Connect with us

CULTURA

Marele Premiu al Galei Tânărului Actor, câştigat de o absolventă a UBB Cluj. „Eşti o revelaţie, eşti actorul total”

Publicat


gala tanarului actor

Premiul „Ştefan Iordache”, Marele Premiu al celei de-a XXV-a ediţii a Galei Tânărului Actor – HOP, a fost câştigat de actriţa Laura Gabriela Oana, în vârstă de 24 de ani, din Baia Mare, absolventă a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, promoţia 2020.

„Eşti o revelaţie, eşti actorul total”

Laura Gabriela Oana a fost prezentă în secţiunea Individual cu spectacolul „Doamnelor de la Brunch” din musicalul „Company”, iar în secţiunea Grup cu show-ul „(Încă un) Musical!” din musicalul „Something Rotten!”.

„Eşti o revelaţie, eşti actorul total. Un grup minunat cu voci, cu talent, cu ambiţie, cu foarte mult echilibru, respect şi disciplină. Te felicităm şi să nu uiţi că ai luat premiul ‘Ştefan Iordache’ „, i-a transmis criticul de teatru Marina Constantinescu, când i-a înmânat sâmbătă seara trofeul.

Tânăra actriţă a mulţumit pentru şansa de a participa la Gala HOP şi pentru experienţa de care s-a bucurat în cadrul concursului.

„Vă mulţumesc din suflet, în primul rând juriului care mi-a acordat acest premiu, UNITER, a fost o onoare şi am simţit o mare responsabilitate să fiu în faţa voastră în aceste trei seri. Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc infinit Răzvan Mazilu pentru că ai acceptat să fii directorul Galei HOP şi pentru că ai propus această temă exact atunci când aveam nevoie de ea, nici mai repede, nici mai târziu, şi pentru că săptămâna asta am avut şansa să lucrez cu tine, cu Maria, să am întâlnirile pe care le-am avut cu colegii mei, să beneficiez de o parte din experienţa pe care ai împărtăşit-o, pentru întâlnirile pe care le-am avut”, a spus câştigătoarea Marelui Premiu al Galei HOP.

Marele Premiu, în memoria lui Ştefan Iordache

Marele Premiu al Galei se acordă în memoria lui Ştefan Iordache, cel care a fost membru al juriului la mai multe ediţii ale Galei HOP, un apropiat al acestui eveniment şi un susţinător al tinerilor la început de carieră. Dacă iniţial, începând cu ediţia 2009, acesta a fost acordat pentru cel mai bun actor la secţiunea Individual, începând din anul 2013, organizatorii au decis ca Premiul „Ştefan Iordache” să devină Marele Premiu al Galei.

Prezent la eveniment, preşedintele UNITER, scenograful Dragoş Buhagiar, a afirmat că ideea de a-l propune pe Răzvan Mazilu director artistic al Galei HOP a fost una foarte bună.

„Sunt foarte fericit că ideea noastră de a-l propune pentru Gală pe Răzvan Mazilu a funcţionat, pentru că a funcţionat din plin. Am asistat la o explozie de energie. Răzvan Mazilu cred că ştie să butoneze, are un real talent pentru a mobiliza şi a implica emoţional, trup şi suflet, tinerii actori. Eu cred că a fost o decizie bună a UNITER-ului şi a Senatului UNITER, pentru că se pare că directorii de teatru din România îşi doresc prezenţa geniului ăsta în teatrele lor din ce în ce mai des. Musicalul e un gen care se vinde foarte bine, e un gen pe care publicul îl receptează cu mare bucurie.

Probabil, mă gândesc şi în contextul social şi politic, pentru că nu trăim vremuri tocmai plăcute, eu cred că oamenii au nevoie să primească, au nevoie de energia aceasta care depăşeşte rampa. Musicalul oferă acest tip de energie, oferă un tip de a-l scoate pe om din griji, din cotidian, e un gen care e din ce în ce mai prezent pe scene, şi eu cred că lucrul acesta trebuie privit cu seriozitate, pentru că nu există şcoală de musical în România încă, nu ştim ce ne rezervă viitorul”, a declarat preşedintele UNITER, scenograful Dragoş Buhagiar, pentru AGERPRES.

