FOTO. Şeful IPJ Cluj îşi ţine la secret averea. Nedepunerea declaraţiei: contravenţie sau infracţiune

Noul şef al IPJ Cluj, chestorul de poliţie Mihai Rus, are 43 de ani şi conduce poliţia clujeană din octombrie 2022, ca împuternicit, după ce i-a luat locul fostului şef sl IPJ Cluj, Mircea Rus, aflat cu treabă infracţională pe la DNA.

Grabă cu avansarea, nu şi cu declaraţia de avere

La o lună de la împuternicirea sa în funcţia de şef al IPJ Cluj, el a fost avansat de la gradul de comisar șef la gradul profesional de chestor de poliție. Deşi cu avansarea s-au grăbit lucrurile, Mihai Rus nu are depusă declaraţia de avere, chiar dacă a trecut aproape un an de la împuternicire sa la conducerea IPJ Cluj. De altfel, pe site-ul IPJ Cluj şi pe cel al Poliţiei Române nu figurează nici în anii anteriori vreo declaraţie de avere şi de interese ale lui Mihai Rus, ceea ce nu se întâmplă în cazul omologilor săi din alte judeţe. Probabil că, aşa cum se spune, cea mai mare avere este familia, iar în acest caz poate că este suficient faptul că Mihai Rus este nepot al fostului ministru de interne Ioan Rus.

Singurele date publice făcute de Mihai Rus sunt cele din CV-ul său.
Mihai Rus a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a UBB în 2004, apoi Facultatea de Ştiinţe Economice (în 2007) şi Facultatea de Drept (în 2014) a Universităţii „Bogdan Vodă).
Printre altele, în 2006 – 2011 a fost ofiţer în cadrul D.G.P.I.; 2013 – 2018: şef birou în cadrul Brigăzii Operaţiuni Speciale Cluj-Napoca; 21 octombrie 2022 – prezent – împuternicit şef al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj.

De exemplu, tiz-ul său de la Alba, Mihai Rus, adjunct al şefului IPJ Alba, are disponibile ambele declaraţii, ca fişiere ataşate, la prezentarea sa pe site

Ce spune legea

Legea nr.176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative prevede că dispoziţiile legii se aplică următoarelor categorii de persoane, care au obligaţia declarării averii şi a intereselor:
Preşedintele României;
consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat;
preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii;
membrii din România în Parlamentul European şi membrii în Comisia Europeană din partea României;
primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru;
membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, asimilaţii acestora, precum şi asistenţii judiciari;
personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;
judecătorii Curţii Constituţionale;
membrii Curţii de Conturi şi personalul cu funcţii de conducere şi de control din cadrul acesteia;
preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie;
Avocatul Poporului şi adjuncţii săi;
preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;
membrii Consiliului Concurenţei;
membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
membrii Consiliului Economic şi Social;
membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;
membrii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării;
membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului;
membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune;
preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi membrii Consiliului Naţional de Integritate;
directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES;
directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;
directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjuncţii săi;
personalul diplomatic şi consular;
directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, prim-adjunctul şi adjunctul său;
directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, primadjunctul şi adjuncţii săi;
aleşii locali;
persoanele cu funcţii de conducere şi de control, precum şi funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul tuturor autorităţilor publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituţiilor publice;
persoanele cu funcţii de conducere şi de control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat şi unităţilor de stat din sistemul de sănătate publică;
personalul încadrat la cabinetul demnitarului în administraţia publică centrală, precum şi personalul încadrat la cancelaria prefectului;
membrii consiliilor de administraţie, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, companiilor şi societăţilor naţionale sau, după caz, societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar sau semnificativ;
guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie, angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României, precum şi personalul din conducerea băncilor la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ;
personalul instituţiilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, implicat în realizarea procesului de privatizare, precum şi personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanţate din fonduri externe sau din fonduri bugetare;
preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale;
prefecţii şi subprefecţii;
candidaţii pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar.
(2) Declaraţiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr. 1.

(3) Declaraţiile de interese se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind funcţiile şi activităţile prevăzute în anexa nr. 2, potrivit prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 4. – (1) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se depun în termen de 30 de zile de la data numirii sau a alegerii în funcţie ori de la data începerii activităţii.
(2) Persoanele prevăzute de prezenta lege au obligaţia să depună sau să actualizeze declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese anual, cel mai târziu la data de 15 iunie. Declaraţiile de avere se întocmesc după cum urmează: pentru anul fiscal anterior încheiat la 31 decembrie, în cazul veniturilor, respectiv situaţia la data declarării pentru celelalte capitole din declaraţie, potrivit anexei nr. 1. Persoanele suspendate din exerciţiul funcţiei sau al demnităţii publice pentru o perioadă ce acoperă integral un an fiscal vor actualiza declaraţiile în termen de 30 de zile de la data încetării suspendării.

(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii mandatului sau a încetării activităţii, persoanele prevăzute de prezenta lege au obligaţia să depună noi declaraţii de avere şi declaraţii de interese.

Contravenţii şi infracţiuni

Art. 27. – (1) Nerespectarea obligaţiei de a răspunde solicitărilor Agenţiei, prevăzute de prezenta lege, se sancţionează cu amendă civilă de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere. Sesizarea instanţei se face de către inspectorul de integritate din cadrul Agenţiei.

(2) Instanţa competentă să decidă aplicarea amenzii prevăzute la alin. (1) este judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul persoanei juridice sancţionate sau domiciliul persoanei fizice sancţionate. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.

(3) Hotărârea instanţei prin care se aplică amenda este supusă recursului, în termen de 10 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei absenţi.

Art. 28. – Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.

Art. 29. – (1) Nedepunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege, precum şi nedeclararea, în declaraţia întocmită potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. Agenţia poate declanşa din oficiu procedura de evaluare.