Limba ROMÂNĂ este ca o DUMINICĂ. Unde se VORBEŞTE. De ziua ei

Ziua Limbii Române, 31 august. În imagini, “Glossariu care cuprinde vorbele din limba română străine …”, AT Laurian, IC Massimu (1871, arhiva Cluj24) şi „Limba română. Fiinţa, originea, rudeniile şi istoria ei”, Virgil Oniţiu, 1894, cu semnătura lui Vasile Goldiş (arhiva Cluj24).

Limba română este patria mea

*„A vorbi despre limba în care gîndești, a gîndi – gîndire nu se poate face decît numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decît exprimată în limba română. … Ce patrie minunată este această limbă! (…) Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atît de proprie, atît de familiară, atît de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decît iarbă.

Noi, de fapt, avem două părți coincidente, odată este patrie de pămînt și de piatră și încă odată este numele patriei de pămînt și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea” (Nichita Stănescu).

Unde se vorbeşte

Limba română este vorbită mai ales în România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, dar există comunități românești importante și în țări precum Canada, Statele Unite, Germania, Israel, Australia și Noua Zeelandă, apărute datorită migrației postbelice. Un alt val de emigranți spre Occident s-a înregistrat odată cu prăbușirea blocului comunist în 1989, când au apărut comunități de vorbitori de română și în alte țări latine, ca Italia, Spania, Franța și Portugalia. Un al doilea grup românofon este reprezentat de către vorbitorii dialectelor istorice ale limbii române – aromân, meglenoromân și istroromân.

Ţări în care româna este limbă oficială: România, Republica Moldova (în documentele oficiale limba moldovenească, în rest limba română/limba romînă), Voivodina (provincie în Serbia), Macedonia de Nord (sub forma dialectului aromân).

Țări în care româna este o limbă importantă: Israel, Serbia și Bulgaria, Ucraina (regiunea Cernăuți, Bugeac, Transcarpatia, Balta), Ungaria (Giula/Gyula), Italia, Spania, SUA, Canada.

Alte teritorii: Muntele Athos, Grecia, Albania, Serbia, Macedonia de Nord, Istria (Croația), Vlahia Moravă (în estul Republicii Cehe).

Despre autori

*August Treboniu Laurian (Augustin Trifan, 17 iulie 1810, 25 februarie 1881), filolog, istoric, publicist și om politic, unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 din Transilvania. A fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române, secretar general și președinte al Societății Academice Române și președinte al Secțiunii Literare

*Ion C. Massim (1825,1877, semnând Ion C. Massimu), lingvist, reprezentant al curentului latinist, membru fondator al Societății Academice Române. A întocmit, împreună cu Ion Heliade-Rădulescu și Alexandru Roman, proiectul ortografiei bazat pe principiul etimologic, adoptat în 1869 de Societatea Academică Română. Din însărcinarea Academiei a elaborat, împreună cu August Treboniu Laurian, Dicționarul limbii române, în 2 volume (1873, 1877). A fost și autorul unor manuale de gramatică: Elemente de gramatică elenică(1850), Gramatica macedo-românească (1862), Nou abecedar românesc (1868).

*Virgil Onițiu (n. 21 februarie 1864, Reghin – d. 8/21 octombrie 1915, Brașov), scriitor, publicist, membru corespondent al Academiei Române (1902).

(MaAv)