El a precizat că „au fost nişte zile foarte bune, şi toate exerciţiile, toate încercările tinerilor actori au fost abordate cu mare seriozitate”, iar în cele trei zile ale galei au putut fi văzuţi „nişte tineri cu potenţial”.

Preşedintele UNITER i-a îndemnat pe tinerii câştigători să se bucure de premii, dar de a doua zi să uite şi să continue să muncească.

„Şi eu am luat enorm de multe premii, dar a doua zi am uitat pentru că la un moment dat şi genul acesta de recunoaştere te poate încurca. Noi avem un drum şi trebuie să ni-l urmăm. Aceste premii împlinesc un moment şi ne oferă o satisfacţie şi poate momente de fericire, dar ele sunt totuşi nişte accesorii. Munca noastră e pe scenă, eu cred că trebuie să ne vedem de treabă, drumul este foarte important, nu faptul că reuşeşti să ajungi într-un loc, pentru că de multe ori sunt plăcute şi rămâi acolo, nu mai evoluezi. (…) Eu cred că trebuie mers pe drum tot timpul”, a mai spus Dragoş Buhagiar.

În debutul Galei de premiere, preşedintele UNITER a vorbit şi despre artiştii din Ucraina care, din cauza războiului, au fost nevoiţi să-şi părăsească locurile natale. El a amintit şi de campania umanitară „Artiştii români pentru artiştii ucraineni”, care s-a desfăşurat în perioada 16 mai – 15 iunie, şi în cadrul căreia au fost strânşi 17.900 de euro, bani care au fost viraţi în contul Uniunii Naţionale a Artiştilor de Teatru din Ucraina.

De asemenea, Dragoş Buhagiar a citit o scrisoare de mulţumire transmisă de şefa Departamentului Uniunii Naţionale a Artiştilor de Teatru din Ucraina.

Directorul artistic al Galei, coregraful, dansatorul şi regizorul Răzvan Mazilu, a declarat, la rândul său, că a fost o gală plină de emoţie.

„A fost o gală plină de emoţie, şi pentru că musicalul înseamnă emoţie pură, pe asta am mizat. Sper că este o emoţie cu care aceşti tineri pleacă în geantă mai departe şi, cel puţin, câţiva ani o ţin cu ei. Am încercat să lucrăm concret pe nişte momente, ceea ce am învăţat montând spectacole de gen. Am chemat şi alţi oameni care au lucrat cu ei şi am făcut câteva întâlniri formatoare, le-am numit noi, pentru ca ei să plece cu ceva în plus şi mai ales să nu se simtă singuri în această profesie, asta e foarte important, curaj, dorinţa de a te arunca în gol fără plasă, de a încerca lucruri neîncercate, de a risca, toate lucrurile astea sunt foarte importante”, a spus Răzvan Mazilu pentru AGERPRES.

El a admis că în timp unii dintre concurenţii care au fost prezenţi la gală ar putea ajunge în spectacolele pe care le realizează.

„Sigur, poate că nu vor fi chiar în următorul spectacol, dar în timp, pentru că e vorba şi de o evoluţie pe care trebuie ei să o aibă, de o continuitate, de un exerciţiu pe care trebuie să-l aibă, sigur că sunt câteva personalităţi care mă interesează, pe care îi pot distribui într-un spectacol de musical, pentru că sunt personalităţi foarte interesante şi cu un potenţial extraordinar”, a adăugat Mazilu.

Răzvan Mazilu a dezvăluit că pentru ediţia de anul viitor, dacă va fi ales tot el director artistic, tema va fi tot musical.

