EVENIMENT
FOTO. Parcări de trotinete a la Cluj: Poate a vrut să o ascundă

Regulile sunt făcute să fie încălcate, zice o vorbă. Iar când vine vorba de parcarea trotinetelor electrice prin Cluj, pare că nimic nu e mai adevărat.
Aproape zilnic clujenii găsesc trotinete parcate aiurea pe trotuare, lucru care îi obligă pe pietoni să o ia pe drum. Că sunt pe jos, sau cu căriucoare cu copii, clujenii dau cât e vara de lungă peste aceste obstacole.
Trotinetă „proptită” într-un tufiș
O „parcare” mai inedită, însă, a fost suprinsă de un cititor Cluj24.ro, într-un parc din cartierul Gheorgheni.
„Acum am vazut-o și pe asta. O trotinetă electrică <<parcată>> într-un tufiș. Nu mai înțeleg. A vrut să o rezeme de ceva – în cazul nostru un tufiș, sau poate a vrut să o ascundă”, a scris cititorul Cluj24.ro.
Citește și: VIDEO. Trotinete electrice PERICOL public la Cluj. Risc de ACCIDENTE grave în Piața Unirii
Acesta a mers mai departe, dar nu făcut nici 3 minute și a dat peste o altă trotinetă, de data asta parcată de-a latul trotuarului.
„Sigur, a lăsat ceva loc, dar dacă sunt două persoane una lângă alta tot nu pot trece”, a mai spus cititorul, căruia în mulțumim pentru poze.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
Pianistul Bogdan Ota, concert extraordinar la Cluj-Napoca. Lansarea albumului “Chronos – The Master of Time”

Pe 11 aprilie 2025, Cluj-Napoca devine scena unui spectacol de neratat! În rafinata sală Grande Vista a resortului Wonderland, de la ora 18, un show electrizant va prinde viață, promițând o experiență captivantă, unde muzica, arta și tehnologia se contopesc într-un spectacol de excepție.
Bogdan Ota revine pe scenă cu o superproducție explozivă – un spectacol în care muzica devine forța primordială a timpului.
„…De data asta nu e doar un concert. Doresc sa creez o ruptură în timp, un portal către o dimensiune unde muzica și spectacolul fuzionează într-o forță de neoprit! Vreau să fac timpul să dispară in sala de spectacol. Să prind spectatorii într-un vortex de energie si emoție, astfel încât, la final, să iasă amețiți de extaz, cu o singură întrebare în minte: ‘Unde am fost în ultimele două ore? Cum a fost posibil așa ceva?”, spune Bogdan Ota.
Fanii artistului nu vor fi dezamăgiți deoarece ”Chronos – The Master of Time” este o călătorie în dimensiunea timpului în care fiecare notă scrie o nouă filă dintr-o poveste fantastică, iar pianul si sintetizatoarele devin instrumentele universului însuși, reinterpretând muzica creației.
Invitați de seamă
Pe aceeași scenă, alături de Bogdan Ota, artiști de elită ai operelor naționale din Cluj, Iași si Brașov vor sculpta un univers sonor și vizual absolut hipnotizant.
Publicul va fi surprins cu dansatori de excepție, acrobați aerieni ce sfidează gravitația si inteligență artificială integrată in show. De la sunet la lumină, de la mișcare la proiecție – totul este parte dintr-un singur flux epic de energie și emoție!
Inspirat de cel mai recent album al său, ”Chronos – The Master of Time”, spectacolul promite o fuziune irezistibilă între simfonia orchestrală și pulsul modern al tehnologiei.
O producție de anvergură, în stilul marilor scene din Las Vegas!
Biletele pot fi achiziționate prin Entertix și MyTicket.
Despre Bogdan Ota
Virtuoz al pianului, vizionar al sunetului, creator de lumi muzicale care transcend spațiul și timpul, cu apariții în VIP magazine, FOX News sau Luxury Las Vegas Magazine în decursul unei cariere concertistice internaționale și peste 35.000 de albume vândute, Bogdan Ota și-a consolidat reputația ca unul dintre cei mai inovatori artiști ai generației sale.
