ICDE, tendințe și prognoze pentru anul 2025. Valentin Naumescu: „Puneți-vă centurile!… Asta n-a fost tot. Vine 2024+1”

„… Dacă 2024 ni se pare că ne-a adus toate necazurile, tulburările și complicațiile politice posibile, ei bine, revin la îndemnul din noiembrie, de a ne lega centurile pentru 2024+1! Turbulențele vor continua puternic (inclusiv pe dimensiunea economică), unele chiar se vor accentua, dar, contrar așteptărilor celor mai pesimiști analiști din mediile internaționale, s-ar putea să avem și deznodăminte fericite în câteva situații importante. 2024+1 se profilează ca un an al paradoxurilor”, a mai afirmat Naumescu.

„2025 ar putea să ne aducă, dincolo de furtună, și câteva rezolvări bune”

Profesorul Naumescu arată că unele dintre problemele actuale ar putea fi depășite, însă multe se vor translata în 2026, marcând continuitatea unei perioade dificile.

„Așa cum arată lucrurile acum, 2025 se va contura ca o prelungire inevitabilă a pachetului de teme, crize, conflicte și tensiuni de care am vorbit în 2024. În esență, nu s-a rezolvat niciuna dintre ele, așa că toate turbulențele politice, militare, economice, ideologice, socio-culturale se vor regăsi din plin în anul care începe, din Ucraina până în Orientul Mijlociu și din Europa de Vest până în România și Republica Moldova, care vor avea din nou alegeri. Nu vor fi însă nicidecum numai necazuri, probleme și dificultăți în noul an, pentru că deja din 2024 au apărut indicii analitice că unele dintre crizele pe care le traversăm ar putea să-și găsească soluționări favorabile, pe fondul unui an în general agitat, încărcat cu tensiuni multiple. Dacă avem însă un ochi atent la unele evoluții care deja s-au declanșat, înțelegem că 2025 ar putea să ne aducă, dincolo de furtună, și câteva rezolvări bune pe plan global, european, regional sau național. Altfel spus, este posibil și ca unele schimbări de care ne temem acum să nu se producă în cele din urmă iar lumea să nu sufere o transformare radicală, așa cum indică unele voci care se așteaptă la „resetări totale”. În același timp, o serie de probleme, ca de fiecare dată, se vor translata nerezolvate spre viitorul an, 2026”, a declarat acesta.

Zece tendințe în anul 2025

Caracteristicile anului 2025 ar putea fi următoarele zece:

1. Potențialul conflictual ridicat (risc de escaladare a războaielor existente dar și risc de izbucnire de noi conflicte, în regiunile de periferie geopolitică ale sistemului internațional);
2. Instabilitatea sistemului relațiilor internaționale și a multor sisteme politice naționale (democratice și nedemocratice, atât din Occident cât și zona de tranziție Est-Vest, precum Georgia, Turcia, Belarus etc. sau din Sudul Global);
3. Scăderea încrederii în sistemele politice, economice și instituționale actuale, ceea ce accentuează curentul revizionist;
4. Volatilitatea contextelor interne și externe, care poate schimba peste noapte, radical, tabloul politic, economic și social într-o anumită parte a globului sau pe scară mare. Totuși, nu doar contextele pozitive sunt volatile, ci și cele negative, existând în mod cert o capacitate mai mare a sistemelor de a face față crizelor violente, de a stinge incendiile și de a reveni la parametrii inițiali sau asemănători (reziliență). Cu alte cuvinte, crizele de intensitate mare, deși mai frecvente ca în trecut, sunt de durată mai scurtă și de obicei pot fi limitate sau stopate cu instrumentele de autoritate de care se dispune în prezent;
5. Perspective economice mai degrabă îngrijorătoare, cu multe deficite structurale acumulate în timp. Economiștii vorbesc insistent de o perspectivă economică globală mai degrabă mohorâtă pentru 2-3 ani de acum înainte, alimentată de încetinirea creșterii economice a Chinei, datoriile publice uriașe, revenirea inflației, îmbătrânirea populației în țările dezvoltate și iminența unui „război comercial și al tarifelor” vamale declanșat de administrația Trump II, pentru a reduce deficitul comercial astronomic al SUA în relațiile cu China și UE;
6. Forța distructivă a rețelelor sociale, tot mai ușor de manipulat de către actori interesați de propagarea discursului urii, revizionismului și atitudinii contestatare;
7. Impactul dual (pozitiv și negativ) al noilor tehnologii, în special al inteligenței artificiale, insuficient reglementată;
8. Redefiniri impredictibile ale relațiilor între marile puteri (SUA, UE, China, Japonia, India, Rusia), determinate de schimbarea bruscă a condițiilor mediului internațional ce afectează direct interesele de stat și reconfigurează posturile;
9. Încercarea UE de recâștigare a nivelului de competitivitate și relevanță globală, în continuarea Raportului Draghi din toamna lui 2024;
10. Periferia devine noul centru al scenei. Creșterea presiunii politice, mizelor dar și oportunităților în zonele de periferie geopolitică din Europa (de Est), Asia-Pacific (Taiwan, Peninsula Coreeană, Asia Centrală, Asia de Sud-Est), Orientul Mijlociu (Siria, teritoriile palestiniene), America Centrală (vezi chestiunea Canalului Panama, impactul revenirii lui Donald Trump asupra Mexicului sau țărilor de migrație etc.), unde pot avea loc transformări mari și izbucniri violente.

Prognozele ICDE pentru anul 2024 s-au validat

Analiza ICDE pentru 2024 s-a dovedit extrem de precisă. Printre punctele validate se numără evoluțiile din războiul Ucraina-Rusia, victoria republicanilor în SUA, ascensiunea extremei drepte în Europa și consolidarea orientării pro-occidentale a României.

„Revenind la prognoza mea de politică internațională și internă, publicată pe 1 ianuarie 2024 în grupajul de prognoze al ICDE, aș începe prin a evalua că toate cele 15 puncte s-au validat în principiu, începând cu faptul că Ucraina și Rusia și-au „redefinit în 2024 obiectivele victoriei” în acest război, de la cele maximale la unele atenuate, mai apropiate de realități, continuând cu victoria lui Donald Trump și a republicanilor în SUA (Președinție și Congres) sau a laburiștilor britanici, până la ascensiunea dreptei naționaliste suveraniste în alegerile europene din iunie și victoria extremei drepte în Austria în septembrie, de la eliminarea de către trupele israeliene IDF a liderilor Hamas, oriunde s-ar fi aflat aceștia, și intervenția militară în sudul Libanului (împotriva Hezbollah) sau realegerea Maiei Sandu și reușita referendumului pro-european din Republica Moldova, până la a formula explicit, la punctul 15, că „opțiunea anti-occidentală din România nu va depăși 30-35% din totalul populației. Orientarea politică postelectorală de la București va rămâne pro-UE, pro-SUA și pro-NATO, asigurată printr-o coaliție chinuită și instabilă de 3 partide, formată cel mai probabil din PSD, PNL și UDMR”.”, a m

Puteți citi analiza pe larg pe site-ul think tank-ului ICDE.