„În primul rând, sper să primesc un nou mandat pentru că lucrurile trebuie să aibă continuitate, cred foarte mult în continuitate, şi sigur că poate aş merge din nou pe aceeaşi temă de musical, desigur formulată altfel şi într-o altă direcţie, dar cu siguranţă în ideea de a merge mai departe pe drumul acesta”, a mai spus el.

Premianţii

Premiul pentru cea mai bună actriţă la secţiunea Individual i-a fost acordat actriţei Maria Grosu, în vârstă de 30 de ani, din Bacău, absolventă a Universităţii Hyperion din Bucureşti, promoţia 2019. Ea a prezentat momentul „Zuza din 14G” după „The girl in 14G” de Jeanine Tesori şi Deck Scanlan.

Premiul a fost anunţat de Ioana Bogăţan, directoarea Teatrului de Păpuşi „Prichindel” din Alba Iulia, împreună cu Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba.

Premiul pentru cel mai bun actor, secţiunea Individual, nu s-a acordat.

Premiul „Cornel Todea” – Premiul pentru cea mai bună trupă de actori a fost acordat trupei spectacolului „(încă un) Musical!”, cu Andrei Duţu, Dragoş Ioniţă şi Laura Gabriela Oana. Premiul a fost anunţat de preşedintele UNITER, Dragoş Buhagiar.

Premiul „Sică Alexandrescu” – Premiul special al juriului a fost acordat actriţei Cristina Danu pentru „Sexy” din musicalul „Mean Girls” (Secţiunea Individual) şi pentru „There’s Gotta be Something Better Than This!” din musicalul „Sweet Charity” (Secţiunea Grup). Câştigătoarea a fost anunţată de Aura Corbeanu, vicepreşedintele UNITER, şi de actorul Petru Mărgineanu, câştigătorul premiului la ediţia din 2021.

Juriul Galei i-a avut în componenţă pe Marina Constantinescu – critic de teatru, Lucian Ionescu – actor, Elena Purea – actriţă, Carmen Stanciu – teatrolog şi Lucian Vărsăndan – manager cultural.

Premiul pentru prestanţă, rostire scenică şi expresie corporală a fost acordat de actriţa Dorina Lazăr, directoarea Teatrului Odeon, actorului Tudor-Graţian Manea.

Premiul „1/10 pentru FILM la TIFF” a fost acordat de directoarea de casting Florentina Bratfanof actriţei Sara Pongrac.

Premiile publicului, decise în urma votului pe site-ul www.galahop.uniter.ro, au fost: pentru cea mai bună actriţă – Gabriela Porumbacu, pentru cel mai bun actor – Robert Agape şi pentru cea mai bună trupă de actori – spectacolul „Te iubesc, dar nu pe tine”, susţinut de actorii Eduard Crucianu, Andrei Mărgineanu, Mihai Andrei Pleşa, Sara Pongrac, Paul Ştefan Tonca.

Ediţia aniversară a Galei Tânărului Actor HOP a avut ca temă „Musical = Actor Total + Show Total”.

Prezentatorii Galei HOP 2022 au fost actorii Monica Odagiu şi Alex Ştefănescu.

Ultima zi a galei a fost deschisă cu un moment muzical la care au participat toţi concurenţii „Musical… show total!”, urmat de un alt moment muzical susţinut de Lucian Ionescu şi s-a încheiat cu melodia „We are the champions” din musicalul „We will rock you”, interpretată de toţi concurenţii.

Un program permanent al UNITER, Gala HOP este un concurs ce are ca scop promovarea şi lansarea tinerilor absolvenţi din învăţământul superior artistic. Prima ediţie a avut loc în anul 1998 sub direcţia regizorului Cornel Todea. AGERPRES



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

Amenzi USTURĂTOARE dacă faci GĂLĂGIE în orele de liniște. Ce PEDEAPSĂ s-a mai adăugat

Publicat

bormasina

Respectarea orelor de liniște la bloc este o problemă cu care se confruntă locatarii. Orele de liniște sunt pentru toată lumea, fie că locuiești la casă, fie la bloc. Astfel că, vecinii care fac zgomot fără să țină cont de ceilalți, nu doar că plătesc amenzi usturătoare, dar riscă încă o pedeapsă.

