Foto. ŞEFUL României cu cel mai LUNG mandat. 107 ani de la MOARTEA Regelui Carol I. VIZITE regale la Cluj

În 10 octombrie 1914, acum 107 ani, se stingea din viață regele Carol I. Era supranumit „Regele de Oțel” datorită sobrietății și tenacității de care a dat dovadă în perioada când a condus România. Domnia sa de 48 de ani a fost cea mai lungă din istoria statelor românești. Este urmată ca durată de cea a lui Ștefan cel Mare, care a condus Moldova timp de 47 de ani.

Carol I pe catafalc şi, alături, regina Elisabeta (Carmen Sylva), carte poştală editată imediat după moartea regelui (arhiva Cluj24)

Ferdinand şi Maria la Cluj

La o zi după moartea lui Carol I, rege devenea, pe 11 octombrie 1914, Ferdinand, nepotul său. Acesta a fost regele României de pe urma căruia Clujul a avut cel mai mult de câştigat.

Carte poştală din anii 1920 cu Regele Ferdinand şi Regina Maria (arhiva Cluj24)

Împreună cu Regina Maria, regele Ferdinand a fost în două vizite oficiale la Cluj. Prima vizită la Cluj a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria a României la Cluj a avut loc pe 27 mai 1919, în cadrul turneului lor în Transilvania. Între 23 mai și 1 iunie 1919, cei doi au vizitat Oradea, Carei, Baia Mare, Jibou, Dej, Bistrița, Gherla, Cluj, Turda, Câmpeni, Abrud, Țebea, Alba Iulia, Blaj, Copșa, Sibiu, Săliște, Făgăraș, Brașov.

 Regele Ferdinand şi Regina Maria în vizită la Cluj

Ferdinand şi Maria au ajuns la Cluj pe 27 mai, în jurul orei 10.30, au fost întâmpinaţi la gară și, pe tot traseul până la piața din centrul orașului, s-au bucurat de o primire extraordinară. Defilarea populației a fost mai mare ca oriunde, mii și mii au venit din toate satele învecinate. (…) La Cluj am avut câteva ploi torențiale puternice, dar aceasta nu a diminuat entuziasmul popular, avea să noteze Regina Maria. A urmat masa, primirea tuturor autorităților, vizitarea unor spitale, iar la ora 18.00 s-au îndreptat spre Turda, pentru turneul din Apuseni.

Regele Ferinand şi Regina Maria în vizită la Cluj

Regina Maria şi Regele Ferdinand au avut o relaţie nefericită cam tot timpul celor 30 de ani petrecuţi împreună, dar, aşa cum era, relaţia lor a fost benefică României.

Discursul regelui la universitatea clujeană

A doua vizită a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Cluj a avut loc în 31 ianuarie-2 februarie 1920, când au participat la inaugurarea universității românești din Cluj.

Printre altele, Primăria a organizat, seara, un banchet la Hotelul New York, pe 1 februarie a avut loc o ședință solemnă în Aula Magna a Universităţii, au participat la banchet dat de rector la Prefectură, apoi la o reprezentație de gală la Teatrul Național.

Pe 2 februarie au vizitat căminele studențești, clinicile și Biblioteca Centrală Universitară, au participat la o defilare a armatei în Piața Unirii, au luat apoi masa la comandamentul militar din Cluj, au participat la un nou spectacol de gală la teatru, după care au părăsit Clujul.

În semn de preţuire, la moartea Regelui Ferdinand, în 1927, universitatea clujeană i-a preluat numele.

Regi şi regine în Cluj

În anii dintre războaie, regele care a vizitat de cele mai multe ori Clujul a fost Carol al II-lea. El a participat la fondarea catedralei ortodoxe, a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a Colegiului Academic, precum și a numeroase școli și biblioteci. Regele Carol al II-lea a participat de câteva ori şi la Raliul Feleacului.

O ediţie din 1930 a publicaţiei franceze L`ILLUSTRATION, cu Regele Mihai şi cu tatăl său, Regele Carol al II-lea (arhiva Cluj24)

Apoi, regele Mihai a participat la fondarea unor instituții importante din Cluj, precum clădirea laboratorului din cadrul Academiei de Înalte Studii Agricole, astăzi USAMV, sau a catedralei ortodoxe.

O ediţie din 1930 a publicaţiei franceze L`ILLUSTRATION, cu Regele Mihai şi cu tatăl său, Regele Carol al II-lea (arhiva Cluj24)

Regele Mihai a fost cel care a avut şi rolul principal în eliberarea Clujului, în 1944, după patru ani în care orașul fusese încorporat în Ungaria.

Tradiția vizitelor regale la Cluj a fost reluată după căderea comunismului, când Regele Mihai a devenit profesor honoris causa al universității fondate de bunicul său. Acum, custodele Coroanei, Margareta, şi principele Radu sunt cetățeni de onoare ai județului Cluj.

Un decret semnat de Carol al II-lea şi de Octavian Goga (arhiva Cluj24)

Carol I

Carol I al României (Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, 20 aprilie 1839, 10 octombrie 1914), domnitor şi apoi rege al României, 48 de ani de domnie, cea mai lungă din istoria statelor româneşti. A fost primul rege al României.

Un decret semnat de regele Carol I (arhiva Cluj24)

Printre altele, a obținut independența țării, a redresat economia, a dotat România cu instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii, a construit castelul Peleș, a dispus ridicarea podului peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă. Ion Brătianu a fost politicianul român trimis să negocieze cu Carol și familia sa posibilitatea ca prințul Carol să vină pe tronul României.

Pe 10 mai 1866, el intră în Bucureşti şi este proclamat domnitor, titlu pe care îl deţine până pe 14 martie 1881, când este proclamat rege, primul al României. Pe 29 iunie 1866 este adoptată prima Constituție a țării, una dintre cele mai avansate constituții ale timpului. A fost un om curajos, pe timpul luptelor desfășurate pe teritoriul Bulgariei de azi, armata română l-a avut pe Carol ca lider efectiv, regele fiind prezent personal pe câmpul de luptă.

Când a fost ales principe al României, Carol nu era căsătorit și, conform Constituției române, aprobată de el însuși, nu avea voie să se căsătorească cu o femeie de origine română. În 1869, principele a inițiat o călătorie în Europa și mai ales în Germania, pentru a-și găsi o mireasă şi a întâlnit-o pe Elisabeta, principesă de Wied, cu care s-a căsătorit pe 3 noiembrie 1869.

Au avut doar un copil, principesa Maria, născută pe 27 august 1870 și decedată după nici trei ani. Lipsa urmaşilor a făcut ca Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele lui Carol, să devină următorul succesor la tronul României, dar acesta renunţă în favoarea lui Wilhelm, fiul său cel mai mare, care, la rândul său, renunţă la tronul României în favoarea fratelui său mai tânăr, Ferdinand.

Ferdinand, Maria, Carol al II-lea, Elena, Mihai

*Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (12/24 august 1865, 20 iulie 1927), al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa, în 1927.

*Carol al II-lea al României (15 octombrie 1893, 4 aprilie 1953), a fost regale României în perioada 8 iunie 1930-6 septembrie 1940). A fost primul născut al regelui Ferdinand şi al reginei Maria.

*Mihai I (25 octombrie 1921, 5 decembrie 2017), a domnit între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 şi între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

*Maria a României (29 octombrie 1875, 18 iulie 1938) a fost principesă de coroană și a doua regină a României, soția principelui de coroană devenit regele Ferdinand I. A fost mama regelui Carol al II-lea şi a avut o contribuţie decisivă pentru România la Tratatul de Pace de la Paris (1919-1920), când s-au fixat graniţele țării.

A fost cea mai frumoasă şi mai influentă politic regină a României şi a avut o viaţă sentimentală tumultoasă. A fost infirmieră pe front în timpul Primului război mondial, iar curajul său în faţa obuzelor i-a impresionat pe contemporani. Poporul o numea “mama răniţilor” şi a iubit-o foarte mult. Era pasionată de flori -în special de violete, culoarea sa preferată fiind violet cardinal, în care a fost înmormântată şi în care s-a purtat doliul- şi şi-a amenajat grădinile după propriile gusturi, iar cea a Castelului din Balcic este uimitoare din punctul meu de vedere, probabil cea mai frumoasă grădină pe care am văzut-o pe viu.

*Regina mamă Elena a României (3 mai 1896, Atena-28 noiembrie 1982, Lausanne, Elveţia) a fost soţia lui Carol al II-lea şi mama lui Mihai I. S-a căsătorit cu Carol în 1921, an în care s-a născut şi Mihai, dar în 1925, Carol a rămas în străinătate cu amanta sa, Elena Lupescu.

O fotografie mai puţin cunoscută cu Regina mamă Elena şi cu fiul său, Regele Mihai. Fotografia a apărut  în 1926, pe prima pagină a publicaţiei L`ILLUSTRATION din Paris. Mihai avea  mai puţin de 5 ani, iar Elena avea mai puţin de 30 (arhiva Cluj24)

În perioada primei domnii a lui Mihai (1927-1930), Elena a divorţat de Carol, iar în 1932, după întoarcerea lui Carol în ţară, a părăsit România şi i-a fost permis să-şi vadă fiul doar timp de două luni în fiecare an.

(MaAv)