EVENIMENT
FOTO. Katya și familia ei au transformat Floreștiul într-un „mini-Harkov”: Nu mai plecăm din Cluj
Kateryna Suprun e un om cu suflet mare și, chiar dacă lasă uneori emoțiile să o copleșeacă, e o femeie puternică și plină de idei pe care le și pune în practică. E unul dintre oamenii cunoscuți în comunitatea ucraineilor din Cluj pentru că i-a ajutat cu tot ce a putut pe cei care s-au refugiat aici.
Katya, împreună cu soțul ei și fiica lor, care avea 5 ani, au fugit din Harkov cu strictul necesar fără să știe exact unde și când se vor opri. Au ajuns la Cluj în 10 martie 2022 și aici au luat viața de la capăt.
Katya și familia ei au transformat Floreștiul într-un „mini-Harkov”: Nu mai plecăm din Cluj
Când a ajuns la Cluj, familia Suprun și-a găsit un apartament în Florești și a decis să rămână. Katya spune că după ce au găsit un loc unde să stea, două săptămâni a plâns încontinuu, dar viața trebuie să meargă înainte. A început să întrebe în dreapta și în stânga și așa a cunoscut-o pe Patricia Kudo, care are un centru de ajutorarea a refugiaților.
După ce s-a obișnuit aici, Katya nu a stat pe gânduri și, pentru că este o persoană voluntară și cu o inimă mare, a început să îi ajute și ea pe cei care se refugiau la Cluj.
Pentru început, povestește ea, a sortat ajutoare pentru refugiați – haine, încălțăminte, jucării pentru copii, iar apoi a început să lucreze și ca „agent imobiliar”. I-a ajutat pe refugiați să își găsească o casă, un loc unde să stea.
„Oamenii erau în șoc. Nu știau ce trebuie să facă, cum să obțină acte, i-am ajutat cu tot ce aveau nevoie”, povestește ea.
La Centrul Dobra Hata a aflat despre Fundația Open Fields, care oferea ajutor pentru refugiați, inclusiv financiar. A primit bani atât ea, cât și fiica ei. Câte 500 de lei pe lună pentru tot ce aveau nevoie. Dar marea ei bucurie, și spune asta cu lacrimi în ochi, este că soțul ei a obținut de la fundație un grant de 6.000 de euro ca să pună pe picioare o afacere.
Katya e coordonator la Fundația World Vision în Cluj
În Ucraina, Katya a lucrat la director de vânzări pentru un lanț de supermarketuri, dar și ca agent imobiliar. Tot acolo a lucrat și ca asistent social voluntar și încerca să găsească familii pentru copiii orfani.
„Ca un semn al destinului, și aici mă ocup de copii. Din decembrie 2022 lucrez ca și coordonator la Fundația World Vision, un loc unde mamele și copiii sunt ajutați și fericiți, și asta mă bucură”, spune Katya.
Dar până să își găsească acest loc de muncă, a făcut curățenie sau a lucrat ca manichiuristă.
Katya spune că nu îi place să audă despre urcaineni care au venit la Cluj și care „nu se comportă așa cum trebuie”.
„Pe cei cu care intru în contact îi sfătuiesc să fie buni, să nu facă lucruri rele. De când sunt aici niciodată nu am întâlnit un român care să se poarte urât cu un ucrainean, dar invers am auzit cazuri.
Când un clujean s-a plâns că niște ucraineni care au stat în gazdă la el au lăsat mizerie în urmă m-am dus eu și am făcut curățenie. Îmi e rușine când se întâmplă asta. Oriunde locuiești, că ești în Ucraina sau în România, trebuie să ai grijă de casă, să o ții curată”, spune ea cu convingere.
Pentru ca i-a plăcut aici și e multumită și-a adus și mama, dar și restul familiei la Cluj. Au închiriat 5 apartamente în Florești. „Avem și foarte mulți prieteni, am transformat Floreștiul într-un mini-Harkov”, glumește ea.
Nastia, fetița ei, este acum în clasa pregătitoare. Are 6 ani și este singura ucraineancă într-o clasă de elevi români. A fost și la grădiniță aici anul trecut și se descurcă tot mai mai bine în limba română.
„Aici suntem în siguranță și suntem liberi”
Katya spune că e mulțumită cu viața pe care o are acum și își vede viitorul tot aici, la Cluj.