Românii care nu respectă orele de liniște riscă să meargă la muncă în folosul comunității
Cu siguranță, cel puțin odată, ți-au dat bătăi de cap vecinii. La fel de probabil este că și tu, fără intenție, ai provocat disconfort cuiva. Un astfel de comportament, însă, poate avea consecințe serioase, scrie Fanatik.

Amenzi USTURĂTOARE dacă faci GĂLĂGIE în orele de liniște. Ce PEDEAPSĂ s-a mai adăugat

Căci, indiferent dacă locuiești la țară sau la oraș, ai putea primi amenzi de până la 12.000 de lei, dar și muncă în folosul comunității. Proiectul de lege aflat în dezbatere în parlament propune, pentru prima dată, stabilirea unor intervale de liniște și în mediul rural, nu doar în cel urban.

În prezent, vecinii gălăgioși sunt amendați cu maxim 1.500 de lei. Dar un proiect de lege aprobat de Senat apreciază că suma este insuficientă în raport cu disconfortul creat. Iar oamenii se plâng că, într-adevăr, orele de liniște nu prea sunt respectate.

Organizatorii de petreceri zgomotoase lângă locuințe, în aer liber sau în corturi, riscă amenzi de până la 6.000 de lei. În cazul în care fapta se repetă în decurs de 72 de ore, amenda poate ajunge la 12.000 de lei.

De asemenea, aceștia ar putea fi obligați să efectueze între 100 și 150 de ore de muncă în folosul comunității. Nemulțumiți de măsuri sunt tinerii, care consideră că acestea nu sunt necesare, cu toate că trei din zece români se plâng de vecini zgomotoși.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

A început campania electorală pentru alegerile prezidențiale: 11 candidați în cursa pentru Cotroceni.Unde pot fi depuse plângeri

Publicat

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale a început vineri, la ora 00:00, și se încheie pe data de 3 mai, la ora 7:00.

Timp de 30 de zile, cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni vor încerca să convingă electoratul să le acorde votul pe 4 mai, scrie Agerpres.

Ce materiale de propagandă sunt permise în campania electorală?

În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă:

  • afișe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate în locurile speciale pentru afișaj;
  • materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
  • publicitate în presa scrisă;
  • materiale de propagandă electorală online;
  • broșuri, pliante și alte materiale tipărite.

Toate materialele publicitare politice (materialele de propagandă electorală) trebuie evidențiate conform Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 9/2025 privind modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru președintele României din anul 2025.

Noutăți în campania electorală din 2025

Ca element de noutate, indiferent de mijlocul de distribuire, inclusiv prin intermediul programelor de radio și de televiziune, precum și al serviciilor media audiovizuale la cerere, pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conțină următoarele informații (eticheta):

a) o indicație privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;

b) candidatul sau formațiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele și adresa de e-mail, precum și adresa poștală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formațiunilor politice;

c) o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art.3 pct.11 și 12 din Regulamentul (UE)2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;

d) o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

e) după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;

f) codul unic de identificare a mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă.

15 panouri de afișaj, aprobate la Cluj-Napoca

În campanie, primarii le asigură candidaților panouri electorale distincte de cele amplasate pentru alte tipuri de alegeri. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral. La Cluj-Napoca, Primăria a aprobat 15 locuri de afișaj electoral:

  1. 1.P-ța Mihai Viteazul pe aleea din fața monumentului domnitorului Mihai Viteazul
  2. P-ța Gării- str. Căii Ferate în zona pietonală dinspre str. Craiovei
  3. P-ța 1 Mai în zona stației C.T.P. în triunghiul delimitat prin balizele de semnalizare
  4. B-dul 21 Decembrie 1989 – staţia C.T.P.- vis a vis de piaţa agroalimentară Mărăşti, sensul de coborâre înspre centru
  5. Stația C.T.P. IRA (sensul de coborâre înspre centru)
  6. Str. Alexandru Vaida Voevod (în zona staţiei C.T.P. din fața centrului comercial Iulius Mall- sensul de coborâre înspre cart. Mărăști)
  7. Baza Sportivă Gheorgheni-str. Alexandru Vaida Voevod, FN (în zona teraselor)
  8. B-dul Eroilor (în zona monumentului închinat memorandiștilor înspre b-dul Eroilor)
  9. P-ța Ștefan cel Mare (pe trotuarul din spatele Bastionului Croitorilor)
  10. Strada L. Pasteur nr 60 (pe platforma din preajma sediului instituției din cartierul Zorilor)
  11. Str. Observatorului (pe platoul betonat situat între imobilele de la numerele poștale 107 și 109)
  12. Splaiul Independenței (în stația de tramvai, sensul de coborâre înspre centru, în zona Salii Polivalente ”BT Arena” )
  13. Calea Mănăștur, la intersecția cu str. Câmpului (în stația C.T.P. de pe Calea Mănăștur, sensul de coborâre înspre centru)
  14. Calea Florești (în stația C.T.P., vis-a vis de Carrefour Market -Calea Florești, sensul de coborâre înspre centru)
  15. Str. Primăverii ( în zona parkingului și a fântânii arteziene)

De asemenea, clujenii pot verifica online la ce secție de votare sunt arondați la alegerile prezidențiale din luna mai.

Materialele electorale trebuie eliminate în preziua votului

În preziua votării și în ziua votării, îndepărtarea materialelor publicitare politice (materialelor de propagandă electorală) de orice tip din clădirea sediului secției de votare din țară și de pe respectiva clădire se dispune de președintele biroului electoral al secției de votare și se duce la îndeplinire prin persoanele desemnate de primar, de îndată.

Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.

În eventualitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, campania va începe de la data validării rezultatelor primului tur de către Curtea Constituțională și se va încheia la data de 17 mai, ora 7:00.

BEC, CNA, AEP, CCR sau Poliția pot soluționa plângerile privind campania

Birourile electorale județene, ale sectoarelor municipiului București sau Biroul electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate, Curtea Constituțională, Consiliul Național al Audiovizualului, Autoritatea Electorală Permanentă, Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română sau Poliția Locală sunt instituțiile care pot acționa în cazul plângerilor privind modul de desfășurare a campaniei electorale la alegerile prezidențiale.

Totodată, BEC a mai stabilit că plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari se adresează exclusiv Biroului Electoral Central.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale?

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 22 martie, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale din luna mai:

  • poziția 1 – George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)
  • poziția 2 – George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
  • poziția 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România)
  • poziția 4 – Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
  • poziția 5 – Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)
  • poziția 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)
  • poziția 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
  • poziția 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
  • poziția 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
  • poziția 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
  • poziția 11 – Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).

Cinci candidați – Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș, Silviu Predoiu și Sebastian-Constantin Popescu – au intrat în cursa electorală și la scrutinul prezidențial de anul trecut, șefa USR reușind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituțională. Doar trei candidați – Lavinia Șandru, Daniel Funeriu și Nicușor Dan – se află la prima campanie de prezidențiale.

Alegeri cu repetiție

Alegerile din luna mai au loc după ce, pe 6 decembrie anul trecut, Curtea Constituțională a anulat scrutinul prezidențial chiar în ziua în care începuse votul în diaspora pentru al doilea tur de scrutin, programat pentru 8 decembrie.

Pe 24 noiembrie, la primul tur, 14 candidați și-au disputat fotoliul de la Cotroceni, același număr de candidați ca la primul tur al scrutinelor din 2014 și 2019.

