Connect with us

EVENIMENT

FOTO. Olexandr Suprun din Harkov și-a deschis propria afecere la Cluj: Calitatea pentru mine este foarte importantă

Publicat


Când a început războiul în Ucraina, Olexandr Suprun s-a refugiat cu familia la Cluj. Viața pe care o știa a lăsat-o în urmă, dar acum construiește o alta de care vrea să fie mândru.

Olexandr Suprun, Sasha cum îi spun apropiații, a ajuns la Cluj cu soția și fetița lor în 10 martie 2022, venind din Harkov. S-au stabilit în Florești și, un an mai târziu, el a reușit să pună pe picioare propria afacere, cu ajutor financiar din partea Fundației Open Flields.

Olexandr Suprun din Harkov și-a deschis propria afecere la Cluj: Calitatea pentru mine este foarte importantă

Sasha s-a angajat repede la Cluj. Și-a găsit un loc de muncă la o firmă de construcții deținută de un moldovean. Acesta vorbea rusă, așa că a fost foarte ușor să se înțeleagă.

Dar este un om responsabil pentru munca pe care o face și chiar dacă lucrările ar putea dura mai mult decât la alții, calitatea, care pentru el este foarte importantă, este mai bună. Așa că a început să viseze la propria afacere.

Asta și după ce a aflat despre sprijinul oferit de Fundația Open Fields. Pe lângă alte ajutoare și programe, fundația a pus la dispoziția refugiaților și granturi pentru a dezvolta o afacere.

Sasha s-a gândit că dacă s-a stabilit aici cu familia, merită să aplice și el. Fundația Open Fields a acceptat propunerea lui și a primit un grant de 6.000 de euro.

Mii.Budinok/Casa Mea

Sasha a fost rar atât de fericit și emoționat ca atunci când a primit grantul. Cu banii obținuți și-a cumpărat tot echipamentul de care a avut nevoie și și-a deschis firma de construcții și reparații.

Mii.Budinok, care în traducere înseamnă Casa Mea, este numele firmei și a fost ales de de soția lui, Kateryna, care îl ajută și la interacțiunea cu clienții.

 

 

Ea a ales acest nume cu gândul la casa pe care soțul ei a ridicat-o aproape singur în Harkov. Și, tot la îndemnul soției, el a angajat un prieten, tot un ucrainean, să îl ajute.

„Primul client a fost un medic stomatolog din Cluj, care vorbește rusa și care i-a ajutat pe refugiații care au avut nevoie de servicii stomatologice. Am pus pardoseala și la centrul pentru refugiați de pe strada Măceșului, pentru că au avut nevoie”, spune Sasha.

De clienți nu duce lipsă, dar primele luni de când și-a deschis afacerea nu au fost ușoare, asta și pentru că vorbește puțină română și totul este diferit.

„Mi-a fost destul de greu să mă înțeleg cu clienții și, cel mai greu, a fost cu prețurile. Acum m-am obișnuit, dar mi-a luat ceva timp să îmi dau seama că acum sunt în Ardeal, la Cluj, și dacă în Ucraina dura 3 zile să mă înțeleg cu clienții, aici durează două luni”, spune el referindu-se la celebra „încetineală” ardelenească.

Dar chiar dacă s-a înțeles mai greu cu unii clienți, la final aceștia au fost foare mulțumiți, ceea ce pe el îl bucură.

Și-a dus soția la Paris

Acum, el și soția lui își doresc să dezvolte afacerea, să angajeze mai mulți oameni ca să aibă mai mult timp pentru familie. „Dar caut oameni care să facă o lucrare de calitate. Pentru mine asta e foarte important”, a subliniat el.

Sasha este foarte mulțumit pentru că a început să câștige bine. Chiar și-a permis să își ducă soția trei zile la Paris. Pentru el a fost primul zbor cu avionul.

Asociația Cluj 24 și Fundația HEKS/EPER Romania împreună cu partenerii săi, Fundația Open Fields și Asociația Notorius, vă prezintă poveștile de succes ale refugiaților ucraineni care au devenit membri activi și funcționali în comunitatea clujeană și care au luat „Viața de la capăt”. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea UNHCR și contribuie la Planul Regional de Răspuns pentru refugiați al UNHCR.

 

Харків’янин Олександр Супрун відкрив власну справу у Клужі: „Дуже важливим для мене є якісно виконана робота”

Олександр Супрун разом з родиною приїхали до Клужу коли розпочалася війна в Україні. Життя, яке він там проживав, залишив позаду, і зараз він будує інше, яким хоче пишатися.

Олександр Супрун, або Саша, як його називають близькі прибув до Клужу разом з дружиною та донечкою 10 березня 2022 року з Харкова. Вони оселилися у Флорешть і через рік йому вдалося відкрити власний бізнес завдяки фінансовій допомозі від фонду Open Fields.

Харків’янин Олександр Супрун відкрив власну справу у Клужі:  „Дуже важливим для мене є якісно виконана робота”

Cаша доволі швидко влаштувався на роботу в Клужі. Знайшов роботу в будівельній компанії молдованина, який розмовляв російською мовою, тому їм було дуже легко порозумітися.

Також він дуже відповідально ставиться до роботи, яку виконує. І навіть якщо її виконання потребує більшого часу ніж у інших, якість, що для нього є важливою, буде кращою. Так він почав мріяти про відкриття своєї власної справи.

Ще й після того, як дізнався про підтримку яку пропонує Open Fields. Окрім іншої допомоги та інших програм фонд також надавав українським біженцям гранти на розвиток бізнесу.

Саша подумав, що якщо він залишається тут з родиною то йому теж варто подати документи на грант. Фонд Open Fields ухвалив його бізнес-план і він отримав гроші у розмірі 6000 євро.

Mii budinok/ Мій будинок

Саша рідко коли радіє, але був таким щасливим, емоції його переповнювали коли він отримав грант. На отримані гроші придбав необхідне обладнання та відкрив власний будівельний бізнес з ремонту.

Мій будинок” – саме таку назву компанії придумала Катерина- дружина Саші, і яка також допомагає йому у спілкуванні з клієнтами.

Вона обрала таку назву тому що часто думає про будинок у Харкові, який її чоловік майже самотужки побудував.

І знову ж таки, завдяки наполяганню дружини Саша найняв собі на допомогу свого хорошого знайомого також українця.

„Першим клієнтом був стоматолог з Клужу, який розмовляє російською та також допомагав українським біженцям, яким потрібні були стоматологічні послуги.

У центрі для біженців, який знаходиться по вулиці Măceșului, мали потребу покласти ламінат і ми це також зробили” – каже Саша.

Клієнтів не бракує але перші місяці відкриття свого бізнесу були нелегкими бо не розмовляє румунською та й все по-іншому тут.

„Мені було дуже важко порозумітися з клієнтами і найважче – з цінами. Зараз я звик до цього, але мені потрібен був час, щоб зрозуміти, що я в Трансільванії, в Клужі, і якщо в Україні мені потрібно було три дні щоб порозумітися з клієнтами, то тут потрібно два місяці” – каже він, маючи на увазі знамените „трансільванське уповільнення”.

Але навіть якщо з деякими клієнтами спочатку було важко порозумітися то зрештою вони залишалися задоволеними, що його дуже радує.

Він повіз дружину до Парижу

Тепер вони з дружиною хочуть розвивати бізнес, найняти більше людей щоб мати більше часу для сім’ї. „Але шукаю людей, які б виконували якісно роботу. Для мене це дуже важливо”- підкреслює він.

Саша дуже задоволений що почав добре заробляти. Він зробив подарунок дружині: поїздку до Парижу на три дні. Це був його перший політ літаком.