„Românii i-au ajutat foarte mult pe ucraineni. Nici pentru 10.000, de fapt nici pentru 50.000 de euro nu aș pleca în Germania sau în altă țară. Aici suntem în siguranță și avem libertate. 100% rămân în Cluj pentru că nu am unde să mă mai întorc.
Am prieteni care ne cheamă în Spania, să ne mutăm acolo, dar nu vreau să merg. Dacă aici totul este bine, de ce să caut un loc unde <<poate>> o să fie mai bine?”, încheie Katya.
Asociația Cluj 24 și Fundația HEKS/EPER Romania împreună cu partenerii săi, Fundația Open Fields și Asociația Notorius, vă prezintă poveștile de succes ale refugiaților ucraineni care au devenit membri activi și funcționali în comunitatea clujeană și care au luat „Viața de la capăt”. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea UNHCR și contribuie la Planul Regional de Răspuns pentru refugiați al UNHCR.
Катя разом з родиною перетворили Флорешть в „міні-Харків”: „Ми залишаємось в Клужі”
Катерина Супрун – людина з великим серцем та душею і навіть якщо інколи дозволяє емоціям „брати верх” над нею, вона сильна жінка, сповнена ідей, які втілює в життя. В українській громаді Клужа вона впізнавана бо допомагала своїм співгромадянам, які створили тут другий домівку всім чим могла.
Катя разом з чоловіком і донькою, якій було 5 років втекли з Харкова з найнеобхіднішим, не знаючи у якому саме місці зупиняться і коли. Приїхали до Клужу 10 березня 2022 року і тут почали життя з самого початку.
Катя разом з родиною перетворили Флорешть в „міні- Харків”: „Ми залишаємось в Клужі”
Коли родина Супрун приїхала в Клуж, вони знайшли квартиру в Флорешть та вирішили залишитися. Катя розповідає, що коли знайшли житло вона на протязі двох тижнів плакала безперервно, але життя має тривати. Почала розпитувати, шукати інформацію і таким чином познайомилась з Патрісією Кудо, яка має центр допомоги біженцям.
Після того, як трохи освоїлася, Катя, як волонтер із великим серцем не роздумувала довго та почала допомагати тим хто приїздив до Клужу в пошуках прихистку.
„Спочатку – розповідає вона, – „допомагала сортувати допомогу для українців: одяг, взуття, іграшки для дітей, а потім вже почала допомагати ще й як „агент з нерухомості”. Допомагала біженцям шукати дім, місце для проживання”.
„Люди були в шоці. Не знали що робити, де оформлювати документи, я їм допомагала з усім необхідним”- каже вона.
У центрі Добра Хата вона дізналася про фонд Open Fields та те, що він допомагає біженцям також і фінансово. Вона отримала гроші на дитину, 500 леїв на місяць на най-необхідне. Але її велика радість, і каже вона це зі сльозами на очах, полягає в тому, що її чоловік отримав від фонду грант у розмірі 6000 євро на відкриття бізнесу.
Катя є координаторкою у World Vision у Клужі
В Україні Катя працювала керівником відділу продажів в мережі супермаркетів а також агентом з нерухомості. Вона ще працювала соціальним працівником-волонтером і намагалася знайти сім’ї для дітей-сиріт.
„Доля так розпорядилася, що я і тут займаюся дітьми. З грудня 2022 року я працюю координаторкою у фонді World Vision, в місці де допомагають і мамам і дітям та де вони можуть бути щасливими, це і мене робить щасливою”- каже Катя.
Але поки не знайшла цю роботу вона прибирала або працювала майстром з манікюру.
Катя каже, що їй неприємно чути про українців, які приїхали до Клужу і „поводяться нечемно”.
„Завжди раджу українцям, з якими знайома, бути добрими, не робити поганих вчинків. За весь час що я в Клужі жодного разу не чула щоб хтось з румунів погано поводився з українцями, але чула про випадки протилежні”.
„Був випадок, коли один чоловік з Клужа поскаржився, що дехто з українців, які жили в нього, залишили за собою безлад, я пішла і прибрала за ними. Мені соромно коли таке трапляється. Де б ти не жив чи то в Україні, чи то в Румунії, ти маєш дбати про дім де ти живеш та тримати його в чистоті” – переконано каже вона.
