Connect with us

EVENIMENT

LEGENDELE CLUJULUI cu Ovidiu Pecican: În cinstea lui Hercule Magusanus

Publicat


hercules3

Publius Aelius Iulius provenea – zice istoricul Radu Ardevan – dintr-o familie provincială care își primise cetățenia romană în vremea domniei imperatorului Hadrian. Cum acesta se numea Publius Aelius Hadrianus, și bunicul lui Iulius dobândise primele două nume, întru glorificarea implicită a binefăcătorului imperial atâta cât avea să dăinuie familia noului încetățenit, până în scorburile luminoase ale viitorului.

Venit de departe, din altă provincie imperială, bunicul rămăsese la vatră în Dacia, ca veteran al legiunii staționate la Porolissum. Găsise însă un bun prilej de a se înstăpâni – contra cost, plătind în sesterți buni – asupra unor pământuri din zona actualului sat Ciumăfaia, azi parte din comuna Borșa, din județul Cluj.

Și ceea ce începuse să zidească el, continuase fiul lui, tatăl lui Iulius – nume evocându-l pe primul dintre cezari, cel ce îngenunchiase Gallia –, înălțând o villa rustica de toată frumusețea, înconjurată cu pomi fructiferi și slujită de sclavi veniți din alte părți ale imperiului, mai ales din Palmyra și din Alexandria Egiptului.

Urmând tradiția familiei, Publius Aelius Iulius servise armatele ajungând până la gradul de centurion, adică fiind comandantul unei centurii, unitate militară formată din o sută de oameni.

Mai târziu, întors în Napoca, el nu s-a preocupat nici de viața publică, deși avea o poziție și o avere care i-ar fi permis asta, nici de alte activități cu rezonanță în colectivitate, pe care orice ins dornic de reputație le-ar fi căutat și cultivat.

Nu a scris și nici nu a ținut discursuri, căci avea o cultură sumară și îi lipseau ambițiile înalte, bucurându-se în schimb de viața pe care i-o îngăduia averea moștenită și dospită prin noi agoniseli. Asta nu l-a împiedicat totuși să-și dea fiul celor mai buni dascăli, asigurându-i o educație aleasă, căci așa moștenitorul său putea năzui la o poziție mai importantă în societate.

Convins că Imperiul Roman înseamnă putere militară, și neuitând pericolele prin care trecuse în viața ostășească, el a închinat monumente aproape exclusiv zeităților ce aveau în grijă oștile împărătești: lui Marte și celorlalți zei mai mici adorați de ostași și de veterani.

Adevăratul lui patron ceresc a fost însă Hercule Magusanus, o divinitate adorată în antichitate de militarii romani din Batavia (Germania). Aveau, el și cu zeul germanic, o mai veche complicitate, de când Iulius scăpase în Batavia dintr-o mare belea, rugându-se fierbinte acestui locuitor al mai înaltelor sfere.

Nu a uitat niciodată promisiunea ardentă pe care i-o făcuse ca, dacă va scăpa cu bine de gelozia soțului înșelat al frumoasei Drusilla, o adevărată Venus a locului, va ridica un monument votiv în cinstea protectorului său cât mai degrabă.

Degeaba s-au întrebat mereu prietenii săi și chiar cei ce nu îl cunoșteau decât după renume prin Napoca de ce să înalți un altar tocmai acestui zeu îndepărtat și exotic.

Nu au aflat adevărul tăinuit cu grijă în inima lui Publius Aelius Iulius niciodată…

 

 

 

 

 

 

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ADMINISTRAȚIE

Emil Boc: Focul de artificii de 1 Decembrie este anulat la Cluj-Napoca. Se aprinde iluminatul FESTIV de sărbători

Publicat

De

Primarul Emil Boc a anunțat că nici în acest an nu va fi organizat focul de artificii în 1 Decembrie din Piața Avram Iancu, de Ziua Națională a României.

Ziua Națională se va sărbători public în format restrâns, care vor fi prezente în Piața Mihai Viteazul la festivitatea de depunere a coroanelor de flori.

Ceremonia va începe la ora 12 și va fi urmată de o defilare militară.

De asemenea, miercuri, 1 Decembrie, de la ora 18, este programată aprinderea iluminatului festiv de sărbătorile de iarnă în Piața Unirii.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Citește mai departe

EVENIMENT

ESENȚIAL CLUJ24.RO/ Principalele evenimente din ultimele 24 de ore

Publicat

Cluj24.ro prezintă principalele evenimente locale din ultimele 24 de ore:

EXCLUSIV Șeful Serviciului Arme, Explozibili IPJ Cluj: Atenție la articolele pirotehnice pentru sărbători, pot răni copiii

Petiție pentru extinderea rețelei de troleibuze din Cluj-Napoca

VIDEO Clujeanca Vlăduța Lupău a pornit cu COLINDUL

PROGRAMUL de funcționare al magazinelor de Sfântul Andrei și Ziua Națională

ATENȚIE. Restricții de CIRCULAȚIE în Piața Mihai Viteazul de Ziua Națională. Ceremonia începe la ora 12

Citește mai departe

ECONOMIE

TERENUL arabil, mai SCUMP în România decât în Franţa. PREŢURI în Cluj şi în ţară

Publicat

teren agricol bani

Preţul mediu al unui hectar de teren arabil din România era anul trecut de 7.163 de euro. Aceeaşi suprafaţă era în Franţa la un preţ mediu de 6.000 de euro/hectar, iar în Ungaria era de 4.893 de euro. Acestea sunt datele publicate de Eurostat. În judeţul Cluj, preţurile concrete afişate pe site-uri de profil sunt, acum, mai mici decât cele prezentate de Eurostat.