Асоціація Cluj 24 та Фонд Heks/Eper Румунія разом з партнерами Фондом Open Fields і Асоціацією Notorius мають намір представити вашій увазі успішні розповіді українських біженців, які беруть активну участь у житті громади Клуж , є її повноцінними членами та розпочали „життя з самого початку”. Проект отримує фінансову підтримку від УВКБ ООН і робить внесок у Регіональний план реагування на біженців УВКБ ООН.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO. Accident cu trei mașini în Sânpaul. O tânără de 20 de ani, transportată la spital

Publicat

accident

Pompierii din cadrul Detașamentului Huedin au intervenit, luni seară, la un accident rutier petrecut pe raza localității Sânpaul. În accident au fost implicate trei autoturisme, însă din fericire nu au existat victime încarcerate.

”O femeie de aproximativ 20 de ani a fost transportată la spital pentru investigații suplimentare de către echipajul SAJ. La misiune a luat parte o autospecială cu modul de descarcerare de la Garda Aghireșu”, arată ISU Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

Clujenii, nemulțumiți de noile amenajări din parcul de câini din cartierul Între Lacuri: „Mai mult încurcă decât ajută!”

Publicat

Locuitorii cartierului Între Lacuri își exprimă nemulțumirea față de amenajarea recentă a parcului de câini din zonă, arătând că acestea afectează siguranța și confortul animalelor.

Potrivit unor sesizări înregistrate pe aplicația MyCluj, în parc a fost amplasat un număr excesiv de elemente de joacă raportat la suprafața disponibilă, lucru care limitează semnificativ spațiul liber destinat mișcării câinilor și crește riscul de accidentări.

„V-ați bătut joc de parcul de câini! Numărul de elemente de joacă este prea mare pentru un țarc aşa de mic, ceea ce reduce spațiul de joacă al cățeilor şi creşte riscul de accidentări; iarna devin alunecoase din cauza înghețului iar vara vor fi prea încinse. Pe lângă asta, «meseriaşii» care au lucrat la montaj au aruncat pământul dislocat pe una din puținele zone unde mai era iarbă”, a declarat un locuitor din zonă.

„Vă solicit să reconsiderați numărul și tipul de elemente de joacă din tarcul pentru câini. Multe dintre obiectele actuale reduc semnificativ spațiul de joacă și sunt dificil de utilizat, iar unele pot reprezenta un pericol pentru câini, riscând răniri. În locul acestor elemente, propunem să fie plantați 3-4 copaci, care vor oferi umbră, vor crea un mediu mai natural și mai sigur, fără a limita spațiul de joacă al câinilor”, se arată în altă sesizare.

Stăpânii de câini cer copaci și umbră în parcuri

Rezidenții solicită intervenții rapide pentru eliminarea unor obstacole și reducerea numărului de elemente de joacă, dar și plantarea de copaci, care să ofere umbră și să creeze un mediu mai natural pentru câini și stăpânii lor. Ei mai solicită primăriei să se consulte cu comunitatea locală înainte de a face asemenea modificări, pentru a evita decizii care generează nemulțumiri.

„Dacă țarcul ăsta are nevoie de ceva, atunci acel ceva este UMBRĂ (a se citi nişte copaci sănătoşi, nu plastic sau nu ştiu ce alte mizerii). Ar fi frumos să eliminați (din) obstacolele acelea şi, pe viitor, să vă consultați cu oamenii din zonă înainte să luați decizii care mai mult încurcă decât ajută”, a adăugat acesta.

Până în prezent, reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca nu au oferit un răspuns oficial la aceste sesizări, figurând pe platforma Primăriei ca fiind „în lucru”.

Investiție de 320.000 de lei

Amintim că Primăria Cluj-Napoca a instalat aparate de mișcare și antrenament pentru căței în cartiere. Valoarea investiției este de aproximativ 320.000 lei.

Primul loc de joacă pentru câini cu aparate pentru exerciții de agilitate a fost realizat de Primăria Cluj-Napoca în cartierul Grigorescu – zona Cora. Întrucât aceste spații au fost apreciate de stăpânii de câini, Primăria a extins investiția la alte 7 locuri de joacă pentru căței, în următoarele zone: Detunata, Baza Sportivă Gheorgheni, Aleea Slănic, Cetățuie, Anina, Piața 1 Mai, Colina.