Citește mai departe

ECONOMIE

„Ziua Eliberării”. Dolarul a pierdut 9,5 bani într-o singură ședință

Publicat

De

Prețul dolarului

Anunțul făcut de administrația de la Casa Albă în ceea ce privește majorarea tarifelor vamale la importuri a avut un efect imediat asupra dolarului.

Donald Trump a anunţat taxe de 20% pentru produsele importate din UE, 34% pentru cele din China sau 10% pentru importurile din Marea Britanie, arată analistul econoloc Radu Georgescu.

„Ziua Eliberării”. Dolarul a pierdut 9,5 bani într-o singură ședință

Decizia luată de Donald Trump se poate transforma într-un război comercial la nivel mondial și la dezvoltarea de noi alianțe și piețe de desfacere, care să ocolească Statele Unite, arată Radu Georgescu.

Euro a crescut în prima parte a zilei de joi, în piețele europene, la 1,1046 dolari, maxim care nu a mai fost atins de la începutul lui octombrie, atunci moneda americană a intrat pe o pantă ascendentă, odată cu înmulțirea pariurilor pe victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale care urmau să se desfășoare în noiembrie.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut joi de la 4,6059 la 4,5116 lei, una dintre cele mai mari scăderi zilnice a ultimilor ani.

Deprecierea dolarului ieftinește exporturile americane

Deprecierea dolarului nu este însă contraproductivă pentru economia americană. Ea ieftinește materiile prime dar și exporturile americane, spune analistul economic. Piețele anticipează că Rezerva Federală americană va opera în acest an cel puțin trei ori reduceri ale dobânzilor de politică monetară, pentru a preîntâmpina eventualitatea intrării în recesiune a Statelor Unite.

Care este prețul aurului

Uncia de aur a atins al treilea record din această săptămână de 3.169,60 dolari/uncie, la scurt timp după anunțarea noilor tarife vamale pe care le va practica Statele Unite.
Marcările de profit care au urmat au coborât cotațiile apoi până la 3.090 dolari/uncie, arată Radu Georgescu.

În piața locală, deprecierea semnificativă a monedei americane și revenirea unciei la 3.090 dolari au avut ca efect scăderea prețului gramului de aur de la maximul istoric de 463,3913 lei la 453,3570 lei. Piața valutară locală era deosebit de calmă. Culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,977 – 4,9775 lei, față de 4,976 – 4,978 în ședința precedentă, iar media euro a coborât marginal de 4,9774 la 4,9772 lei.

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut ușor

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,90 la 5,89%%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%.

Investitorii și-au majorat plasamentele în moneda niponă sau cea elvețiană. Cursul francului elvețian a crescut de la 5,2114 la 5,2235 lei. În schimb, media lirei sterline a scăzut de la 5,9774 la 5,9419 lei. Media monedelor din regiune se aprecia la 4,1791 zloți/euro, respectiv 400,62 forinți/euro.

Creșterea aversiunii față de risc a afectat și piața cripto. Bitcoin a scăzut 82.188 – 83.902 dolari iar ethereum la 1.786 – 1.843 dolari.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

„Împreună hrănim speranța”. Colecta Națională de Alimente revine la Cluj. Ajutor de Paști pentru cei în nevoie

Publicat

De

Colecta de Alimente de Paști la Cluj

Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele 9 Bănci Regionale pentru Alimente, între care și cea din Cluj, alături de partenerii săi și mii de voluntari, organizează, între 4 și 6 aprilie, ediția de Paște a Colectei Naționale de Alimente.

Acesta este una dintre cele mai ample inițiative de solidaritate din România și se va derula în peste 1.000 de magazine din toată țara.

„Împreună hrănim speranța”. Colectă de alimente la Cluj

Campania, derulată sub îndemnul „Împreună hrănim speranța”, practic a XII-a ediție a Colectei Naționale de Alimente, încurajează gesturile mici cu impact mare, pentru ca și cei aflați în dificultate să simtă bucuria unei mese de Paște.

Astfel, timp de trei zile, românii sunt invitați să contribuie la susținerea celor vulnerabili prin donații de alimente neperisabile în magazinele partenere – Lidl România, PENNY | REWE România, Auchan România și Kaufland România. Fiecare produs donat, arată reprezentanții FBAR, va aduce o rază de speranță în casele unde prea des masa rămâne goală.

Colecta se desfășoară în 1.017 magazine din întreaga țară, astfel:


  • în toate cele 379 de magazine Lidl România;
  • în toate cele 417 de magazine PENNY | REWE România;
  • în 43 de magazine Auchan România;
  • în 178 de magazine Kaufland România.

Ce puteți dona

În perioada 4-6 aprilie, clienții pot dona în coșurile special amenajate aflate după casele de marcat, produse de bază precum ulei, făină, conserve (carne, legume sau fructe), paste, orez, zahăr, biscuiți, cereale, dulciuri sau alimente pentru copii.

Fiecare pachet donat va ajunge, prin Rețeaua Băncilor pentru Alimente și ONG-urile partenere, la persoane aflate în dificultate: familii cu venituri mici, vârstnici singuri, copii din centre, mame singure sau persoane fără adăpost și mulți alți oameni în nevoie.

Mii de voluntari, de toate vârstele, recunoscuți după vestele portocalii, vor fi prezenți în magazine pentru a oferi informații și a încuraja implicarea oamenilor. Ei sunt legătura vie dintre generozitatea oamenilor și nevoile reale ale celor vulnerabili.

„Colecta Națională de Alimente este solidaritatea care prinde viață prin gesturi simple și concrete. Și la această ediție ne dorim să aducem speranță și sprijin acolo unde este cea mai mare nevoie, să ajungem la tot mai mulți oameni, datorită fiecăruia dintre voi – donatori, voluntari, parteneri. Invităm toți oamenii de bine să transforme un simplu drum la cumpărături într-un gest de atenție față de semenii încercați. De Paște, fiecare aliment donat înseamnă mai mult decât o masă: înseamnă speranță, demnitate și grijă.” – Gabriel Sescu, președinte Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR.

100.000 de persoane au fost ajutate până acum

Conform Eurostat, România are cea mai mare rată de sărăcie și excluziune socială din UE – 32% din populație este afectată, față de media europeană de 22%. Copiii sunt cei mai vulnerabili: în mediul rural, 22% merg la culcare flămânzi, potrivit unui studiu Word Vision. În acest context, un gest simplu, precum donarea de alimente, poate aduce speranță în viața celor mai încercați.

Colecta Națională de Alimente este un moment-cheie de mobilizare a comunității, sub semnul generozității și solidarității. Inspirată de modelul european, campania a crescut constant, reunind astăzi peste 1.000 de magazine și mii de voluntari din toată țara. Donațiile făcute în punga portocalie, simbol al speranței, sunt transformate în sprijin concret pentru persoanele vulnerabile, prin cele 9 Bănci Regionale și ONG-urile partenere. În cele 11 ediții organizate până în prezent, oameni cu suflet mare au donat peste 1.268 de tone de alimente, sprijinind peste 100.000 de persoane din întreaga țară.

Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele nouă Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați formează o mare rețea națională de solidaritate, puntea dintre surplusul de alimente și cei care au nevoie de hrană.

Rețeaua colectează și donează, prin cele 806 ONG-uri partenere, produse oferite de companiile din filiera agroalimentară, contribuind la reducerea risipei alimentare și a impactului asupra mediului. FBAR este membru cu drepturi depline al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente – FEBA, iar din 2016 a salvat 30.698 de tone de alimente, transformate în peste 61,3 milioane de porții de hrană pentru 312.484 de persoane vulnerabile.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate