Marți, ziua cu ”trei ceasuri rele”. De ce se temeau femeile din satele clujene din vechime de Marțolea, o ființă fabuloasă

În satul tradițional clujean, zilele săptămânii aveau o semnificație profundă care s-a pierdut, însă, până în timpurile noastre.

Fiecare zi era încărcată cu simboluri și interdicții, care guvernau activitățile zilnice ale comunității, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Marți, ziua cu ”trei ceasuri rele”

Marțea, în mod particular, reprezenta o zi cu un statut aparte, marcată de superstiții și credințe populare cu o conotație negativă. Oamenii satului spuneau că nu-i bine să începi nici un lucru din ziua de marți.

„Nu te pornești la drum, nu pui războiu’ și nu începi să-ți faci casă în asta zi”, arată specialiștii de la CJCPCT Cluj.

Se credea că femeile care spală hainele într-o zi de marți vor rămâne văduve, iar cine semăna, nu avea rod, „că marța îi zi de primejdie, iar grăuntele nu răsare niciodată”. Se mai spunea că cine se naște în această zi, va avea o viață grea. Totodată, cine se îmbolnăvește marțea, nu se mai face sănătos, căci această zi are trei ceasuri rele.

Marțolea, ființa fabuloasă care făcea rău

Totul culmina cu Marți Sara, sau Marțolea, o ființă fabuloasă care făcea rău și aducea primejdie în casele în care femeile fix atunci, arată specialiștii clujeni.

„În tata marț’ sara, muierile nu lucră mai nimic, că să tem rău de Marțolea. Asta-i o muieră de nu știe unde, ie ști cine lucră ce nu-i îngăduit. Vine când iești sângură șî-ț face ie ce ști, de nu mai poț lucra pânî-i lumea”, spuneau femeile din satul clujean Boju.

Astfel, marțea, ca simbol al unei zile nefavorabile, reflectă o viziune despre o lume în care ordinea socială și activitățile cotidiene erau guvernate de forțe nevăzute, iar evenimentele din viața oamenilor erau adesea atribuite unui sistem complex de credințe și superstiții. Dar deși în prezent aceste tradiții nu mai sunt respectate, ele continuă să fie o fereastră prin care putem înțelege mai bine mentalitatea comunităților rurale tradiționale, arată spcailiștii de la CJCPCT Cluj.