Meteoritul care a lovit Clujul. Gramul de astru, de zeci de ori mai scump ca aurul

I-au fascinat dintotdeauna pe oameni. Şi-i căutau cu ochii aţintiţi pe cer. Au fost încărcaţi cu puteri magice, rele ori bune. Când le vedeau căderea luminoasă, oamenii îşi puneau câte o dorinţă. Alţii, în alte locuri, aşteptau dezastre. Unii aveau convingerea că anunţau moartea cuiva important. Potrivit altor credinţe, erau semne cereşti trimise de Dumnezeu sau, odinioară, de zei.

Au fost la fel de apreciaţi ca aurul, iar acum sunt cu mult mai scumpi decât orice metal preţios. Au simbolistica lor în vis şi sunt aşezaţi la loc de cinste în opere populare. Au dat viaţă unor bijuterii lirice. „Iar tu de omor/ Să nu le spui lor/ Să le spui curat/ Că m-am însurat/ Cu-o mândră crăiasă/ A lumii mireasă/ Că la nunta mea/ A căzut o stea”. Dar pot aduce în orice moment Apocalipsa.

Sunt meteoriţii. Stelele căzătoare. Corpuri cereşti aruncate pe Pământ de forţe nevăzute. Bucăţi cosmice cu o vechime de chiar câteva miliarde de ani, venite din depărtări neştiute şi picate din când în când chiar lângă noi. Unele chiar aici, printre clujeni.

Meteoritul de la Mociu, cel mai mare

Un meteorit a căzut chiar în judeţul Cluj, la Mociu. Şi el e cel mai mare din România. Dar a căzut în urmă cu 138 de ani, pe 3 februarie 1882. Se spune că explozia lui s-a văzut până la Budapesta.

Meteoritul căzut la Mociu nu numai că este cel mai mare din România, dar este şi cel mai cunoscut. Bucata cea mai mare din el, care se păstrează acum la Muzeul de Mineralogie din Cluj, are 35, 7 kg. Resturile meteoritului au fost împrăştiate pe o distanţă de 15 kilometri.

Se estimează că el ar fi avut în total peste 300 de kilograme, din care 42 kg ar fi la muzeul clujean, iar restul sunt împrăştiate în peste 100 de muzee din toată lumea. Dar la intrarea în atmosferă, meteoritul de la Mociu ar fi avut peste 30.000 kg.

Răzvan Andrei, doctor în geologie şi specialist în meteoriţi, spune că meteoritul de la Mociu şi toţi ceilalţi meteoriţi pierd foarte mult din greutate după ce intră în atmosferă. „Când a intrat în atmosferă avea mult mai mult, pe puţin 30 de tone. El a pierdut 90-92% din masă. Cel mai mare cunoscut e Hoba, Namibia, are vreo 60 de tone, e metalic, a făcut un crater de 50 m diametru şi 10 metri adâncime”, spune Răzvan Andrei.

Auzit de la Budapesta

Se pare că rezultatul impactului cu solul a meteoritului căzut la Mociu a fost văzut şi auzit de la Budapesta.

„A fost ceva fantastic, am înţeles, mai ales că era undeva pe seară şi lasă dârele acelea cum ard în atmosferă. Şi zgomotul îmi închipui că n-a fost foarte mic. Există mărturii, din câte am citit, că s-ar fi auzit de la Budapesta sau chiar că s-ar fi văzut. Bănuiesc că a fost ceva apocaliptic pentru persoanele respective”, spune şi muzeograful Luminiţa Zaharia.

De asemenea, se pare că meteoritul a avut o strălucire orbitoare, ca a unui glob de foc, o culoare violetă şi că, după cădere, în urma sa a rămas o dâră alb-cenuşie.

Vechi de 10 miliarde de ani

Meteoriţii vin de foarte departe, unii sunt de o vârstă cu Universul. Cel de la Mociu pare să fie provenit din nebuloasa protosolară. Soarele are 5 miliarde de ani, iar nebuloasa protosolară se pare că exista cu 5 miliarde de ani înainte.

Deci, meteoritul de la Mociu se estimează că poate să aibă circa 10 miliarde de ani. Asta, în timp ce vârsta estimată a Universului este de 14 miliarde de ani.

De 100 de ori mai iute ca glonţul

Ca fapt divers, viteza meteoriţilor este foarte mare. La intrarea în atmosfera terestră ei au o viteză de 100 de ori mai mare ca a unui glonţ.

Intră cu 25-50 km/s în atmosferă, dar ca urmare a frecării, temperatura lor ajunge la câteva mii de grade. Din aceste motive, fie se evaporă părţi din ei, fie explodează în bucăţi mai mici. Bucăţile care ajung, totuşi, pe pământ cad cu 200-300 km/oră.

În România sunt consemnaţi doar 9 meteoriţi, cei mai mulţi în zona Transilvaniei.

Astre la preţuri astronomice

Răzvan Andrei spune că există o piaţă a meteoriţilor, cu vânzători şi cumpărători. Iar preţurile astrelor pot fi şi ele astronomice.

„Este o piaţă foarte mare şi foarte extinsă a meteoriţilor. Depinde de tip, dacă e analizat sau nu. Gramul poate să ajungă până la câteva mii de dolari. Circa 5.000. Acum câţiva ani buni, până în 2000, să zicem, piaţa era destul de sus, erau nişte preţuri foarte mari. Dar au început descoperirile din Sahara, de unde au început să curgă foarte mulţi meteoriţi. Meteoriţii au foarte mult fier în ei. Dacă pică într-o climă ca a noastră, în câţiva ani se cam duc, nu-i mai recunoşti. Dar în Sahara, fiind atât de uscată, îi păstrează foarte mult. Aşa au început să curgă din Sahara meteoriţi de toate felurile, aşa încât preţurile au scăzut destul de mult şi colecţionarii au reuşit să aibă şi rarităţi, ceea ce înainte nu era. Până prin 2000, de exemplu, erau nouă meteoriţi marţieni cunoscuţi, acum sunt deja câteva zeci de meteoriţi de pe Marte”, mai spune Răzvan Andrei.

(Ma.Av)