Citește mai departe

CULTURA

Credințe și obiceiuri de Bobotează, în satele clujene din vechime. Fetele și femeile făceu baie în ape reci ca gheața

Publicat

De

Obiceiuri de Bobotează în satele din Cluj

Boboteaza, celebrată la 6 ianuarie, marchează finalul sărbătorilor de iarnă și este una dintre cele mai importante sărbători creștine.

Cunoscuta și ca Botezul Domnului, această zi comemorează botezarea lui Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul în apele Iordanului, un moment esențial în tradiția creștină, care simbolizează nașterea spirituală a Mântuitorului.

Credințe și obiceiuri de Bobotează, în satele clujene din vechime

Se credea că dacă înspre Bobotează plouă sau ninge, anul va fi unul bun, roditor.

„Dacă spre noaptea de Bobotează nu bate vânt, se va face pâine”, spuneau bătrânii. „În astă zî sfântă”, mai ziceau oamenii satelor, „nu e bine să împrumuți jar, dar nici alte lucruri din casă.

Și copii nu trebuie hrăniț’ afară, ca “să nu să împrăștie familia și gospodăria”, arată specialiștii clujeni de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

“Toate apele capătă puterea și sfințenia Iordanului”

Totodată, era credința că dacă te scalzi de Bobotează, scapi de boli. Așa că unii oameni se îmbăiau în „produhul” (copcă) tăiat în gheața râului, în noaptea Bobotezei, în special fetele și femeile.

Cu tot gerul de afară, alergau spre casă rostind rugăciuni. Apoi, dimineața, mergeau la biserică încredințați că au scăpat de necazuri, deoarece „în acea noapte, toate apele capătă puterea și sfințenia Iordanului, în care s-a botezat Iisus”.

Potrivit specialiștilor clujeni, la slujba de la biserică, fetele duceau lumânări, iar când preotul „ieșea cu darurile”, lua în mână o singură lumânare.

Se credea că fata care a dus lumânarea respectivă, va fi iubită și apreciată în sat, arată etnologul Maria Bocșe, în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, care a fost editat de CJCPCT Cluj.

Riturile de „ursită” sau de „orândă” nu lipseau nici de Bobotează

În satul tradițional, arată specialiștii de la CJCPCT Cluj, o serie de practici și obiceiuri se întâlneau și în Ajunul Bobotezei. Nu puține erau însă riturile de „ursită” sau de „orândă”, practicate de fete.

Astfel, elementele religioase erau împletite cu cele magice, într-o unică dorință de a-și cunoaște destinul, de a afla cu cine se vor mărita.

Turta de Bobotează, frământată cu apă și sare

În unele zone, fetele care doreau să își cunoască „orânda”, ajunau, adică nu mâncau nimic până seara. Apoi își preparau o turtă din făină de grâu sau de mălai, frământată cu apă și sare.

“Trebuia măsurat fiecare ingredient, așa că se puneau nouă măsuri de făină, nouă de apă și nouă de sare. Turta era coaptă fie în cuptor, fie pe plita sobei. Jumătate din ea era mâncată afară, după asfințitul soarelui, stând pe tăietorul de lemne. În timp ce mânca, fata trebuia să fie atentă din ce parte a satului latră câinii, crezând că din acea direcție, de pe acea uliță, o să-i fie viitorul soț.

Cealaltă bucată de turtă, alături de un fir de busuioc furat din ‘struțu’ popii’ atunci când a fost cu crucea, fata o punea sub pernă, ca să își viseze mirele dorit”, spune etnologul Maria Bocșe, în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, editat de CJCPCT Cluj.

