FOTO. Sat de vacanță, centru de vizitatori și noi copaci în Parcul Etnografic. Accesul mașinilor pe alee va fi INTERZIS

Un amplu proiect de revitalizare va schimba complet fața Parcului Etnografic „Romulus Vuia”. Consiliul Județean Cluj a cerut părerea sectorului cultural clujean cu privire la investițiile propuse în zonă.

Noi zone și clădiri vor apărea în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca, în urma unui amplu proiect de revitalizare a zonei. Văzut ca un punct cheie de pe traseul Cetățuie – Cheile Baciului, Parcul Etnografic se va transforma într-un complex multifuncțional pentru evenimente și activități culturale, educaționale și de agrement.

Proiectul a fost prezentat miercuri, în cadrul unei consultări publice, de arhitecta Alice Oprică, în prezența arhitectului șef al județului, Claudiu Salanță, a directorului Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean și a operatorilor culturali interesați de organizarea de evenimente în Parcul Etnografic.

Va „concura” cu Dumbrava Sibiului și Pădurea Verde din Timișoara

Proiectul de revitalizare a zonei a fost selectat printr-un concurs de soluții. Astfel, se propune crearea de noi zone interactive în incinta și în proximitatea parcului, care vor da o nouă viață acestei zone, cu potențial turistic foarte mare.

În urma reamenajării, zona ar urma să devină o atracție de tipul parcurilor etnografice din Timișoara – Pădurea Verde și din Sibiu – Parcul Dumbrava Sibiului.

Finanțare din bani europeni, însă doar parțial

Întâlnirea a fost prilejuită de deschiderea unei axe de finanțare din fonduri europene prin care se poate acoperi parțial costurile investițiilor propuse, a explicat Diana Coman, șeful serviciului de fonduri europene al CJ Cluj.

„De câțiva ani ne chinuim să identificăm o sursă de finanțare pentru realizarea proiectului. Proiectul nostru este destul de ambițios, pentru că discutăm de câteva zeci de hectare acolo, care în mare parte sunt pădure. Am făcut o inventariere a tuturor copacilor, tot proiectul s-a bazat pe ideea de a păstra cât mai mult natural în zonă.

Acum, ne aflăm în faza de a încerca, având în vedere că avem o finanțare disponibilă, să realizăm o parte din acest proiect, o primă etapă. Sperăm ca pe viitor să mai identificăm și alte oportunități, astfel încât la sfârșit să avem toată partea aceasta refăcută”, a explicat Claudiu Salanță, arhitect șef la Consiliul Județean Cluj.

Ideile lui Romulus Vuia, puse în aplicare la un secol distanță

Proiectul constituie a treia etapă de dezvoltare a zonei și ține cont îndeaproape de ideile conturate de Romulus Vuia, care a înființat Parcul Etnografic cu aproape un secol în urmă.

„În planul lui Romulus Vuia, Aleea Muzeului Etnografic este pivotul central, axa pe care și cumulează cele mai multe exponate: cele mai importante biserici, cele mai importante puncte de interes ale parcului său. Este foarte importantă această organizare liniară pe Aleea Muzeului Etnografic.

A doua idee este că planul lui Vuia este unul central, în care toate parcursurile longitudinale se întâlnesc la Poiana Mica, adică la accesul secundar, nucleu format din trei funcțiuni – centrul parcului, muzeul etnografic – o clădire foarte mare, Restaurantul Gaudeamus și arena de jocuri populare la mijloc.

A treia idee este faptul că capătul vestic, cel dinspre USAMV, este un capăt deschis în planul lui Vuia și acolo își amenajează toate dotările zootehnice, stâna. Ne-am pus întrebarea dacă nu cumva, în schema lui Vuia, parcul etnografic merge mai departe și nu creează un binom cu următoarea parcelă”, a afirmat Alice Oprică.

Astfel, ținând cont de viziunea avută de Romulus Vuia în 1929, când a înființat Parcul, proiectantul propune revitalizarea spațiului prin trei mari obiective.

Accesul auto pe Aleea Muzeului Etnografic, interzis

Primul obiectiv vizează reamenajarea spațiilor din aer liber: transformarea Aleii Muzeului Etnografic pentru acces exclusiv pietonal și velo, plantări de copaci și bariere vegetale și accesibilizarea zonei de pădure.

„Principala misiune ar fi transformarea Aleii Muzeului Etnografic într-o cale de acces pietonală, velo, refacerea aliniamentului, reabilitări naturale și accesibilizare. Pajiștea principală am propus să fie menținută ca scenă pentru diverse evenimente și de amfiteatru natural”, a arătat arhitecta Alice Oprică.

Potrivit arhitectului șef al județului, o variantă alternativă de acces în zona Pădurii Hoia o constituie strada Nicolae Pătrașcu, aflată de asemenea în proprietatea județului Cluj. Aici vor putea fi amenajate și locuri de parcare pentru vizitatori, alături de cele disponibile deja în cadrul parcului industrial Tetarom.

Centru de vizitatori, cafenea și spațiu expozițional

Un alt obiectiv este crearea unui centru de vizitatori, care va cuprinde, pe lângă centrul de informare turistică, o cafenea, un magazin de suveniruri și un spațiu pentru expoziții.

„Ne-am gândit să edificăm un centru de vizitatori, o clădire lungă, subțire cu inspirație etnografică. Este o clădire cu parter și subsol, parterul fiind o zonă cu centru de informare pentru turiști, spațiu expozițional, cafenea. La subsol sunt spații multifuncționale și de depozitare”, a mai arătat arhitecta.

Sat de vacanță cu ateliere și activități tradiționale

Al treilea și poate cel mai inedit element îl constituie crearea unui așa-zis sat de vacanță, un sector amenajat pentru practicarea activităților tradiționale sub forma unor ateliere de pictură, ceramică, țesut sau de copt al pâinii.

„Se propune un cluster de clădiri pentru activități tradiționale, care să ofere posibilitatea de a organiza activități și a face mai interactiv ce se întâmplă în Parcul Etnografic. E vorba de un hectar de teren, împărțit în două curți, o curte pentru meșteșuguri și cultură, artă culinară tradițională și cealaltă curte pentru evenimente și tradiții. E vorba și aici de structuri demisol-parter, ateliere de ceramică, de pictură, de țesut, de ceramică. Avem un corp de bucătărie, cu pavilion cu cuptor de pâine pentru experimente tradiționale, iar pe cealaltă parte, corpul principal este o sală multifuncțională și încă un pavilion”.

Ce probleme au semnalat participanții la consultare?

Participanții la dezbatere au semnalat o serie de probeleme și au adus mai multe propuneri pentru dezvoltările viitoare ce ar urma să aibă loc în incinta Parcului Etnografic. Printre acestea se numără:

• asigurarea continuității activităților din cadrul satului de vacanță
• digitalizarea experienței din cadrul parcului
• extinderea programului de funcționare a parcului
• asigurarea accesului la apă, canalizare și electricitate pentru organizatorii de evenimente
• asigurarea transportului în comun până la intrarea în parc
• asigurarea punctelor de alimentație publică

Întrucât fondurile disponibile în cadrul acestui apel nu pot acoperi întreaga investiție, reprezentanții s-au consultat cu publicul pentru a afla care dintre aceste componente ar trebui susținută în această primă etapă. Participanții la dezbatere au fost de părere că satul de vacanță și reamenajarea parcului ar trebui să fie prioritare, variantă susținută și de reprezentanții CJ Cluj.