ACTUALITATE
Jucătorii de fotbal se simt discriminaţi de Guvern. Sponsorizarea CFR Cluj, în pericol
Propunerea de taxare a jocurilor de noroc ar discrimina jucătorii de pe platformele online.
Propunerea Guvernului de mărire a taxelor percepute jucătorilor discriminează jucătorii pe platformele online, care sunt taxaţi de la 10% la fiecare retragere, în timp ce jucătorii de la sloturi, cazinouri tradiţionale sau cluburi de poker sunt scutiţi de orice taxă la retrageri de până la 600 de lei, susţin reprezentanţii Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND).
„Nu putem vorbi de combaterea dependenţei de jocuri de noroc când îi penalizăm pe cei mai corecţi dintre operatori, cei din online, care au implementate sisteme auditate de joc responsabil”, a declarat Odeta Nestor, preşedintele AOJND, for care reprezintă principalii operatori din gamblingul online licenţiaţi în România.
Aceasta afirmă că este vorba atât de o discriminare a jucătorilor din online cât şi de o măsură neconcurenţială, care modifică piaţa în funcţie de tipul de operator, tradiţional sau online, pe acelaşi tip de jocuri.
În acest context, Asociaţia solicită ca pragul de scutire de taxe să fie aplicat şi la jucătorii platformelor online, pentru o abordare echitabilă.
Conform datelor AOJND, mărirea taxelor percepute jucătorilor va duce la reducerea numărului celor care joacă pe platformele online, care vor migra către site-uri nelicenţiate în România. Prin urmare, veniturile la bugetul de stat se vor reduce, în loc să crească. În plus, România rămâne singura ţară din UE care taxează retragerile, nu câştigurile jucătorilor, prin urmare impactul unor taxe substanţial crescute este mult mai mare.
„Deşi în spaţiul public s-a vorbit mereu de taxarea câştigurilor, este vorba de taxarea sumelor brute retrase de jucători. De exemplu, un jucător care depune 100 de lei, joacă şi pierde 50 de lei, este taxat cu 10% atunci când îşi retrage banii rămaşi. Taxăm şi câştigurile şi pierderile, prin urmare este vorba de taxarea jocului în sine, nu a veniturilor din jocuri de noroc”, a mai precizat Odeta Nestor.
Potrivit sursei citate, în majoritatea ţărilor europene, câştigurile jucătorilor nu sunt taxate, iar acolo unde sunt, nivelul taxei este redus şi proporţional cu valoarea câştigului, conform unei analize realizate de Asociaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND). Astfel, Malta, Marea Britanie, Germania, Belgia, Danemarca şi Slovacia sunt doar câteva dintre statele europene care nu impozitează câştigurile realizate de jucători.
De asemenea, Franţa, o ţară cu reglementare strictă a gamblingului, nu impozitează câştigurile din jocurile de noroc (cu excepţia celor ale jucătorilor profesionişti). Alte state impozitează câştigurile jucătorilor cu procente reduse, proporţionale cu câştigurile.
Nu în ultimul rând, aplicarea acestei taxe începând cu 1 august 2022 pune sub semnul întrebării toate investiţiile operatorilor în publicitate şi sport, care vor fi suspendate până la clarificarea impactului pe care aceste modificări le vor avea asupra operatorilor de jocuri de noroc.
„Urmează să fie afectate mai ales investiţiile în sport, unde sezonul de toamnă este pus sub semnul întrebării. Impozitarea drastică a jocurilor de noroc va determina o scădere dramatică a veniturilor din publicitate ale televiziunilor private, odată cu reducerea activităţii operatorilor de jocuri de noroc”, atrag atenţia reprezentanţii asociaţiei.
Potrivit estimărilor Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND), mai puţin de o treime din sumele alocate publicităţii pe mijloace audio-vizuale va mai rămâne în piaţă, în ipoteza în care numărul operatorilor ar rămâne acelaşi.
De asemenea, sunt în pericol sponsorizările unor competiţii şi/sau echipe şi foruri relevante din sport, precum fotbal (CFR Cluj, FCSB, Universitatea Craiova, Farul Constanţa, Dinamo Bucureşti, Liga 1), handbal (CSM Bucureşti), Federaţia Română de Hochei şi Federaţia Română de Baschet.
„Nu putem face modificări de taxe peste noapte doar pentru că este vorba de operatori economici din domeniul jocurilor de noroc. Mai ales că este vorba de o industrie la care gradul de colectare a taxelor este de 99%, prin urmare un actor dintre cei mai corecţi din economie. Am fost întotdeauna un partener onest de discuţie al guvernului, sperăm să găsim aceeaşi deschidere pentru a corecta problemele din acest proiect de OUG”, a concluzionat Odeta Nestor.