Mai era o practică, aceea de a pune seara, în ajun, în „produhul” din gheața râului, un fir de busuioc luat de la umblatul preotului cu crucea. Dimineața, fetele verificau busuiocul și se uitau dacă s-au prins fire de păr de animal pe crenguță. Și în funcție de ce ce se lega de busuioc, prevestea cât de bogat va fi mirele.

Foto: CJCPCT Cluj – Botezul Domnului, Icoană pe sticlă – Nicula, județul Cluj/colecția Muzeului Etnografic al Transilvaniei

 

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. 27 ianuarie 2025. Holocaustul, 80 de ani mai târziu. Martorii lui Iehova: O poveste despre curaj, reziliență și loialitate

Publicat

Iehova

Pe 27 ianuarie 2025, lumea comemorează 80 de ani de când Al Doilea Război Mondial a luat sfârșit, iar odată cu el tragedia Holocaustului. Tema acestui an, stabilită de Națiunile Unite, este: „Comemorarea Holocaustului și educația pentru demnitate și drepturile omului”.

În legătură cu aceasta, pe site-ul oficial se explică următoarele: „Tema reflectă relevanța critică a comemorării Holocaustului pentru prezent, întrucât demnitatea și drepturile omului ale concetățenilor noștri la nivel global sunt atacate zilnic”.

Pentru a-și păstra umanitatea și a evita erorile trecutului, omenirea trebuie să rememoreze cu oroare această catastrofă umanitarăcare a luat viața a peste 6 milioane de evrei, dar și a altor grupuri sociale, etnice și religioase. Printre victimele naziștilor, uitate în mare măsură de istorici și de societatea civilă,se numără un grup mic, dar remarcabil în curajul său moral și reziliența sa spirituală, Martorii lui Iehova. Identificați prin triunghiul violet pe uniformele lor din lagărele de concentrare naziste, acești oameni au refuzat să cedeze ideologiei totalitare, devenind un simbol al rezilienței morale în fața barbariei.

Un grup religios în vizorul naziștilor

Martorii lui Iehova au fost una dintre primele confesiuni creștine interzise de regimul nazist. Ei au fost persecutați nu pentru rasa sau orientarea lor politică, ci exclusivdatorită convingerilor religioase. Refuzul categoric de a saluta cu „Heil Hitler”, de a se înrola în armata germană sau de a participa la activități naziste i-a plasat în opoziție directă cu ideologia regimului. Pentru naziști, integritatea lor religioasă reprezenta o sfidare, un „pericol” ce trebuia eradicat.

Profesorul Christine King, un eminent istoric, a descris poziția Martorilor astfel : „Încă de la început, Martorii [lui Iehova] sunt considerați cei mai mari dușmani, din cauza refuzului [categoric] de a accepta chiar și lucruri minore ale național-socialismului, care contraveneau credinței lor”. Acest refuz ferm i-a transformat într-o categorie aparte de victime și a dus la trimiterea lor în lagărele de concentrare.

Identitatea marcată de triunghiul violet

Iehova

Din 1937, Martorii lui Iehova erau identificați în lagărele de concentrare printr-un triunghi violet aplicat pe uniforma lor.

Conform istoricului DetlefGarbe, „înainte de război, între cinci și zece la sută dintre deținuții lagărelor de concentrare erau Martori. … Dar Martori ai lui Iehova se aflau nu numai în lagăre, ci în aproape toate închisorile”. Statisticile sunt grăitoare: peste 10000 de Martori au fost arestați, iar aproximativ 1200 au murit în timpul detenției, mulți prin execuție.  Printre victime s-au numărat și copii, separați de familiile lor și plasați în centre de reeducare nazistă.

O reziliență inspiratoare

Mărturiile supraviețuitorilor descriu cum Martorii lui Iehova și-au păstrat principiile morale și umanitatea în cele mai cumplite condiții. RachelSacksioni-Levee, o Martoră care a supraviețuit lagărului Ravensbrück, relatează ce s-a întâmplat după ce a refuzat să lucreze la fabricarea pieselor pentru bombardiere: „Am fost căutată prin barăci, fiind apoi dusă afară. Atunci am fost lovită de mai multe ori de una dintre gardiene, care mă tot întreba: «Cine nu te lasă să muncești?» De fiecare dată i-am răspuns: «Dumnezeu». În acest moment a intervenit cealaltă gardiană care i-a zis: «Mai bine te oprești. Acești Bibelforscher  s-ar lăsa omorâți în bătaie pentru Dumnezeul lor». Cuvintele ei m-au întărit extraordinar de mult.”

Un alt exemplu este cel al lui Franz Wohlfahrt, care, deși a pierdut 15 membri ai familiei întrucât erau Martori, a declarat: „Noi eram întotdeauna bine dispuși. De multe ori gardienii mă opreau și mă întrebau: «În toată această mizerie încă zâmbești? Ce se întâmplă cu tine?» Atunci le ziceam: «Am motiv să zâmbesc, deoarece noi avem o speranță care ne ajută să înfruntăm această perioadă dificilă – o speranță în Regatul lui Dumnezeu, când totul va fi restabilit și pentru toate lucrurile pe care trebuie să le suportăm astăzi vom fi răsplătiți».” Curajul acestor oameni a fost admirat chiar și de ceilalți deținuți, care i-au descris drept „stânci în noroi”.

Libertatea depindea de o semnătură

Una dintre cele mai cutremurătoare trăsături ale persecuției împotriva Martorilor lui Iehova a fost oferta constantă de libertate condiționată. Gestul de a semna renunțarea la credință le putea salva viața, dar majoritatea au refuzat. Gertrud Pötzinger, supraviețuitoare a lagărului de la Ravensbrück, a relatat: „După trei ani și jumătate, Gestapoul m-a chemat din nou și mi-a dat o declarație. Trebuia să semnez că nu voi mai lua legătura cu Martorii lui Iehova și că refuz să mai studiez Biblia. Am spus: «Nu! Asta niciodată!» Ei mi-au zis: «Te poți gândi peste noapte» «Nu! Nu vreau să mă gândesc peste noapte», le-am replicat. «Nu o voi face niciodată! Nu voi semna niciodată!» Mi s-a spus: «Atunci trebuie să suporți consecințele. Vei fi transferată într-un lagăr de concentrare – la Ravensbrück»” (jw.org, extras dintr-un interviu acordat de Gertrud Pötzinger, minutele 2:58 la 3:42)

Geneviève de Gaulle, nepoata generalului Charles de Gaulle, și ea întemnițată la Ravensbrück, a spus despre femeile Martoreale lui Iehova pe care le-a cunoscut în lagăr: „Le-am admirat foarte mult pentru că ar fi putut să plece oricând, fiind suficient să semneze renunțarea la credință. … De fapt, aceste femei, care păreau atât de slăbite și de epuizate, au fost mai puternice decât SS-iștii, care aveau de partea lor puterea și toate mijloacele. Martorele aveau forță proprie, iar tăria voinței lor nu putea fi învinsă de nimeni.” (United States Holocaust Memorial Museum, Oral history interview with Genevieve de Gaulle, de la minutul 37:25)

O moștenire de curaj

Martorii lui Iehova au fost și continuă să fie un simbol al rezilienței morale, punând în fața vieții însăși principiile lor religioase și dragostea pentru aproapele. Prin exemplul lor, aceștia au demonstrat că integritatea spirituală și loialitatea pot triumfa chiar și în fața celor mai inumane condiții. Povestea lor rămâne o lecție valoroasă despre puterea convingerilor sincere și despre curajul de a rămâne uman într-o lume dezumanizată.

Profesorul John Roth, în cartea sa Holocaust Politics, a afirmat: „Dacă semnificația morală a triunghiului violet nu va fi uitată în timp, acesta va fi un scut în fața dezastrului, un scut ce ne va orienta atenția și simțul responsabilității spre o conduită virtuoasă, demnă de cel mai înalt respect din partea oamenilor”.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate