ACTUALITATE
FOTO. Primul calculator românesc, fabricat la Cluj. România era în elita lumii

Cândva, România era în elita lumii în construcţia de calculatoare. La această performanţă au contribuit cercetătorii din Bucureşti, din Timişoara, dar mai ales cei din Cluj. Se împlinesc 60 de ani de când la Cluj a fost construit primul calculator din România cu tranzistori și memorie internă, în 1963.
România era în elita lumii
Începutul construirii calculatoarelor a fost însă şi mai devreme, în 1959, când, la Institutul de Calcul din Cluj, printr-o echipă coordonată de Academicianul Tiberiu Popoviciu, a fost conceput și realizat experimental primul calculatorul MARICA (Mașina Automată cu Relee a Institutului de Calcul al Academiei). Autorul principal a fost Manfred Rosman, în proiectul sprijinit şi girat de acad. Tiberiu Popoviciu.
Povestea primelor calculatoare româneşti şi a celor de la Cluj este redată, succint, pentru Cluj24, de către directorul Institutului de Clacul „Tiberiu Popoviciu” din Cluj, cercetător dr. Emil Cătinaş.
„Bucureştiul a început primul fabricarea calculatoarelor, prin Victor Toma, pe urmă la Timişoara, tot cu tuburi electronice, şi la Cluj s-a construit cu tranzistori şi memorie internă. A fost o altă tehnologie şi cu alte caracteristici, mult superioare celor cu tuburi. Fiecare a mai încercat să îmbunătăţească, dar nu l-au finalizat. În schimb, la Cluj s-a finalizat în 68, cu sistem de operare şi compilator. Deci a fost un calculator foarte puternic. A rămas cel mai puternic construit la noi în ţară, înainte de a se achiziţiona sublicenţa.
Prin construirea calculatorului DACICC 1, România era a 11-a ţară care construia în lume calculator cu tranzistori şi memorie internă. Deci, stăteam între primele 11 ţări din lume”, spune Emil Cătinş.
Calculatorul clujean a optimizat producţia de sfeclă
Dacă primul calculaator construit la Cluj a fost unul experimental, fără scopuri practice concrete, cel de al doilea a avut numerose aplicaţii şi a fost foarte căutat.
„Primul calculator făcut la Cluj, MARICA, a fost un calculator cu relee telefonice şi a fost un calculator experimental, nu a fost folosit la capacitate sau să aibă scopuri practice.
Însă, el a fost foarte important pentru că au căpătat experienţă constructorii.
DACIC 1, în schimb, a fost uncalculator care a fost folosit intens, mai bine de o decadă, de către cercetărorii de la Institutul de Calcul şi a avut impact enorm pe mai multe planuri.
O dată, a fost folosit în scopul în care se folosesc în prezent calculatoarele, pentru rezolvarea problemelor practice ridicate de întreprinderi. Este o listă de contracte care s-au închiat la Institutul de Calcul cu diferiţi operatori economici. De exemplu, în 1965, recoltarea şi prelucrarea sfeclei de zahăr din întreaga ţară a fost modelată ca problemă de optimizare, rezolvată la calculator şi toate procesele de recoltare, de depozitare, de prelucrare au fost conduse centralizat şi într-un mod eficient, fiindcă dacă nu avem o coordonare se pierde mult cu fiecare pas, cu fiecare proces.
Au fost alte contracte cu industria petrolieră, cu Industria Sârmei Câmpia Turzii, cu Regionala de Căi Ferate din Braşov, unde s-a solicitat calculul numărului optim de locomotive pentru a deservi acel nod feroviar. Faptul că ai o locomotivă în plus sau în minus e foarte important, sunt nişte cheltuieli care se pot evita. Pe de o parte, acest calculator DACIC 1 a fost folosit efectiv pentru ce a fost construit”, explică Emil Cătinaş.
Calculatorul şi oamenii s-au format reciproc
Clujenii au construit performantul calculator DACIC 1, dar, reciproc, şi calculatorul a format şi el specialişti.
„Pe de altă parte, importanţa lui a fost foarte mare, pentru că cei care l-au construit construit de la zero. Deci, s-au format trei clase de specialişti. O dată, inginerii hardware. Să ne amintim că nu existau pe atunci gata formaţi specialişti care să construiască calculatoare. Ei s-au şcolit la locul de muncă, au trebuit să inventeze soluţii, să rezolve probleme concrte fără să fi fost învăţaţi la şcoală cum anume ar fi trebuie să facă aceste lucruri. De xemplu, Gheorghe Farcaş a fost coordonatorul pentru acest calculator, el a fost absolvent la Moscova, unde a fost şef de promoţie, avea o pregătire solidă. Sigur, a fost secondat de alţi colegi foarte talentaţi. Pe urmă, matematicienii care aveau un talent pentru a face informatică, Liviu Negrescu, de exemplu, era absolvent de matematică şi el a întocmit partea de soft, deci a întomit nişte biblioteci matematice pentru calculul unor funcţii elementare, sinus, cosinus, radical, logaritmi. O dată cu Liviu Negrescu, şi alţi matematicieni s-au specializat şi au învăţat arta de a programa calculatoarele. Nu erau învăţaţi la şcoală, asemenea lucruri nu se făceau, a trebui să înveţe ceve de la zero”, mai spune directorul Institutului de Clacul „Tiberiu Popoviciu” din Cluj.
Proiect de aproape 600.000 de dolari
În vremea respectivă, realizarea calculatorului DACIC 200 a costat o grămadă de bani. 3,5 milioane de lei, o sumă imensă, echivalentul, pentru perioada respectivă, a 580.000 de dolari.
„A treia categorie de oameni formaţi de la zero de către acest calculator sunt matematicienii specializaţi în analiză numerică. Una este o formulă matematică scrisă cu creionul pe hârtie şi alta este când formula sau algoritmul trebuie aplicat la calculator, fiindcă calculatorul nu funcţionează cum facem noi calculele, are trăsături specifice. Deci analiza numerică a fost, tot aşa, de la zero, pe probleme concrete, a fost învăţată de către specaialiştii matematicieni din Institutul de Calcul. Sunt deci trei categorii de oameni care au fost formaţi cu ajutorul acestui calculator, DACIC 1. Faptul că a fost un calculator atât de bun şi cu asemenea rezultatea făcut ca el să fie cunoscut în toată ţara şi ca urmare a prestigiului dobândit de Institutul de Clacul a venit o recunoaştere foarte importantă, faptul că de la Ministerul Agriculturii din Bucureşti s-a comandat construirea unui calculator şi mai puternic. Acesta a fost DACIC 200 şi a fost o recunoaştere foarte importantă pentru ceea ce s-a făcut la Cluj. Pentru acesta s-a făcut un calcul echivalent cât a costat, 580.000 de dolari, circa 3,5 milioane de lei”, menţionează Emil Cătinş.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


Primăvara, vechile credințe ale satelor transilvănene prind viață. Oamenii locului au păstrat, din generație în generație, învățături despre schimbarea anotimpurilor, menite să protejeze sănătatea și să aducă belșug.
În satul Boju, din județul Cluj, bătrânii spun că primele semne ale primăverii trebuie respectate cu grijă, altfel natura își poate cere tributul.
„În satul clujean Boju, bătrânii spun că «primăvara, până nu plouă bine, să se curețe pământul de rugina iernii și, până nu tună tare, nu-i iertat să te culci pe jos, că te trage pământul și rămâi beteag pe toată viața». Aceste credințe, transmise din generație în generație, sunt întâlnite în multe sate din Transilvania”, se arată pe pagina Tradiții clujene.
„O formă de protecție împotriva bolilor”
Astfel de învățături, transmise din generație în generație, sunt întâlnite în multe sate transilvănene.
„«Vântul al rău vine primăvara când îi vreme bună, da-i hicleană. De te prinde culcat p-afară, te schimonosește!» – mai avertizează oamenii satelor. În spatele acestor vorbe stă un întreg sistem de observații asupra naturii, dar și o formă de protecție împotriva bolilor”, se mai arată în postare.
În lumea satului, fiecare anotimp are rostul său, iar semnele naturii sunt atent urmărite.
ADMINISTRAȚIE
Consiliul Județean Cluj dă startul înscrierilor pentru finanțări nerambursabile. Cea mai mare sumă merge către culte

Consiliul Județean Cluj dă startul perioadei de depunere a cererilor pentru finanțări nerambursabile. Începând din acest an, cererile pot fi depuse exclusiv online, prin aplicația Ghișeul Unic.
Consiliul Județean Cluj a publicat pe site-ul propriu informațiile pentru obținerea fondurilor nerambursabile din bugetul forului administrativ județean pentru anul 2025. Organizațiile neguvernamentale și entitățile publice din județ care implementează programe și proiecte din sfera tineretului și activităților socio-educaționale, a sportului, culturii, precum și a cultelor religioase, sunt invitate să pregătească și să depună cererile de finanțare.
Cererile pot fi depuse exclusiv online
Pentru sesiunea de finanțare din acest an cei interesați vor derula întregul proces de depunere a cererilor exclusiv online, accesând aplicația Ghișeul Unic (https://public.cluj.archi).
Depunerea solicitărilor de către entitățile eligibile se poate face într-un interval de 30 de zile, începând cu ziua de marți, 1 aprilie 2025 și până în ziua de miercuri, 30 aprilie a.c., ora 24.00, în aplicația Ghișeul Unic.
„Pentru a face un nou pas înainte în direcția digitalizării tuturor serviciilor pe care le oferim clujenilor, ne-am propus ca în această sesiune întregul proces de alocare a finanțărilor nerambursabile să se deruleze exclusiv în format digital, în platforma Ghișeul Unic. Este un pas important pe care îl realizăm, având toată convingerea că avantajele acestuia vor fi resimțite de ambele părți. Îi încurajez pe cât mai mulți clujeni să acceseze platforma și să descopere numeroasele facilități oferite de aplicație”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.
Sumele alocate fiecărui domeniu, în 2025
În ceea ce privește sumele alocate pentru susținerea inițiativelor, acestea sunt
- 4.100.000 lei – unități de cult aparținând cultelor religioase recunoscute legal în România
- 1.600.000 lei – structuri sportive
- 1.200.000 lei – programele și proiectele din sfera tineretului și socio-educaționale
- 1.200.000 lei – proiectele și acțiunile organizate în domeniul cultural
Documentația necesară finanțării nerambursabile, respectiv formularele tip, documentele care trebuie anexate acestora, precum și regulamentele pe baza cărora se realizează evaluarea și selecția proiectelor poate fi consultată prin accesarea site-ului oficial al instituției www.cjcluj.ro.

Luni seara pe Cluj Arena, „U” Cluj a întâlnit CFR în ultima partidă din etapa a 2-a a play-off-ului Superligii de fotbal. Este primul derby al orașului din istorie ce s-a disputat în play-off. În cele două meciuri din sezonul regulat, „U” a câștigat cu 3-2. După un meci dominat total de „feroviari”, „studenții” înving cu 1-0, gol marcat de Blănuță în min.43.
Echipele de start:
„U” Cluj (4-3-1-2): Gertmonas – Boboc, Masoero, Van der Werff, Chipciu – Simion, Artean, Nistor – Thiam – Macalou, Blănuță
Rezerve: Lefter, Oancea, Mitrea, Codrea, Rață, Silaghi, Fabry, Bettaieb, Miranyan, D. Moldovan
Absenți: –
Antrenor Ioan Ovidiu Sabău
VIDEO FOTO. „U” Cluj – CFR Cluj, 1-0. Unii cu RATĂRILE, alții cu GOLUL
CFR Cluj (4-3-3): Hindrich – Graovac, Bolgado, M. Ilie, Rocha – Fică, Djokovic, Korenica – Păun, Munteanu, Kamara
Rezerve: M. Popa, Camora, Abeid, Sinyan, Name, Emerllahu, Tachtsidis, Nkololo, Deac, Sfaiț, Postolachi, Juric
Absenți: –
Antrenor Dan Petrescu
Stadion: Cluj Arena
Arbitru: Radu Petrescu // Asistenți: Sebastian Gheorghe, George Neacşu
Arbitru VAR: Sorin Costreie // Arbitru AVAR: Romică Bîrdeş
CFR începe meciul sus și agresiv, așa cum anunța Dan Petrescu. „U” s-a mulțumit să se apere pe două linii și să-ncerce contraatacul, ceea ce nu prea i-a ieșit.
Ocaziile i-au aparținut CFR-ului. Louis Munteanu îl încearcă pe Gertmonas în min.6, 13 și 31, iar Păun și Fică au și ei câte o ocazie bună. Dar, contrar cursului jocului, cei care înscriu sunt „studenții”. În min.43, Hindrich respinge în față un șut al lui Macalou și Blănuță înscrie pentru 1-0.
Repriza a doua începe cu un iureș la poarta lui Gertmonas. CFR șutează din toate pozițiile, fără efect, însă, pe tabela de marcaj. În min.52, Kamara ratează dintr-o poziție excelentă, apoi, în min.54, Rocha șutează în bară. În min.87, Bolgado trimite cu capul peste poartă.
Meciul se încheie cu cea de-a treia victorie din acest sezon a Universității Cluj. CFR a fost cu posesia și ratările, în timp ce „U” a fost cu golul.
Notele Cluj24:
„U”: Gertmonas 6 – Boboc 6, Masoero 5, Van der Werff, Chipciu 8 – Simion 6, Artean 7, Nistor 6 – Thiam 6 – Macalou 6, Blănuță 7, Oancea 6, Mitrea, Codrea 7, Rață, Silaghi 6
CFR: Hindrich 6 – Graovac 6, Bolgado 7, M. Ilie 7, Rocha 7 – Fică 6, Djokovic 6, Korenica 6 – Păun 6, Munteanu 6, Kamara 6, Abeid 6, Emerllahu 6, Tachtsidis, Nkololo, Postolachi 5
EVENIMENT
Mircea Abrudean, întâlnire la Paris cu președintele Senatului francez, Gérard Larcher: 145 de ani de parteneriat româno-francez!

Președintele interimar al Senatului României, Mircea Abrudean, s-a întâlnit luni, la Paris, cu omologul său francez, Gérard Larcher, pentru a marca 145 de ani de relații diplomatice între România și Franța și pentru a consolida parteneriatul strategic dintre cele două țări.
În cadrul discuțiilor, cei doi oficiali au abordat teme precum securitatea regională și cooperarea economică, subliniind necesitatea unei colaborări mai strânse în actualul context geopolitic. Un subiect esențial pe agendă a fost susținerea aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), obiectiv pe care România își propune să-l atingă până în 2026.
„145 de ani de prietenie și parteneriat româno-francez! Astăzi, la Paris, am avut onoarea să mă întâlnesc cu președintele Senatului francez, Gérard Larcher, pentru a consolida relațiile noastre diplomatice și strategice.
România și Franța împărtășesc aceleași valori intr-un context internațional în continuă schimbare. Am discutat despre securitatea regională, esențială pentru dezvoltarea unei cooperări economice mai puternice. Un punct esențial pe agendă a fost susținerea aderării României la OCDE, un obiectiv național pe care ne dorim să-l atingem până în 2026.
De asemenea, am subliniat importanța întăririi cooperării pe Flancul Estic al NATO și la Marea Neagră, confirmând angajamentul solid al Parteneriatului Strategic româno-francez, vizibil și prin excelenta colaborare parlamentară”, a transmis Mircea Abrudean.