Ministerul Finanţelor a propus, prin proiectul de Ordonanţă de modificare a Codului fiscal, majorarea cotelor de impunere în cazul veniturilor obţinute din jocuri de noroc şi reducerea plafonului neimpozabil pentru veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri.
În cazul veniturilor obţinute din jocuri de noroc, se propune menţinerea modalităţii de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranşe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% şi 40%.
Totodată, baremul de impunere propus cuprinde şi modificarea tranşelor de venit.
În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare fiecare venit brut primit de contribuabil.
În prezent, cotele de impunere sunt cuprinse între 1% şi 25% şi nu sunt impozabile veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.
Asociaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă a fost înfiinţată în 2017 cu scopul principal de a promova şi proteja drepturilor şi interesele operatorilor de jocuri de noroc la distanţă, licenţiaţi în România. Membrii AOJND sunt: Betfair, eFortuna, Netbet, PokerStars, SportingBet, Stanleybet, Unibet, Baumbet, Betano, Circus, Maxbet, Efbet, Public Win, WinMaster.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ADMINISTRAȚIE
Tarife mai mari pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar la Cluj-Napoca
Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca va încasa mai mulți bani pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar.
Consilierii locali vor dezbate, în ședința de luni, 7 aprilie, un proiect de hotărâre privind majorarea tarifelor pentru ridicarea, transportul și depozitarea vehiculelor staționate neregulamentar, a vehiculelor fără stăpân sau abandonate, cât și a trotinetelor electrice staționate neregulamentar pe domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.
Proiectul de hotărâre prevede creșterea prețurilor, după cum urmează:
- 396,11 de lei plus TVA/vehicul/zi la ridicarea autovehiculului, față de 247,09 de lei plus TVA/vehicul;
- 272,21 de lei plus TVA/vehicul/zi la transportul autovehiculului, 169,80 de lei plus TVA/vehicul ;
- 69,11 de lei plus TVA/vehicul/zi pentru operațiunea de depozitare, față de 43,11 de lei plus TVA/vehicul/zi;
- 106,75 de lei plus TVA/trotinetă pentru operațiunea de ridicare, față de 75,39 de lei plus TVA/trotinetă/bucată;
- 23,45 de lei plus TVA/zi/trotinetă pentru operațiunea de depozitare, față de 16,56 de lei plus TVA/zi/bucată.
Prețurile nu au mai fost modificate din 2017, se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre.
CULTURA
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb
În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.
În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin – consemnează Monografia satului Ceaba, semnată de Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
Dacă cineva întreba când s-a petrecut un anume eveniment, răspunsul putea fi: „a fost între pite”. Așa se spunea și despre cineva care a murit în acea perioadă grea – „a murit între pite”.
„În perioada «dintre pite» (de la secerat până la treierat) nu aveau oamenii nici făină de grâu, nici de porumb, ca să facă pâine sau mălai și atunci mergeau în holdă și secerau câțiva snopi și îi îmblăteau cu o bâtă pe un lipideu mare și duceau grâul cu sacul în spate la moară, la Batin, aflăm din Monografia satului Ceaba, autori Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
În sat era vorba că un eveniment sau altul a avut loc „între pite”, ca perioadă de timp. De exemplu, se spune că cineva «a murit între pite»”, arată pagina Tradiții Clujene.
Mălaiul, comoara copilăriei
Când nu era post, mălaiul devenea deliciul casei. Se punea slănină în aluatul de mămăligă, iar după ce se cocea, aroma era de neuitat. Se cocea doar o dată pe săptămână, iar acea zi era o adevărată sărbătoare pentru copii.
„Pe vremuri se făcea și mălai și abia așteptau copiii să mănânce mălai cald. Când nu era post «obiceiul la noi era să se pună slănină în aluatul de mălai și când se cocea era foarte bun, cu slănina noaptă în mălai». Se cocea o dată pe săptămână și «o săptămână tot rodeam la mălai». De multe ori oamenii mergeau la lucru doar cu mălai în traistă și când se întâlnea cu cineva era întrebat: «Măi, Grigor, ce-ai merinde?», și el răspundea: «Mălai sân(g)ur!»”, se mai arată în postare.
Vaca cu lapte, nelipsită din zestrea miresei
Odată cu măritișul, mireasa aducea în casa soțului o vacă cu lapte, parte din zestrea obligatorie: „De regulă, la mirese se dădea ca zestre o vacă cu lapte, pe care o ducea în gospodăria soțului și se zicea la masă, mai ales pentru copii, ca să nu mănânce prea mult lapte: «mai ptitos/mai mămăligos, că vaca-i a nevestei»”.
Astfel de povești, expresii și obiceiuri locale sunt o oglindă a vieții rurale de altădată, în care fiecare fir de grâu era muncit cu trudă, iar fiecare bucată de mălai era savurată cu recunoștință.
Foto: Mălai cu slănină / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj
EVENIMENT
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis un avertisment public privind existența „unui ecosistem de conturi false” pe platforma TikTok care se prezintă drept pagini oficiale ale instituției sau ale angajaților săi.
Conform informațiilor furnizate de MAI, aceste conturi folosesc fotografii, clipuri video și postări preluate de pe paginile instituționale pentru a câștiga credibilitate în fața utilizatorilor.
„Vă informăm asupra existenței unui ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, conturi care sunt prezentate ca fiind ale unor agenți sau ofițeri de poliție sau chiar ca fiind pagini oficiale ale MAI sau structurilor din minister.
Postările de pe aceste conturi sunt special concepute pentru a induce în eroare cetățenii și pentru a aduce prejudiciu de imagine Ministerului Afacerilor Interne și angajaților instituției noastre.
Pentru a câștiga credibilitate, pe aceste conturi sunt preluate fotografii, clipuri video, sau postări publicate de paginile instituționale ale structurilor ministerului”, a avertizat MAI.
Care sunt conturile vizate?
Conturile identificate ca făcând parte din acest ecosistem sunt următoarele: @emiemiemi84, acesta fiind și contul principal, @politisti_ro.fp, @politia.romana66, @politia.roman, @politiaromanaofficial, @jandarmeria_romana_112, @_mai.romania, @politisti.romania, @politisti112, @politistui_ro, @denis_politia_romana.
„Reiterăm faptul că aceste conturi sunt false, nu aparțin Ministerului Afacerilor Interne, iar cei care le gestionează postează conținut care contravine eticii profesionale și care aduc atingere intereselor cetățenilor români.
Evitați să comentați la postările acestor conturi, să urmăriți conturile, ori să distribuiți postările promovate în ecosistemul prezentat”, a mai transmis MAI.
EVENIMENT
Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”
Un clujean cu un copil mic a fost dat jos din mașină de către un șofer de taxi care, potrivit sesizării depuse pe platforma MyCluj, a refuzat să ofere explicații și a reacționat agresiv verbal.
„O nouă călătorie cu avionul, o nouă aventură la sosire cu taximetriștii. Minunat să îți bată cineva joc de tine când ajungi acasă. De data aceasta, domnul Isidor din câte spunea un coleg de-al dânsului, nu a avut loc să ne puna toate bagajele în portbagaj (au ramas cele 2 ghiozdane pe care le aveam în spate). Fiind cu un copil mic, am pus cele 2 ghiozdane între noi pe bancheta din spate, nu le-am ținut în brațe. Domnul a început să strige la noi să punem bagajele pe jos, iar după ce l-am întrebat de ce să facem asta, a spus că nu e obligat să ne explice de ce și că dacă nu ne convine ne dă jos. Și ne-a dat jos”, relatează pasagerul.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt”
Din păcate, nu este un caz izolat. Situațiile tensionate și atitudinea lipsită de respect a unor taximetriști de la aeroport au fost semnalate și în alte rânduri.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt cu standul plin de taximetriști”, mai spune reclamantul, semnalând că pasagerii evită serviciile taxi din fața aeroportului din cauza comportamentului prestatorilor.
Sesizarea este însoțită și de poze cu indicativul mașinii, iar autorul sesizării subliniază că nu cere altceva decât un serviciu corect pentru banii plătiți: „Mi-aș dori mult ca acest gen de situație să nu mai existe și să pot beneficia de un serviciu corect pentru banii pe care îi plătesc”.
Sesizarea figurează pe platformă ca fiind „în lucru”.
FOTO: Arhivă
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Tarife mai mari pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar la Cluj-Napoca
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii
Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”
Taxă auto pentru mașinile poluante din România. Vizați, proprietarii de mașini VECHI
”Nababul” de la Compania de Apă Someș, Călin Neamțu, are salariul aproape dublu față de președintele CJ Cluj, Alin Tișe
Sabău („U” Cluj), înaintea duelului cu FCSB: Nu cred că suntem în măsură să ne punem pe două linii, să ne APĂRĂM
Cursuri GRATUITE de prim-ajutor pentru întreaga familie, în acest weekend, la Iulius Mall Cluj
