pentru care am convenit cu toții astăzi să calculăm rata de incidență luând în evaluare 14 zile, dar care practic se opresc cu 3 zile anterior momentului vorbirii”, a explicat ea.
Secretarul de stat a spus că această modificare ar putea duce la o creștere a ratei de infectare, dar că va fi „o creștere ușoară”.
Moldovan a subliniat că este important ca în toate judeţele să se testeze cât mai mult.
„De asemenea, mi-aș dori să introducem și un indicator care să ne arate gradul de testare, pentru că noi știm că ne-ar trebui cam 500 teste la 100.000 de oameni ca să ne putem face o imagine semnificativ statistică a ceea ce se întâmplă în populație. Or, sunt județe unde nu avem acest număr de teste”, a adăugat ea.
Criteriile pentru declanșarea analizei în vederea propunerii de instituire a carantinei zonale sunt:
- trend crescător pentru 14 zi
- rata de infectare peste 6 cazuri/1000 de locuitori
- ponderea majoritară a cazurilor în cadrul comunității față de focarele înregistrate în comunități închise (centre rezidențiale, unități sanitare
- ponderea populației în vârstă de 65 de ani și peste, atât în localitate, cât și în zonele rurale ale județului
- personal insuficient pentru desfășurarea anchetelor epidemiologice în cadrul DSP, în raport cu numărul de cazuri confirmate
- personal sanitar insuficient în spitalele care asigură asistența medicală pacienților suspecți/confirmați cu COVID-19 (focare în rândul personalului medico-sanitar), dotare insuficientă cu echipamente personale de protecție
- gradul de ocupare a paturilor, atât pe secțiile COVID, cât și pe secțiile ATI >90%, cu pacienți din zona respectivă
- populația din zona afectată nu este compliantă la regimul de izolare la domiciliu pentru 14 zile în urma unui contact apropiat cu un caz confirmat sau cazuri confirmate izolate la domiciliu
Criterii adiționale pentru luarea deciziei de carantinare zonală:
- existența unui/unor medici de familie pe raza localității care să fie responsabilizat(i) cu contactarea și monitorizarea din punct de vedere medical a contacților izolați la domiciliu și acordarea asistenței medicale a populației din zona respectivă
- existența unei unități comerciale pentru asigurarea nevoilor esențiale
- existența unei farmacii pentru asigurarea medicamentelor necesare pentru tratamentul uzual al populației
- dacă localitatea este traversată de un drum județean/național
- dacă la nivelul localității sunt suficiente resurse umane din cadrul poliției locale sau pot fi mobilizate alte resurse umane pentru asigurarea monitorizării zilnice a respectării regimului de izolare la domiciliu
- în cazul localităților mai mari (orașe, municipii) evaluarea spitalului care asigură asistența medicală pacienților suspecți/confirmați COVID-19, din punct de vedere al gradului de ocupare, a situației stocurilor de echipamente, a numărului de personal medical
Cine ia decizia de instituire a carantinei:
INSP evaluează propunerea Direcției Sanitare Publice județene și, în cazul avizării favorabile, o transmite Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
Carantina zonală se instituie prin ordin al șefului Departamentului pentru Situații de Urgență.
Propunerea de ridicare a carantinei zonale se va face pe baza analizei DSP, la 14 zile de la instituirea măsurii.
Surse: mediafax.ro, digi24.ro, hotnews.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
AUR: Congresul USR, un spectacol al ipocriziei. Fritz cere control pe servicii, dar nu răspunde în fața românilor

Discursul susținut de Dominic Fritz la congresul USR a fost o dovadă clară că acest partid a abandonat orice urmă de principiu și echilibru democratic. Afirmația noului lider USR despre un control total al serviciilor secrete nu are nimic în comun cu interesul național, ci trădează ambiția periculoasă a unei figuri politice care nu dă socoteală românilor, ci unor agende străine.
Fritz vorbește despre „ce s-a construit în 35 de ani” și identifică AUR drept inamicul acestui sistem. Are dreptate: AUR este exact ce se teme acest sistem: o forță politică ce se opune rețelelor de interese care au distrus România din interior și au vândut-o pe bucăți. Suntem amenințarea reală pentru cei care, în trei decenii, au sărăcit poporul, au distrus agricultura, au desființat industria și au pus economia în mâna străinilor.
Fritz pare să joace un rol într-un scenariu scris la Paris. Emmanuel Macron își exportă disperarea și ideologia progresistă în România prin partidele-marionetă ale sistemului. USR nu mai este de mult un partid românesc: e doar o platformă prin care elitele globaliste își impun oamenii, temele și interesele.
Propagandă electorală
Cât despre așa-zisa campanie „Fără penali în funcții publice”, Fritz și USR au arătat că a fost doar propagandă electorală. Astăzi, partidul promovează figuri controversate: Clotilde Armand, Lucian Viziteu, Allen Coliban sau Vlad Voiculescu.
AUR nu este o amenințare la adresa democrației, ci o reacție firească a unui popor umilit, ignorat și trădat. Vom continua să fim vocea celor care nu se mai regăsesc în jocurile murdare ale partidelor sistemului. Nu ne speriem de atacuri, pentru că știm că ele vin tocmai pentru că spunem ceea ce alții ascund.
În final, nu putem ignora faptele: Dominic Fritz nu are cetățenie română. Cu toate acestea, contrar legii, conduce de cinci ani Primăria Timișoarei. Iar astăzi, USR l-a pus în fruntea partidului.
CULTURA
Gala Premiilor TIFF: „Pământ străin” – câștigătorul Trofeului Transilvania, „Anul nou care n-a fost” – cel mai bun film românesc

Sub semnul eleganței și al celebrării excelenței cinematografice, gala de închidere a celei de-a 24-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) a reunit, sâmbătă seara, la Cluj-Napoca, artiști consacrați, tinere talente, cinefili pasionați și personalități marcante ale industriei filmului.
Trei figuri esențiale ale filmului internațional și românesc – Béla Tarr, Emilia Dobrin și Valerian Sava – au fost celebrate cu distincții pentru întreaga activitate, aplauzele prelungite din sala Teatrului Național din Cluj-Napoca marcând recunoașterea unei contribuții artistice profunde și de durată.
Maria de Medeiros, premiată pentru contribuția adusă cinematografiei mondiale
Actrița portugheză Maria de Medeiros, cunoscută pentru rolul său emblematic din Pulp Fiction, a primit Trofeul Transilvania pentru Contribuția Specială adusă Cinematografiei Mondiale, o recunoaștere a rafinamentului și versatilității sale artistice.
Tot în cadrul galei, regizorul Mahdi Fleifel a fost distins cu marele Trofeu Transilvania pentru filmul To a Land Unknown / Pământ străin, apreciat pentru forța sa cinematografică și umanismul profund.
Recital al Corului Madrigal
Deschiderea galei TIFF.24 a fost una grandioasă, cu un recital susținut de prestigiosul Cor Madrigal. Gala a fost prezentată de președintele festivalului, Tudor Giurgiu, alături de prezentatoarea Amalia Enache. În spatele succesului ediției din acest an a stat o echipă impresionantă: 300 de membri ai staff-ului și alți 300 de voluntari au făcut posibilă desfășurarea acestui eveniment de anvergură. Tudor Giurgiu le-a mulțumit acestora pentru dedicare.
Premiile pentru întreaga activitate, înmânate celor trei personalități – Béla Tarr, Emilia Dobrin și Valerian Sava – au constituit momentele de vârf ale serii. Tarr a susținut și un masterclass în cadrul TIFF, întâlnindu-se cu publicul festivalului.
Emilia Dobrin a fost aplaudată pentru rolurile din filme de referință, iar criticul Valerian Sava a fost omagiat pentru o viață dedicată artei cinematografice, fiind prezent la fiecare ediție TIFF de până acum.
Premiile din cadrul festivalului TIFF.24
- Trofeul Transilvania, în valoare de 10.000 euro: Pământ străin (To a Land Unknown, dir. Mahdi Fleifel, Marea Britanie)
- Premiul pentru Cea mai bună regie, în valoare de 3.500 euro, oferit de ICR: Xoftex (dir. Noaz Deshe, Germania)
- Premiul Special al Juriului, în valoare de 1.500 euro, oferit de ICR: Debut (Debut, or, Objects of the Field of Debris as Currently Catalogued, dir. Julian Castronovo, Statele Unite ale Americii)
- Premiul pentru Cea mai bună interpretare, în valoare de 1.000 euro, oferit de Conceptual Lab by Theo Nissim: Ghjuvanna Benedetti, pentru filmul Regatul (The Kingdom, dir. Julien Colonna, Franța)
- Premiul sectiunii “What’s Up, Doc?”, în valoare de 2.000 Euro, oferit de Tenaris Silcotub: Saturn (Saturn, dir. Daniel Tornero, Spania)
- Mențiunea Specială a juriului „What’s Up, Doc?”: Întoarcerea proiecționistului (The Return of the Projectionist, dir. Orkhan Aghazadeh, Franța), Scrisori de pe strada Wolf (Letters from Wolf Street, dir. Arjun Talwar, Polonia)
„Anul nou care n-a fost” – cel mai bun film românesc
- Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj, în valoare de 2.000 de Euro, oferit de DACIN SARA și servicii de laborator in valoare de 10,000 Euro, oferite de CINELAB România: Anul nou care n-a fost (The New Year That Never Came, dir. Bogdan Mureșanu, România)
- Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru Debut, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Banca Transilvania: Viitor luminos (Bright Future, dir. Andra MacMasters, România)
- Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Scurtmetraj, în valoare de 1.500 Euro și 5.000 de euro în servicii constând în echipament, cameră electrică și grip oferite de CutareFilm: Ajutoare (Aid, dir. Valentin-Rareș Fogoroș, România)
- Premiul Publicului, în valoare de 2.000 euro, oferit de MasterCard: Surzenie (Deaf, dir. Eva Libertad García López, Spania)
- Premiul pentru Cel mai Popular Film românesc din festival (Vodafone Hearts’ Award), în valoare de 2500 de euro, oferit de Vodafone: Anul nou care n-a fost (The New Year That Never Came, dir. Bogdan Mureșanu, România)
- Premiul de Excelență regizorului Andrei Ujică, oferit de Nova Power & Gas
- Premiul de Excelență actorului Florin Piersic
Trei premii pentru întreaga activitate
- Premiul pentru Întreaga Activitate regizorului Béla Tarr
- Premiul pentru Întreaga Activitate actriței Emilia Dobrin
- Premiul pentru Întreaga Activitate criticului de film Valerian Sava
- Trofeul Transilvania pentru Contribuția specială adusă cinematografiei mondiale actriței Maria de Medeiros
EVENIMENT
Poliția Cluj: Patru pacienți de la Psihiatrie, internați la Spitalul Județean după incendiu. Au primit îngrijiri medicale

Poliția municipiului Cluj-Napoca anunță că a fost sesizată, sâmbătă, cu privire la degajări de fum observate în zona unui pavilion al Secției de Psihiatrie a Spitalului Clinic Județean de Urgență de pe strada Victor Babeș din municipiul Cluj-Napoca, iar din primele verificări, s-a stabilit că incidentul ar fi fost provocat de un pacient internat.
”În timpul intervenției pentru evacuare și stingerea focului, pacientul ar fi profitat de contextul creat și ar fi părăsit incinta spitalului, ulterior fiind depistat în municipiul Cluj-Napoca.
În urma evenimentului, 4 persoane cu vârste cuprinse între 25 și 38 de ani au avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind transportate la spitalul clinic județean de urgență, nefiind înregistrate alte pagube materiale”, au spus polițiștii.
În cauză, verificările sunt continuate pentru stabilirea cu exactitate a circumstanțelor producerii incidentului și dispunerea măsurilor legale corespunzătoare.
ISU Cluj: Pacienți intoxicați cu fum
UPDATE. ”Trei dintre pacienți au venit la ambulanța SMURD care ofereau consultul medical unei asistente și au cerut să fie transportați la unitatea de primiri urgențe susținând că au fost intoxicați cu fum.
Medicul SMURD, în colaborare cu personalul medical din secția de psihiatrie, a hotărât să-i transporte la unitatea de primiri urgențe, având în vedere că toți pacienții secției au fost relocați”, a transmis ISU.
EVENIMENT
Servicii de recuperare neuropsihomotorie pentru copii, la Spitalul de Recuperare Cluj-Napoca. Anunțul ministrului Boloș

Zece spitale de recuperare din țară, printre care și cel din Cluj-Napoca, vor beneficia de investiții de peste 740 de milioane de lei, a anunțat sâmbătă Marcel Boloș, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, citat de Mediafax.
Marcel Boloș a anunțat că în această săptămână au fost încheiate 15 contracte în valoare de 742 de milioane de lei pentru spitalele de recuperare din toate regiunile țării.
„Infrastructura de recuperare medicală va primi în sfârșit ce merită. Vorbim de cea mai mare investiție din ultimii ani în acest segment esențial al sănătății – adesea ignorat, deși exact aici, în centrele de recuperare, începe drumul real spre viața de după boală”, a scris pe Facebook ministrul.
Conform acestuia, investițiile vizează spitale din Cluj, Bihor, Constanța, București, Harghita, Prahova, Argeș, Galați, Botoșani și Arad, care vor putea primi peste 260.000 pacienți anual.
Servicii pentru copii
Investițiile vor asigura dotarea acestor unități cu echipamente medicale de ultimă generație și implementarea standardelor de eficiență energetică nZEB. Proiectele includ dezvoltarea serviciilor de recuperare neuropsihomotorie pentru copii, modernizarea centrelor de balneologie și recuperare medicală, precum și extinderea și reabilitarea infrastructurii existente.
„Este o investiție în capacitatea României de a oferi tratamente de calitate după ce viața a fost deja dată peste cap fie de un accident, o boală gravă sau o intervenție chirurgicală majoră”, adaugă Boloș.