Cu un stil inconfundabil ce îmbină forța orchestrației simfonice cu intensitatea muzicii moderne, Bogdan transformă fiecare spectacol într-o experiență cinematica de neuitat.
De la scenele Norvegiei până la luminile strălucitoare ale Americii, fiecare concert, precum si albumele sale, apreciate de critici și adorate de fani, au redefinit ce înseamnă muzica epică contemporană.
Cu un palmares impresionant, mii de spectatori cuceriți și o viziune artistică ce sfidează limitele timpului, Bogdan Ota nu doar cântă muzică—o creează, o trăiește și o transformă într-un fenomen de neratat.
EVENIMENT
VIDEO EXCLUSIV. Biroul lui Mircea Abrudean de la Senat are o suprafață IMENSĂ. A fost construit pentru Ceaușescu

Președintele interimar al Senatului, clujeanul Mircea Abrudean, a dezvăluit la podcastul Contraste de pe Cluj24 realizat de jurnalistul Florin Danciu că biroul lui de la Senat are 680 de mp, fiind construit pentru Nicolae Ceaușescu.
„Biroul în care lucrez are 680 de metri pătrați! Nu e al meu, e al președintelui Senatului și sigur că interimatul mă obligă să-l folosesc. M-am speriat și eu și am întrebat suprafața, că eram foarte curios.
Este, cred, cel mai mare birou administrativ din lume, este impresionant, e covârșitor, într-adevăr, și a fost construit pentru Nicolae Ceaușescu. Construit în acele vremuri, cu scopurile de atunci, este, într-adevăr, covârșitor, dar nepractic”, a spus Abrudean.
ADMINISTRAȚIE
LIVE VIDEO. Ședința Consiliului Local Cluj-Napoca. Noutăți despre Aquapark și podul Garibaldi

Ședința Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca are loc, luni, de la ora 14, urmând să fie dezbătute peste 50 de proiecte de hotărâri, printre care cele referitoare la excedentul bugetar și proiectele de Aquapark și de reconstruire a podului Garibaldi.
Viceprimarul Dan Tarcea a fost ales ca președinte de ședință pentru următoarele 3 luni.
Infracționalitate în scădere
Șeful Poliției municipiului Cluj-Napoca, comisar șef Ciprian Rus, a prezentat evaluarea instituției pe care o conduce pe anul 2023 și a spus că infracționalitatea este sub control și în scădere.
”A scăzut numărul cazurilor cu autor necunoscut”, a precizat Rus.
Primarul Boc i-a mulțumit acestuia pentru colaborare și a spus că este vorba despre un model de bună practică.
”Prin contribuția Poliției Municipale și a Poliției Locale, Clujul este un oraș de referință în România și UE în materie de siguranță. Investitorii și turiștii vin unde se simt în siguranță, dar și clujenii se simt în siguranță.
Doar în Rai nu vom avea niciun fel de infracționalitate. În acest oraș nimeni nu a fost, nu este și nu va fi deasupra legii”, a spus Boc, care a adăugat că municipiul Cluj-Napoca este unul greu.
Activiștii au cerut ca excedentul bugetar să fie folosit pentru locuințe sociale
Mai mulți activiști locativi au cerut investirea excedentului bugetar al municipiului, de peste 700 de milioane de lei, în locuințe sociale, astfel că ar rezolva 176 de blocuri similare celui de pe strada Ghimeșului cu 2100 de apartamente.
”Dacă ar cumpăra blocuri de pe piața liberă, s-ar putea cumpăra 140 de blocuri cu 1400 de apartamente. Mesajul Primăriei este <<mai bine țin un bloc gol, decât să cumpăr locuințe sociale>>. Primăria a devenit un jucător pe piața imobiliară și ar putea cumpăra apartamente de pe piață, s-ar putea cumpăra, de exemplu, un bloc de pe strada Gării care nu este locuit”, a spus Eniko Vincze de la Asociația ”Căși sociale acum”.
Primarul Emil Boc a afirmat că blocul de pe strada Gării va fi transformat pentru o grădiniță și creșă, unde este cerere mare, proiectul fiind la Ministerul Dezvoltării.
”Un oraș care are proiecte de 4 miliatrde de euro trebuie să aibă o rezervă care să nu blocheze proiectele. Suntem singurii care a atras cele mai mari sume din fonduri europene din România, am avansat banii și acum ne recuperăm banii”, a precizat Boc.
Acesta a precizat că la Cluj-Napoca se construiesc, în continuare, locuințe sociale, dar nu prea sunt terenuri disponibile, astfel că ar trebui ca terenuri care aparțin unor instituții să fie date municipalității în vederea construirea de astfel de locuințe
”500 de persoane din Pata Rât au beneficiat de locuințe cumpărate de pe piață”, a explicat primarul Clujului.
Consilierul PSD Aurelia Cristea a recomandat construirea de locuințe dedicate tinerilor profesori, pentru tinerii medici.
”Programele ANL nu s-au mai continuat, din păcate, poate vor fi realocate fonduri. Nu avem terenuri, căutăm soluții”, a explicat Boc.
Consilierul USR Alexandra Oană a spus că Primăria trebuie să facă mai mult pentru o piață a locuirii mai echilibrată și a sugerat o dezbatere publică pe această temă.
La rândul său, consilierul USR Paul Helmer a spus că este îngrijorat de trendul legat de excedentul bugetar, care apare în fiecare an, și a cerut ca fondurile din 2025 să fie folosite pentru investite, astfel încât să nu mai fie excedent la finalul anului, sumele urmând să fie alocate pentru modernizarea drumurilor.
Emil Boc i-a răspuns că Primăria a prevăzut sume de rezervă pentru a fi alocate unor investiții, mai ales în aceste vremuri tulburi.
Excedentul, pentru unități de învățământ și Spitalul Municipal
La finalul dezbaterilor, Consiliul Local a aprobat cu 19 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, repartizarea excedentului bugetului local rezultat la încheierea exercițiului bugetar aferent anului 2024 în sumă totală de 706.860.880 lei și care se va utiliza în anul 2025 pentru finanțarea secțiunii de funcționare (suma de 1.610.400 lei) și pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare (suma de 705.250.480 lei).
Sumele se vor împărți la 65 de unități de învățământ din Cluj-Napoca și la Spitalul Municipal Clujana.
Proiectele ordinii de zi
Proiectul ordinii de zi al ședinței ordinare a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, din data de 17 februarie 2025
Evaluarea activității Poliției municipiului Cluj-Napoca în anul 2024. Comisia II și Comisia V.
Proiect de hotărâre privind aprobarea utilizării, în anul 2025, a excedentului rezultat la încheierea exercițiului bugetar aferent anului 2024. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I.
Proiect de hotărâre privind însușirea Documentației tehnice de primă înregistrare – recepție cadastrală și înființare carte funciară a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, zona străzii Fabricii – mal stâng Someș. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia II.
Proiect de hotărâre privind însușirea Documentației tehnice de primă înregistrare – recepție cadastrală și înființare carte funciară a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, zona străzii Aurel Vlaicu – benzinăria OMV. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia II.
Proiect de hotărâre privind însușirea Documentației tehnice de primă înregistrare – recepție cadastrală și înființare carte funciară a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, zona străzilor Inului – Ialomiței – Fabricii de Zahăr – Papai Pariz Ferenc. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia II.
Proiect de hotărâre privind însușirea Documentației tehnice de primă înregistrare – recepție cadastrală și înființare carte funciară a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, zona Parcul Rozelor, jud. Cluj. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia II.
Proiect de hotărâre privind însușirea Documentației tehnice pentru înregistrarea imobilului strada Simion Mușat, din municipiul Cluj-Napoca, în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia II.
Proiect de hotărâre privind însușirea Documentației tehnice pentru înregistrarea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilului situat în strada Nicolae Pascaly nr. 2-4, Colegiul Tehnic Energetic din municipiul Cluj-Napoca. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I, Comisia II și Comisia IV.
Proiect de hotărâre privind însușirea Documentației tehnice pentru înregistrarea imobilului Aleea Slănic, din municipiul Cluj-Napoca, în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia II.
Proiect de hotărâre privind însușirea Documentației tehnice pentru înregistrarea imobilului strada Câmpul Pâinii (tronson 5) din municipiul Cluj-Napoca, în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia II.
Proiect de hotărâre privind trecerea din domeniul privat în domeniul public al municipiului a unui imobil cu destinație de drum și însușirea Documentației tehnice pentru înregistrarea imobilului strada Emerson în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I, Comisia II și Comisia III.
Proiect de hotărâre privind trecerea din domeniul privat în domeniul public al municipiului a unui imobil cu destinație de drum (ce se desprinde din strada Emerson) și însușirea Documentației tehnice pentru înregistrarea imobilului în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I, Comisia II și Comisia III.
Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii nr. 379/1999 (concesionarea terenului situat în str. Codrului nr. 7). Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia II.
Proiect de hotărâre privind punerea la dispoziția Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a unei cote părți din imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, Bulevardul 21 Decembrie 1989 nr. 38, înscris în C.F. nr. 274364 Cluj-Napoca, în vederea punerii în executare a unei hotărâri judecătorești. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia II.
Proiect de hotărâre privind punerea la dispoziția Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a imobilului teren în suprafață de 623 mp, înscris în C.F. nr. 302314 Cluj-Napoca, situat în municipiul Cluj-Napoca, str. Iosif Vulcan nr. 4, în vederea punerii în executare a unei hotărâri judecătorești. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia II.
Proiect de hotărâre privind darea în administrare, în favoarea Direcției de Asistență Socială și Medicală, a apartamentelor nr. 44, 48 și 49 din imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, str. Horea nr. 89-95. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I, Comisia II și Comisia V.
Proiect de hotărâre privind desființarea construcțiilor cu caracter provizoriu și demontabil amplasate pe Dala de acoperire Canalul Morii, str. Argeș f.n., cu asigurarea valorificării celor ce rezultă ca urmare a desființării. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I, Comisia II și Comisia VII.
Proiect de hotărâre privind transmiterea unui imobil din domeniul public al municipiului Cluj-Napoca în domeniul public al Statului român, în vederea dării în administrarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia II.
Proiect de hotărâre privind modificarea parțială a Hotărârii nr. 1064/2018, Anexa 2 (aprobarea criteriilor de delimitare a zonelor fiscale și încadrarea în zone fiscale a terenurilor din intravilanul municipiului Cluj-Napoca), în vederea punerii în executare a Sentinței civile nr. 2083/2024 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosarul nr. 376/117/2023, definitivă. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I, Comisia II și Comisia III.
Proiect de hotărâre privind modificarea parțială a documentației „Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca”, aprobat prin Hotărârea nr. 493/2014, în vederea punerii în executare a Sentinței Civile nr. 2598/2023 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosar nr. 1483/117/2023, definitivă. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia II și Comisia III.
Proiect de hotărâre privind aprobarea P.U.D. – Extindere și mansardare corp C2 (locuință unifamilială), S+P+M, str. Dragoș Vodă nr. 16; beneficiari: Anisorac Vasile și Anisorac Monica-Alina. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia III.
Proiect de hotărâre privind aprobarea P.U.D. – Extindere, etajare și reabilitare locuință unifamilială, Sp+P+E str. Tache Ionescu nr. 51; beneficiari: Toth Lorand și Toth Mirela-Adina. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia III.
Proiect de hotărâre privind aprobarea P.U.D. – Extindere, modificare și etajare locuință unifamilială, Sp+P+E, str. Inău nr. 24; beneficiar: Negrea Vlad. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia III.
Proiect de hotărâre privind aprobarea P.U.D. – Construire locuință semicolectivă P+E+M, str. Făgetului nr. 34B; beneficiari: Nicoară Petre, Nicoară Ana-Corina și Imreh Katalin. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia III.
Proiect de hotărâre privind aprobarea P.U.D. – Construire 2 locuințe unifamiliale (S)+P+E, str. Fagului nr. 60A; beneficiar: Meseșan Romeo-Laurențiu. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia III.
Proiect de hotărâre privind aprobarea P.U.D. – Construire locuință unifamilială și spațiu servicii profesionale, S+P+E+Er, str. Meteor nr. 46; beneficiari: Chindriș Andrei și Chindriș Ioana-Alexandra. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia III.
Proiect de hotărâre privind aprobarea P.U.D. – Amenajare parcaje la sol, amplasare cabină poartă și împrejmuire teren, str. Borhanciului nr. 28; beneficiari: Szilagyi Erzsebet și Szilagyi Iosif. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia III.
Proiect de hotărâre privind aprobarea P.U.D. – Construire locuință semicolectivă cu două unități locative, D+P+R, str. Pablo Picasso nr. 7A; beneficiară: Aursulei Anamaria. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia III.
Proiect de hotărâre privind aprobarea P.U.D. – Construire imobil locuințe colective S+P+2E+M, str. Ștefan Augustin Doinaș nr. 7; beneficiară: S.C. Robacon Impex S.R.L. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia III.
Proiect de hotărâre privind prelungirea valabilității P.U.D. – Construire imobil mixt S+P+5E+R, str. Constantin Brâncuși nr. 134, aprobat prin Hotărârea nr. 117/2023. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia III.
Proiect de hotărâre privind aprobarea P.U.Z. – Dezvoltare zonă rezidențială (locuințe cu regim redus de înălțime), str. Colinei nr. 8; beneficiar: Meseșan Romeo-Laurențiu. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia III.
Proiect de hotărâre privind aprobarea P.U.Z. – Parcelare și construire locuințe cu regim redus de înălțime, str. Kós Károly nr. 11 A; beneficiari: S.C. Buildit S.R.L. și Buigă Adrian-Ilie. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia III.
Proiect de hotărâre privind încetarea aplicării, începând cu data de 1.01.2025, a Hotărârii nr. 919/2019 (majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2020, pentru clădirea situată în Cluj-Napoca, str. Samuil Micu nr. 1, proprietatea dnei Lupas Ana, ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită). Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia II.
Proiect de hotărâre privind repartizarea și numirea reprezentanților consiliului local în consiliile de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar de stat și particular de pe raza municipiului Cluj-Napoca. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia II și Comisia IV.
Proiect de hotărâre privind repartizarea și numirea reprezentanților consiliului local în Comisiile pentru evaluarea și asigurarea calității din unitățile de învățământ preuniversitar de stat și particular de pe raza municipiului Cluj-Napoca. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia II și Comisia IV.
Proiect de hotărâre privind aprobarea unor măsuri pentru implementarea Programului național „Masă sănătoasă” de acordare a unui suport alimentar elevilor Colegiului de Servicii în Turism „Napoca”, Școlii Gimnaziale „Emil Isac”, Școlii Gimnaziale „Nicolae Iorga” și Școlii Gimnaziale „Traian Dârjan” începând cu data aprobării prezentei hotărâri până la sfârșitul anului școlar 2024-2025. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I, Comisia IV și Comisia V.
Proiect de hotărâre privind încheierea Acordului de parteneriat între Municipiul Cluj-Napoca și Direcția de Asistență Socială și Medicală, pe de o parte, și Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, prin Facultatea de Medicină Dentară, și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, pe de altă parte, în vederea implementării Programului multianual „Promovarea sănătății orale prin creșterea accesibilității populației defavorizate la servicii de stomatologie”, aprobat prin art. 1 al Hotărârii nr. 596/2021. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I, Comisia II și Comisia V.
Proiect de hotărâre privind aprobarea cuantumului beneficiului de asistență socială sub formă de tichet social pe suport electronic, care se acordă în cadrul Programului social „Alimente”, aprobat prin Hotărârea nr. 520/2024, în anul 2025. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia V.
Proiect de hotărâre privind aprobarea implementării în anul 2025 a proiectului „Pachet de măsuri de asistență socială pentru SUStenabilitatea proiectelor de desegregare din Pata-Rât (PAS SUS)” al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj. Proiect din iniţiativa doamnei Oláh Emese, consilier local și viceprimar. Comisia I, Comisia V și Comisia VI.
Proiect de hotărâre privind aprobarea componenței nominale a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia II și Comisia III.
Proiect de hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea nr. 998/2019 (aprobarea atribuirii și încheierii contractului cu S.C. Coral Impex S.R.L., având ca obiect delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a Municipiului Cluj-Napoca – activitatea de dezinsecție, dezinfecție și deratizare), astfel cum a fost modificată prin Hotărârile nr. 62/2022, nr. 81/2023 și nr. 82/2024. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia II.
Proiect de hotărâre privind aprobarea documentației studiu de prefezabilitate pentru obiectivul de investiții „Complex de Agrement Aquapark Ștrand Grigorescu”. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I, Comisia VI și Comisia VII.
Proiect de hotărâre privind aprobarea documentației tehnice și a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Complex de Agrement Aquapark Ștrand Grigorescu”. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I, Comisia VI și Comisia VII.
Proiect de hotărâre privind aprobarea documentației tehnico-economice și a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții Modernizare strada Haller Karoly din Municipiul Cluj-Napoca. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I.
Proiect de hotărâre privind însușirea actualizării/revizuirii indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Drum Transregio Feleac TR35-Etapa I Centura Metropolitană TR35 și Drumuri de legătură”, aprobați și eșalonați în Faza I și Faza II prin Hotărârea de Guvern nr. 1315/2022, astfel cum au fost actualizați prin Ordinul de Ministru MTI nr. 1442/27.07.2023 și Ordinul de Ministru MTI nr. 918/9.04.2024. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I, Comisia II și Comisia VI.
Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului și a cheltuielilor legate de proiectul „Pod peste râul Someșul Mic pe strada Giuseppe Garibaldi (pod Garibaldi) din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj”. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia VI.
Proiect de hotărâre privind aprobarea plății cotizației anuale ce revine Municipiului Cluj-Napoca, în calitate de membru al Asociației Municipiilor din România. Proiect din iniţiativa domnului Dan Ștefan Tarcea, consilier local și viceprimar. Comisia I și Comisia VI.
Proiect de hotărâre privind aprobarea participării Municipiului Cluj-Napoca, în calitate de partener, în cadrul proiectului „Climate-resilient reGeneration and renaturing for, by and with vulnerable neighbourhoods, striving towards net-zero”, acronomim ClimaGen, finanțat prin programul Horizon Europe. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I, Comisia II, Comisia VI și Comisia VII.
Proiect de hotărâre privind acordarea „diplomei de aur” și a câte unui premiu în valoare netă de 1.000 de lei, cuplurilor clujene care au împlinit 50 de ani de căsătorie neîntreruptă. Proiect din iniţiativa primarului. Comisia I și Comisia V.
Raport privind implementarea Programului multianual „Promovarea sănătății orale prin creșterea accesibilității populației defavorizate la servicii de stomatologie”. Comisia I și Comisia V.
Informare cu privire la plângerea prealabilă referitoare la revocarea Hotărârii nr. 792/2024 (majorarea cu 200% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2025, pentru clădirile situate în municipiul Cluj-Napoca, str. Câmpina nr. 38, înscrise în C.F. nr. 288241, nr. cadastrale 288241-C1 și 288241-C2, proprietatea domnului Dumitre Nicolae-Radu și a doamnei Dumitre Diana-Tatiana, ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită). Comisia I și Comisia II.
Informare cu privire la plângerea prealabilă referitoare la revocarea Hotărârii nr. 810/2024 (majorarea cu 300% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2025, pentru apartamentele nr. 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15 și 16, din clădirea situată în municipiul Cluj-Napoca, str. Horea nr. 1, înscrisă în C.F. nr. 263114-C1, ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită). Comisia I și Comisia II.
Diverse.
ECONOMIE
Analiză UBB Cluj: Bugetul pe 2025 are două riscuri majore, instabilitatea politică internă și presiuni economice externe

Bugetul României pentru acest an, adoptat recent de Parlamentul României, a fost construit astfel încât să susțină repoziționarea statului pe o traiectorie către restabilirea echilibrului bugetar, după deficitele majore înregistrate în ultimii ani, apreciază analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM) de la UBB Cluj-Napoca.
RoEM este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca. Acest obiectiv național poate fi atins însă doar printr-o guvernare economică responsabilă care să ia în calcul depășirea a două obstacole importante: instabilitatea politică internă și presiunile economice semnificative, atât din partea Europei, cât și a Statelor Unite, în contextul global actual.
Inflație moderată
„În bugetul pentru acest an, au fost luate în calcul cifre de referință realiste care pot fi puse însă în pericol de evenimente neprevăzute în economia globală și locală.
Mai exact, bugetul se bazează pe o creștere economică de 2,5% – mai mare decât cea de anul trecut – și o inflație anuală de 4,4%, mai moderată față de anul precedent. Astfel, guvernul a proiectat o creștere a veniturilor de 2,3% din PIB, respectiv o majorare a cheltuielilor cu doar 0,7% din PIB, rezultând un deficit bugetar de 7% la finalul anului 2025. Acest deficit bugetar țintit ar reprezenta a scădere semnificativă de la deficitul de peste 8,6% al anului 2024, semnalând în același timp angajamentul guvernului de a readuce bugetul statului pe o traiectorie sustenabilă pe termen lung”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.
În 2023, la fel ca și în anii precedenți, atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare ale României (ca procentaj din PIB) s-au situat mult sub media Uniunii Europene, însă situația s-a schimbat complet în 2024.
Deficit bugetar uriaș
Dacă în 2023, cheltuielile bugetare ale României au fost cu 8,7% sub media UE, iar veniturile bugetare cu 11,8% sub media europeană, anul trecut, acest decalaj s-a accentuat și mai mult din cauza creșterii cheltuielilor guvernamentale din România, pe când veniturile au avut doar o creștere marginală.
În consecință, România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de aproximativ 8,6% din PIB, semnificativ mai mare decât în anul precedent, când a fost de 6,6%. Analiștii RoEM ai UBB precizează însă că datele privind veniturile și cheltuielile luate în calcul pentru 2023 au fost conform metodologiei Eurostat, în timp ce pentru datele din 2024 și 2025 au folosit metodologia Ministerului Finanțelor, între cele două putând exista diferențe minore.
Creștere a veniturilor
Pentru reducerea decalajului față de statele membre ale UE, precum și pentru a începe drumul anevoios către restabilirea echilibrului bugetar, prin atingerea țintei de deficit bugetar de 7% din PIB la finalul anului 2025, guvernul României prognozează o creștere semnificativă a veniturilor (de la 32,6% la 34,9% din PIB) și doar o creștere marginală a cheltuielilor statului (de la 41,2% la 41,9%).
„Veniturile bugetare ar urma să crească în principal pe fondul unei mai bune absorbții a fondurilor europene prin PNRR, respectiv al creșterii veniturilor fiscale, în principal, din taxe și impozite, fără însă a majora brusc cotele acestora. Pe de altă parte, principala pârghie planificată pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor bugetare ca procentaj din PIB o reprezintă reducerea cheltuielilor statului pentru bunuri și servicii, respectiv investiții din resurse proprii. Salariile și pensiile sunt însă promise a fi menținute la nivelul anului 2024.
Probabil cea mai importantă schimbare se referă la investițiile realizate cu ajutorul fondurilor UE care ar urma să crească semnificativ. Această creștere nu numai că ar putea compensa scăderea investițiilor realizate din resurse proprii ale guvernului, dar per total ar dinamiza în mod semnificativ investițiile realizate, mult peste nivelul anului trecut, oferind astfel un sprijin substanțial creșterii economice a țării”, explică Levente Szász.
Impozite pe consum
Analiștii RoEM evidențiază că un aspect important și poate puțin conștientizat este faptul că veniturile statului român, respectiv nivelul taxelor și impozitelor colectate ca procentaj din PIB, s-au situat în ultimele două decenii cu mult sub media UE.
Datele analizate de echipa RoEM a UBB arată că impozitele implicite pe consum (ponderea impozitelor și taxelor de consum, inclusiv TVA, din consumul total al unei economii naționale) au fost constant printre cele mai scăzute dintre statele membre ale UE.
De asemenea, impozitele implicite pe veniturile salariale (ponderea impozitelor salariale reținute din totalul salariilor brute la nivelul economiei naționale) au fost permanent cu aproximativ 5 puncte procentuale sub media UE, acest decalaj fiind însă semnificativ redus la începutul acestui an, odată cu eliminarea facilităților fiscale ale angajaților din IT și din alte sectoare incluse în „ordonanța trenuleț”. Impozitele companiilor cu cele mai mari venituri s-au aflat, de asemenea, în ultimele două decenii, cu peste 5 puncte procentuale sub media UE.
Este loc de îmbunătățire
Toate aceste date arată că există mult spațiu de îmbunătățire la partea de creștere, respectiv eficientizare a colectării veniturilor bugetare în România, spun cercetătorii RoEM. Pentru comparație, veniturile bugetare medii în țările UE au avut o pondere de aproximativ 45% din PIB, în ultimii 20 de ani, pe când același indicator în cazul României a oscilat în intervalul de 30-35%.
Începând din 2016, doar Irlanda și Malta au avut venituri bugetare mai scăzute decât România, fiind vorba însă de două contexte economice particulare.
„Problema veniturilor scăzute ale statului nu este cauzată doar de impozitele relativ mai scăzute față de țările UE, ci și de nivelul scăzut al eficienței colectării acestor taxe și impozite. Îmbunătățirea ratei de colectare ar putea reprezenta o metodă eficientă pentru a reduce deficitul bugetar, așa cum am arătat și într-un studiu din 2023.
Dar pentru reducerea semnificativă a echilibrului bugetar și pentru restabilirea echilibrului economico-financiar al țării, trebuie luate măsuri suplimentare de corecție și în anii următori, care vor ținti cel mai probabil atât creșterea veniturilor bugetare, cât și ținerea sub control a cheltuielilor.
Mai mult, oferirea unor servicii publice de calitate pe termen lung (ceea care ar însemna implicit o creștere a cheltuielilor bugetare) este imposibilă fără o creștere a veniturilor bugetare, adică o reducere a decalajului veniturilor bugetare din PIB față de media UE”, explică Béla-Gergely Rácz, prodecan UBB FSEGA, membru al echipei RoEM.
Riscuri majore
Analiștii RoEM avertizează că există însă cel puțin două riscuri majore care pot reprezenta obstacole serioase în acest proces de consolidare bugetară.
„Primul risc, cel intern, apare în cazul în care nu există un guvern stabil și o voință politică fermă pentru reducerea deficitului. În această situație, există un pericol real ca deficitul bugetar să depășească semnificativ nivelul țintit de 7% sau chiar pe cel din 2024, care ar putea submina și mai mult credibilitatea României în fața investitorilor și a agențiilor de rating, declanșând astfel o criză financiară care ar putea conduce chiar la o criză economică generală și la recesiune.
Iar al doilea risc, cel extern, persistă chiar și în condițiile unei guvernări eficiente, deoarece economia poate fi afectată de șocuri externe semnificative. Pe de o parte, slăbiciunea economiei europene reprezintă o provocare – în decembrie, de exemplu, Germania a înregistrat din nou date negative privind producția industrială. Pe de altă parte, taxele vamale anunțate de președintele Trump, precum și cele așteptate a fi anunțate în viitor, ar putea afecta în special economiile mici și deschise, precum cea a României”, spune Béla-Gergely Rácz.
Astfel, concluzionează analiștii de la UBB, în condițiile în care economia care încearcă să reducă cel mai mare deficit bugetar al UE se confruntă nu doar cu o instabilitate politică internă, ci și cu presiuni economice externe semnificative prin prisma riscurilor economice și geopolitice globale, este absolut esențială o guvernare economică responsabilă, fiind poate ultima ocazie reală a României de a restabili echilibrul economic și financiar.