Teren mai scump în România decât în Franţa şi Ungaria

În rândul statelor membre UE, cele mai mari preţuri la terenuri arabile erau în Ţările de Jos, cu o medie de 69.632 de euro pentru un hectar în 2019. La polul opus s-a situat Croaţia, unde un hectar de tern arabil costa, în medie, 3.440 de euro în 2020.

La nivel regional, cel mai mare preţ pentru un hectar de teren arabil se înregistra în regiunea Insulele Canare din Spania, cu o medie de 120.477 de euro pe hectar în 2020. La polul opus, cele mai mici preţuri în regiunea sud-vest (Yugozapaden) din Bulgaria, cu o medie de 2.051 de euro pentru un hectar.

Terenurile cele mai scumpe, în zona Bucureşti, cele mai ieftine, în zona Cluj

În cazul României, cele mai mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 11.615 euro pentru un hectar.

Cele mai mici preţuri ar fi în regiunea Nord-Vest, cu 6.261 de euro pentru un hectar.

Preţul terenurilor de Cluj

teren arabil

În judeţul Cluj, care este în regiunea Nord-Vest, în prezent preţurile la terenurile arabile sunt semnificativ mai mici decât cele prezentate de Eurostat.
Potrivit unor site-uri de profil consultate de Cluj24, preţul unui hectar de teren arabil varia între 2.500 şi 5.000 de euro.

Factori care influenţează preţul terenului

Potrivit Eurostat, preţul terenului arabil depinde de mai mulţi factori. Printre ei sunt legislaţia naţională, clima, apropierea de reţelele de transport, calitatea solului, sistemele de irigaţii. Dar şi de forţele de piaţă ce ţin de cerere şi ofertă.

teren agricol bani

În toate regiunile Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât pajiştile. De asemenea, terenul arabil irigabil este mai scump decât terenul non-irigabil în aproape toate regiunile.
(MaAv)

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Citește mai departe

Clujul de altădată

GRANIŢA României lângă Debrecen. PRIMA hartă după Marea UNIRE cuprindea MULT din UNGARIA. Clujul la 1 DECEMBRIE 1918

Publicat

harta romania mare debretin nou 1 horz

O hartă, în imagini, probabil prima oficială a României Mari (arhiva Cluj24), care a fost editată imediat după Marea Unire din 1 Decembrie 1918. Harta a fost tipărită pe 15 februarie 1919, la două luni de la Marea Unire. Graniţă vestică este haşurată şi mergea până lângă Debrecen, oraş care era denumit pe hartă Dobriţin. Acelea erau revendicările teritoriale ale românilor. Graniţa vestică a fost stabilită ulterior, prin Tratatul de Pace de la Paris.

Harta României cu Bucureşti, Cluj, Cernăuţi, Chişinău

Pe harta din imagini a României Mari sunt prezentate şi hărţile mai multor oraşe ale noii Românii, iar Clujul este amplasat primul. Mai sunt prezentate detaliat hărţile oraşelor Bucureşti, Chişinău, Cernăuţi, Braşov şi Sibiu.

harta romania 1918 conferinta paris

În urma Primulului Război Mondial a urmat Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), la care au participat 27 de ţări, printre care şi România.

harta romania mare cluj nou

Printre documentele de pace semnate a fost şi Tratatul de la Trianon. Acesta a fost semnat pe 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte, pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Semnatarii din partea României au fost Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu.

harta romania mare debretin nou

Pentru graniţa de vest, România îi datorează mult lui Emmanuel de Martonne şi în special unui geograf francez prea puţin cunoscut, Robert Ficheux, care a bătut la pas toate localităţile de graniţă.

Harta generalului Teodorescu, înfrânt în 5 zile

Harta din imagini a fost realizată de generalul Constantin Teodorescu ( 25 ianuarie 1863- 1942), comandant de divizie în campania anului 1916. El a fost sub-șef de stat major al Corpului II Armată, comandant al Regimentului IV Ilfov nr. 21, director superior al Direcției personalului din Ministerul de Război sau șef al Secției mobilizare din Marele Stat Major General.

 

În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 17 Infanterie (august 1916) şi avea sarcina de a apăra capul de pod Turtucaia.
Dar, din cauza modului defectuos de exercitare a actului de comandă de către conducerea militară superioară a armatei (șeful Marelui Cartier General, comandantul Armatei 3, comandanții Divizilor 17, 9 și 19 Infanterie), după numai cinci zile de lupte, trupele bulgaro-germane câștigă bătălia.

 

Generalul Radu Rosetti identifica drept una din cauzele principale ale pierderii bătăliei lipsa de orice însușire a generalului Constantin Teodorescu. Drept urmare, i se ia comanda diviziei la 24 august/6 septembrie 1916. Ulterior, printre altele, el a fost cartograf al Armatei Române.

(MaAv)

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate