CULTURA
Halloween, o sărbătoare IMPORTATĂ. Tradiții și superstiții din toată lumea
Halloween, sărbătoarea de sfârșit de octombrie, este una dintre cele mai populare în SUA, alături de Crăciun şi de Ziua Recunoştinţei. Aceasta a fost preluată și la noi după 1990. Halloween-ul este la origine o sărbătoare irlandeză (celtică). I se mai spune și Noaptea Vrăjitoarelor. Sărbătoarea începe în seara zilei de 31 octombrie și se încheie a doua zi, scrie Alba24.ro.
Halloween își are originile păgâne în sărbătoarea celtică Samhain, celebrată în Antichitate în Anglia și Irlanda, pentru a marca sosirea Anului Nou celtic. Conform tradiției, sufletele morților se întorc acasă în ajunul zilei de Samhain, potrivit Enciclopedia Universală Britannica. Vrăjitoarele, spiridușii, pisicile negre și fantomele hălăduiesc nestingherite. Se credea că seara aceasta era potrivită pentru preziceri referitoare la căsătorie, noroc, sănătate și moarte.
Riturile păgâne au influențat sărbătoarea creștină din ajunul Zilei Tuturor Sfinților. Sărbătoarea a fost laicizată treptat și introdusă în SUA la sfârșitul secolului XIX. Spirite rele și personaje supranaturale sunt interpretate de copii mascați care sună la uși și primesc dulciuri, strigând “Trick or treat” (în engleză plătești sau o pățești), unde cuvântul “trick” se referă la poznele care fac parte din tradiția de Halloween.
În Statele Unite, sărbătoarea de Halloween a fost adusă de mulțimea de imigranți irlandezi, care au poposit pe țărmurile continentului în jurul anului 1840. Tot din tradițiile acestui popor a izvorât și obiceiul cioplirii dovlecilor și plasarea unei lumânări în interior pentru a căpăta o înfățișare demonică. După 1989, și românii au adoptat sărbătoarea de Halloween. În fiecare an, în seara de 31 octombrie se organizează petreceri, baluri mascate, carnavaluri în care oamenii se deghizează în diverse personaje înfricoșătoare, potrivit Agerpres.
Halloween: scurt istoric
Sărbătoarea pe care o cunoaștem sub numele de Halloween a fost influențată, de-a lungul secolelor, de numeroase culturi. În Imperiul Roman era Ziua Pomona, la celtici era festivalul Samhain, iar la creștini Sărbătoarea Tuturor Sfinților.
Istoricul Nicholas Rogers, care a cercetat originile Halloween-ului, a observat că, în timp ce „unii folcloriști i-au detectat originile în sărbătoarea romană a Pomonei, zeița fructelor și semințelor sau în festivalul morților denumit Parentalia, sărbătoarea este cel mai frecvent legată de festivalul celtic Samhaia, scris inițial Samuin”. Numele provine din irlandeza veche și înseamnă „sfârșitul verii”.
Festivalul Samhaia sărbătorește sfârșitul „jumătății luminoase” a anului și începutul „jumătății întunecate” și este uneori considerat a fi „Anul Nou Celtic”.
Vechii celți credeau că granița dintre lumea aceasta și cea de dincolo se slăbește în ziua de Samhaia, permițând spiritelor, bune sau rele, să o traverseze. Strămoșii familiei erau cinstiți și invitați acasă, în timp ce spiritele rele erau gonite. Se crede că nevoia de a îndepărta spiritele rele a dus la purtatul de costume și măști. Ei îndepărtau spiritele rele, deghizându-se ei înșiși în spirit rău, pentru a le evita.
În Scoția, rolul spiritelor era jucat de tineri îmbrăcați în alb cu fețele mascate sau înnegrite. Samhaia era o vreme când se făceau provizii de iarnă și se tăiau animalele pentru a păstra carnea peste iarnă. Focurile de tabără jucau și ele un rol în festivități. Toate celelalte focuri erau aprinse de la focul cel mare. Oasele animalelor tăiate erau și ele aruncate în foc. Uneori se aprindeau două focuri unul lângă altul, iar oamenii și animalele treceau printre ele, ca ritual de purificare.
Următoarea influență a apărut odată cu răspândirea noii religii creștine în Europa. În anul 835, Biserica Romano-Catolică a transformat ziua de 1 noiembrie într-o sărbătoare creștină, pe care o celebrează toți sfinții. Aceasta era Sărbătoarea Tuturor Sfinților sau Hallowmas sau All Hallows.
Halloween: simboluri
Tematica de Halloween: inspirația vine din obiceiuri naționale, opere literare de ficțiune gotică și horror (cum ar fi romanele Frankenstein și Dracula) sau filmele horror clasice (ca Frankenstein și Mumia).
Cel mai cunoscut simbol al acestei sărbători, dovleacul, era transformat în lanternă pentru a lumina sufletele din purgatoriu. La început erau folosiți napii, dar pentru că erau mai greu de modelat, au fost preferaţi dovlecii.
Cocenii de porumb și sperietorile de ciori sunt și ele omniprezente, iar casele sunt și ele decorate cu aceste simboluri.
Printre alte imagini de Halloween se numără temele morții, răului și ocultului sau monștrii legendari.
Culorile tradiționale de Halloween: negru și portocaliu.
Simbolurile și obiectele artizanale asociate Halloween-ului s-a dezvoltat în timp. Deşi cei mai mulţi dintre noi cunoaştem majoritatea simbolurilor ce însoţesc Halloween-ul, puţini dintre noi conştientizăm semnificaţiile lor ascunse şi originea lor păgână..
Halloween: obiceiuri, tradiții, superstiții
Colindatul: Copiii se costumează în monştri, vampiri, mumii sau schelete şi merg din casă în casă, întrebând “Păcăleală sau dulciuri?/ Trick or treat?”. Cuvântul „păcăleală” presupune că cei ce nu le oferă dulciuri sau bani copiilor vor avea parte de o farsă. Se consideră că tradiţia îşi are originea într-o practică medievală în care mai multe personaje erau invitate pe o scenă. Două dintre acestea se prindeau în luptă. Cel învins era readus la viaţă de un om care interpreta rolul unui medic.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, colindatul reprezenta deja o practică de Halloween în Scoţia. Tradiţia a pătruns şi în Statele Unite, la începutul secolului al XX-lea, potrivit Mediafax.
Costumele: Costumele tradiţionale de Halloween reprezintă strigoi, monştri, vampiri. Pe parcursul timpului, selecţia s-a extins, cuprinzând costume ce întruchipează personaje populare din filme, celebrităţi, prinţese şi luptători ninja.
Mai mult decât atât, nu doar copiii sunt cei ce se costumează, pentru că în anul 2018, peste 30 de milioane de americani au cheltuit aproximativ 480 de milioane de dolari pe articole vestimentare tematice pentru animalele lor de companie. Primele costume de Halloween produse în masă au apărut în magazinele americane în anii 1930.
Felinarul lui Jack (Jack-o’-lantern)
Tradiţia de a sculpta dovleci şi de a pune în interorul lor o lumânare îşi are originea într-o legendă. Numele provine din povestea irlandezului Jack, un fierar şiret, ce s-a întâlnit cu diavolul. Jack l-a invitat pe diavol să stea la masă cu el. Neavând cu ce să plătească, vicleanul Jack l-a convins pe diavol să se transforme într-o monedă.
Atunci, Jack a pus moneda în buzunar, lângă o cruce de argint, ce îl împiedica pe diavol să-şi reia forma. În schimbul libertăţii, diavolul a promis că nu îi va lua viaţa în următorii zece ani, aşa că Jack l-a eliberat. După ce au trecut zece ani, diavolul s-a prezentat din nou la Jack şi a fost iar păcălit. În timpul vieţii, Jack a comis multe păcate, iar atunci când a murit, nu a fost acceptat în paradis. A fost respins şi de diavol, acesta reamintidu-i lui Jack de pactul făcut cu el. Astfel, spiritul lui Jack a fost lăsat să rătăcească.
Deoarece era întuneric, demonul i-a aruncat un tăciune aprins, pe care Jack l-a pus într-un nap. Din acel moment, spiritul lui Jack hoinăreşte în căutare unui loc unde să se odihnească. De Halloween, oamenii pun simbolic câte un dovleac sculptat în faţa caselor, pentru a-i spune lui Jack că nu se poate odihni în locuinţele lor. Napul era folosit tradiţional de Halloween în Irlanda şi Scoţia, dar imigranţii veniţi în America de Nord au folosit dovleacul indigen, ce era mai accesibil şi mai mare în comparaţie cu napii.
Jocul merelor plutitoare
“Dunking” sau “apple bobbing” presupune apucarea cu dinţii a unor mere ce plutesc într-un vas cu apă. Jocul a fost reinterpretat, copiii putând sta în genunchi pe un scaun, ţinând o furculiţă între dinţi. Scopul este de a da drumul furculiţei pentru a se înfige într-un măr. Un alt joc frecvent implică legarea şi agăţarea cu unor mere învelite în sirop. Acestea trebuie mâncate fără a folosi mâinile. Jocul merelor glazurate reprezintă un obicei din Marea Britanie şi Irlanda.
Strămoşii sunt comemoraţi la începutul lunii noiembrie în ţări din întreaga lume.
Ziua Morţilor sau Ziua Tuturor Sufletelor
În Mexic şi Spania, pe 1 şi 2 noiembrie este sărbătorită Ziua Morţilor ( Día de los Muertos), celor decedaţi fiindu-le aduse ofrande.
Pe 1 noiembrie, italienii sărbătoresc Ziua Tuturor Sufletelor sau Ziua Tuturor Sfinţilor (Festa di Tutti i Santi). În amintirea rudelor decedate se fac felinare din dovleci, pe care localnicii le numesc „concas de Mortu” („capete de mort”).
În Polonia, pe 1 noiembrie este sărbătorită Zaduszki. Ziua tuturor sufletelor este marcată prin vizite la mormintele rudelor, unde sunt aprinse candele.
În România, sărbătoarea Moşii de toamnă sau Sâmbăta morţilor are loc în prima sâmbătă din noiembrie. Sunt ţinute slujbe, se împart pachete cu mâncare celor săraci şi se aprind lumânări. Sunt spuse rugăciuni pentru ca sufletul celui mort să ajungă la Judecată universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărţit de trup.
Noaptea de Sfântul Andrei, celebrată pe 30 noiembrie, este considerată echivalenta sărbătorii de Halloween. În noaptea de Sfântul Andrei, se spune că spiritele ies în lume şi că lupii vorbesc, iar oamenii se pot apăra de toate acestea cu usturoi şi cu vrăji. Totodată, potrivit tradiţiilor populare, spiritele rele pot fi alungate dacă paharele şi cănile din locuinţe sunt întoarse cu gura în jos. În aceeaşi noapte, fetele îşi pot pune sub pernă un fir de busuioc pentru a-şi visa alesul.
Sursa: Alba24.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Procesul de votare pentru alegerile prezidențiale din Cluj-Napoca a decurs, duminică, fără incidente majore, fiind chiar înregistrate cozi la unele secții.
La secția de votare nr. 123, din incinta Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB, aproximativ 700 de persoane votaseră până la ora 14,30, iar timpii de așteptare au fost scurți.
Totuși, la un moment dat, locul a început să se aglomereze, formându-se o coadă de aproximativ 50-80 de persoane, majoritatea studenți, dar și persoane sub 40 de ani.
Prezența tinerilor a fost semnificativă, aceștia fiind mulțumiți de faptul că au stat puțin timp la coadă.
Un alegător a spus pentru Cluj24 că, deși au fost mulți pensionari, au existat și numeroși studenți, iar procesul a decurs mult mai rapid decât în alte orașe.
Cozi mai puține
La alte secții, cum ar fi secția nr. 44 de pe strada Fântânele, au existat momente de aglomerare, dar acestea au fost scurte și au implicat în principal persoane în vârstă.
La secția nr. 143 au fost înregistrate cozi mai mici de aproximativ 20 de persoane, astfel că nu au fost cauzate probleme. De asemenea, la secția nr. 66, procesul a fost extrem de rapid, fără cozi semnificative.
Daria Mustea
EVENIMENT
Secțiile din Cluj unde prezența la vot a depășit 100%. Care sunt secțiile „codașe” la vot?
Județul Cluj se află pe locul al șaselea din punct de vedere al prezenței la vot la primul tur al alegerilor prezidențiale, cu 37,01%, până la ora 16. Unele secții se remarcă însă prin prezența mult mai ridicată la vot față de media pe județ, o parte depășind deja 100%.
Românii sunt așteptați duminică la secțiile de vot pentru a decide pe cine trimit în turul II al alegerilor prezidențiale. Secțiile de vot din România s-au deschis duminică dimineață la ora 7 și se închid la ora 21.
Secțiile din Cluj cu cea mai mare prezență la vot până la ora 16
Mai multe secții de vot din județ au înregistrat deja prezență de peste 100% până la această oră. Acest lucru este posibil datorită faptului că, la alegerile prezidențiale, românii pot vota la orice secție de vot din țară sau din străinătate, pe listele suplimentare, dacă nu se află în localitatea de domiciliu.
Astfel, până la ora 16, secțiile de vot cu cea mai mare prezență, în județul Cluj, erau:
- Secția 517: Şcoala Generală Şigău – 153,84%
- Secția 348: Căminul Cultural Pruni – 136,84%
- Secția 356: Căminul Cultural Tăuşeni – 123,52%
- Secția 601: Şcoala Pustuţa – 118,75%
- Secția 597: Căminul Cultural Ciubanca – 111,66%
- Secția 245: Şcoala Cls. I – Iv Silivaş – 109,35%
- Secția 430: Cămin Cultural Morău – 104,54%
- Secția 506: Scoala Valea Vadului – 103,03%
- Secția 599: Şcoala Elciu – 100%
Secțiile „codașe” din județul Cluj
La polul opus, secțiile din județul Cluj cu cea mai mică prezență la vot, până la ora 16, erau:
- Secția 289: Fosta Casă Parohială Huedin – 9,71%
- Secția 634: Cămin Cultural Sic – 15,95%
- Secția 365: Școala Gimnaziala Vaida Cămăras – 18,34%
- Secția 185: Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” Câmpia Turzii – 20,50%
- Secția 638: Cămin Cultural Tritenii De Jos – 20,56%
- Secția 667: Școala Gimnaziala Viișoara Corp II – 21,09%
- Secția 206: Școala Mihai Eminescu Dej – 21,81%
- Secția 641: Cămin Cultural Pădurenii – 22,05%
- Secția 635: Cămin Cultural Sic – 22,23%
La nivelul municipiului Cluj-Napoca, prezența înregistrată până la ora 16 era de 41,67 %. Cele mai mari procente s-au înregistrat la secția 61 de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Str. Observatorului Nr.72 – 80,98 % și la secția 143 Liceul Teoretic Unitarian „Janos Zsigmond” Cluj-Napoca – 71,77%, iar cele mai mici, la secția 176 Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Cluj-Napoca – 25,63 % și la Grădiniţa „Buburuza” (Fostă Nr. 70), Cluj-Napoca – 30,32%.
Un minor a căzut de la înălțime, duminică, pe str. Aurel Vlaicu din Cluj-Napoca. Pompierii au intervenit și acesta a fost transportat la spital.
„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au fost solicitați în urmă cu puține momente să asiste un minor care a căzut de la înălțime pe strada Aurel Vlaicu din Cluj-Napoca. Minorul, de aproximativ 15 ani, a fost găsit pe o copertină a unui bloc, astfel că pompierii au utilizat un dispozitiv de salvare la înălțime cu targă pentru a-l evacua în siguranță.
VIDEO. Minor de 15 ani, CĂZUT de la înălțime în Cluj-Napoca. A fost dus la SPITAL
Ulterior, a fost folosită și autoscara pentru a aduce persoana la nivelul solului. În permanență, minorul a fost monitorizat de către echipajul SMURD de terapie intensivă mobilă, care îl va transporta la spital. Victima este conștientă, cooperantă și prezintă, la o primă evaluare, mai multe traumatisme.
La misiune au luat parte o autospecială cu modul de descarcerare, autoscara și o ambulanță SMURD de terapie intensivă mobilă”, a transmis ISU Cluj.
„Astăzi, 24 noiembrie a.c., în jurul orei 15.00, prin apel 112, Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată cu privire la faptul că un minor, de 15 ani, ar fi căzut de la etajul 6 al unui bloc situat în cartierul Mărăști.
La fața locului s-au deplasat de urgență echipaje de poliție și pompieri din cadrul ISU Cluj, precum și un echipaj medical.
Minorul a fost găsit conștient, căzut pe o copertină situată la etajul 1 al imobilului.
În prezent, se efectuează verificări pentru stabilirea circumstanțelor exacte în care s-a produs incidentul”, a comunicat IPJ Cluj.
EVENIMENT
ALEGERI PREZIDENȚIALE. Clujenii votează. Prezența la urne la ora 16.00, mai mică decât în 2019
Votarea continuă la Cluj-Napoca. La ora 16, în jud.Cluj votaseră 36,62%.
Prezența la urne este puțin mai slabă ca în urmă cu 4 ani, când până la ora 16.oo votaseră 39,99% dintre locuitorii județului.
Prezența la vot în județul Cluj, la ora 16.00
În Cluj-Napoca, până la ora 16 au votat aproape 41,28% dintre locuitorii cu drept de vot. Acum 4 ani, prezența la vot la ora 16.00 era de 46,36%.
În județul Cluj au votat duminică, 24 noiembrie, și aproape 46.327 de persoane pe liste suplimentare.
La nivel național, prezența la vot este de 36,61%. Numărul celor care au votat, inclusiv în diaspora, se apropie de 7.200.000.
ALEGERI PREZIDENȚIALE. Clujenii votează. Prezența la urne la ora 16.00, mai mică decât în 2019
„De la începerea votării, au fost sesizate 4 posibile incidente, dintre care 2 sunt confirmate, iar 2 sunt în curs de verificare.
Au fost constatate 3 fapte de natură contravențională, fiind aplicat un avertisment pentru continuarea propagandei electorale și constatată o faptă de natură penală, menționată în comunicatul anterior.
Angajații MAI rămân mobilizați pentru asigurarea desfășurării în siguranță a alegerilor și pentru verificarea rapidă a oricărui tip de sesizare cu privire la încălcarea legii.
Reiterăm că potrivit Legii nr. 370 din 2004 pentru alegerea Președintelui României, continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale, respectiv de ieri de la ora 7.00, este interzisă”, a transmis IPJ Cluj.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
VIDEO FOTO. Coadă la votul de la prezidențiale la Cluj-Napoca. La FSEGA, plin de studenți
Secțiile din Cluj unde prezența la vot a depășit 100%. Care sunt secțiile „codașe” la vot?
VIDEO. Minor de 15 ani, CĂZUT de la înălțime în Cluj-Napoca. A fost dus la SPITAL
ALEGERI PREZIDENȚIALE. Clujenii votează. Prezența la urne la ora 16.00, mai mică decât în 2019
VIDEO. Cel mai în vârstă clujean, VOT la 109 ani. Iosif Rus a fost profesor de MUZICĂ și este VETERAN de război
Clujeanca Alexandra împlinește astăzi 18 ani. De ziua ei a PARTICIPAT la vot
Atenționare de VÂNT puternic în zona de munte a județului Cluj. Vizibilitate redusă la sub 100 de metri
ALEGERI PREZIDENȚIALE. Prezența la vot în județul Cluj, la ora 14.00. E sub cea de acum 4 ani
