LEGENDELE CLUJULUI cu Ovidiu Pecican: EL DORADO-UL ROMÂNIEI

Spania și-a trăit febra aurului la scurtă vreme după Reconquista creștină și alungarea ultimilor stăpâni mauri din Peninsula Iberică. Atunci s-a iscat printre ostașii aventurieri dornici de îmbogățire rapidă și înfăptuiri mărețe imboldul de a urma calea lui Cristofor Columb spre părți ale lumii neexplorate încă, acolo unde se răspândise zvonul despre existența lui El Dorado, orașul daurit, putred de bogat.

America și-a consumat și ea epopeea aurului la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul celui următor, când febra aurului i-a făcut pe mulți oameni cu și fără căpătâi să îți încerce norocul în căutarea fabuloaselor filoane de aur capabile să îmbogățească instantaneu un om în zdrențe pentru tot restul vieții lui.

Trebuia ca odată și odată să treacă și România prin acest sindrom al avidității care să traverseze societatea de la un capăt la altul, de la sărac la bogat… Iar acest fapt s-a petrecut îndată după căderea dictaturii, când firile libere și dezinhibate și-au dat drumul înspre toate zările speranței, profitând, nu o dată, de felul de a fi al oamenilor; nu atât de naivitatea lor, cât de nespusa lăcomie care le putea întuneca buna judecată.

În 1992 venea la Cluj din Brașov un contabil anonim cu o idee minunată ce începea să fie pusă în practică: o schemă Ponzi – cum se numesc acest tip de combinații financiare, după numele lui Carlo Ponzi, cel care prin anii 1920 afirmase că poate dubla veniturile clienților săi în numai 90 de zile. Deloc originală, dar foarte nimerită pentru locul și momentul alese, această himeră a prins aripi vaste, acoperind cu ele, pentru o clipă de o magie malefică apreoape întreg cerul României.

Atras de prestigiul Clujului, de dorința înfumurată a multor clujeni de a demonstra lumii că pot mult mai mult, mai repede și mai bine decât alții, noul Ponzi român a lăsat Brașovul, unde practica deja de mai multe luni, cu succes necontestat încă, formula îmbogățirii rapide, și s-a stabilit în metropola de pe Someș.

Inițiatorul și-a găsit repede aliați importanți. Un ziar a început să îi publice listele cu beneficiari ai înmulțirii de opt ori, în numai trei luni, a sumelor depuse de fiecare solicitant. Autoritățile i-au facilitat aducătorului de prosperitate în oraș obținerea unui sediu plasat într-un loc accesibil, ușor de găsit, la îndemâna oricărui depunător.

Noua unitate de măsurare a timpului era de 90 de zile, numai trei luni. Cine depunea o sumă oarecare, o căpăta sporită de opt ori la capătul acestui termen. De la o vreme, compania națională a căilor ferate a introdus trenuri speciale, din mai multe direcții către noul El Dorado românesc, spre a facilita cetățenilor din toată țara depunrile cât mai urgente.

Nu doar românii s-au numărat printre depunători, deși ei au constituit majoritatea acestora. Călători sosiți din Occident s-au lăsat, la rândul lor, atrași de fascinația banilor făcuți cu ușurință, în cel mai scurt timp posibil. După cum scria cineva, în total, orbiţi de posibilitatea unor profituri care să-i aranjeze pe viaţă, românii au investit peste 1.200 miliarde de lei (aproape un miliard de dolari) într-un joc care a funcţionat cu aprobarea complice multor oameni influenți. De altfel, se pare că sume uriaşe s-au îndreptat spre puternicii zilei, care încasau banii peste rând.

Aproape trei milioane de români și-au vărsat banii în această schemă. Pentru a întreține încrederea contributorilor, organizatorul publica regulat o listă cu câștigătorii momentului, dând iluzia unei binevenite transparențe. Lucrurile au avansat astfel, cu liste tot mai groase, vreme de aproape doi ani. Abia în octombrie 1993 a început să se amâne publicarea listelor cu câștigătorii, iar publicul a aflat în curând că organizația avea datorii de 450 de milioane de dolari.

Trei sute de mii de locuitori ai țării, avizi de a agonisi fără niciun efort avere, au rămas cu buzele umflate, acuzându-l pe contabilul Ponzi de toate relele lumii, dar nevăzând în complicitatea lor la schema acestuia nicio vină. Adăpostindu-le visele, Clujul devenea, într-un moment istoric de referință, locul unde s-au înfiripat cele mai mari deliruri de grandoare financiară din întreaga modernitate românească…

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News