Оскільки їй тут подобається і задоволена містом, вона привезла сюди свою маму та решту родини до Клужу. Вони орендували 5 квартир у Флорешть. „Також багато друзів тут живуть, ми перетворили Флорешть у міні-Харків” – жартує вона.
Її донечка Настя зараз ходить до школи у підготовчий клас. Їй 6 років і вона єдина учениця-українка у класі з румунськими дітьми. Минулого року вона також ходила до румунського садочку і зараз все краще володіє румунською мовою.
„Тут ми у безпеці та є вільними”
Катя каже, що задоволена життям, яке має зараз, і бачить своє майбутнє у Клужі.
„Румуни дуже допомогли українцям. Не поїду ні до Германії ні до будь-якої іншої країни навіть якщо мені будуть платити 10 000 або 50 000 тисяч євро.
Тут ми у безпеці та маємо свободу. 100 % залишимось у Клужі бо нікуди повертатися.”Мої друзі запрошують нас до Іспанії, переїхати туди, але я не хочу. Якщо тут все добре, навіщо мені шукати місце, де „можливо” буде краще?”- підсумовує Катя.
Асоціація Cluj 24 та Фонд Heks/Eper Румунія разом з партнерами Фондом Open Fields і Асоціацією Notorius мають намір представити вашій увазі успішні розповіді українських біженців, які беруть активну участь у житті громади Клуж , є її повноцінними членами та розпочали „життя з самого початку”. Проект отримує фінансову підтримку від УВКБ ООН і робить внесок у Регіональний план реагування на біженців УВКБ ООН.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Administrația Națională de Meteorologie a făcut o estimare a valorilor termice, dar și în ceea ce privește precipitațiile până la data de 27 aprilie.
Chiar dacă această lună a fost cu adevărat capricioasă, de Paști temperaturile vor fi ridicate, conform meteorologilor.
Cum va fi vremea de Paști la Cluj
În următoarele două spătămâni, regimul termic va fi apropiat de valorile climatologice specifice perioadei, cu maxime în jurul a 17 grade, potrivit ANM.
În intervalul 16–17 aprilie este prognozată o creștere a temperaturilor diurne, acestea urmând să urce spre 23-24 de grade. După acest episod mai cald, între 18 și 20 aprilie, maximele termice vor mai scădea ușor și se vor înregistra, în general, 19-21 de grade. Ulterior, arată meteorologii, se conturează o nouă tendință de încălzire, cu maxime de până la 22-23 de grade.
Anunțul meteorologilor despre ploi
Temperaturile minime vor avea variații ușoare, menținându-se, în general, între 6 și 8 grade pe tot parcursul perioadei.
Conform meteorologilor, vor fi posibile precipitații în cea mai mare parte a intervalului, dar cu o probabilitate mai ridicată între 19 și 20 aprilie și din nou din 24 aprilie, până aproape de finalul lunii aprilie.
Foto: Primăria Cluj-Napoca
CFR Cluj – Rapid este meciul care încheie etapa a 4-a a play-off-ului Superligii de fotbal. Cu o victorie, clujenii egalau la puncte liderul FCSB, în schimb, o victorie a rapidiștilor îi sălta până pe locul 4. Partida se încheie egal, 1-1, după două reprize diametral opuse. Au înscris Bolgado (min.7), respectiv Kait (min.52).
Echipele de start:
CFR Cluj (4-3-3): Hindrich – Rocha, Bolgado, M. Ilie, Camora – Emerllahu, Djokovic, Fică – Korenica, L. Munteanu, Kamara
Rezerve: M.Popa, Abeid, Țîrlea, Sinyan, Name, Tachtsidis, Păun, Gligor, Deac, Nkololo, Postolachi, Juric
Antrenor: Dan Petrescu
CFR Cluj – Rapid, 1-1. Clujenii RATEAZĂ șansa de a egala FCSB la puncte
Rapid (4-3-3): Stolz – Onea, D. Ciobotariu, Pașcanu, Borza – Ademo, Kait, Chistensen – Al. Dobre, Burmaz, Petrila
Rezerve: Aioani, Braun, Săpunaru, Ignat, Bădescu, Vulturar, Grameni, N’Jie, R. Pop, Ankeye, Gojkovic, Koljic
Antrenor: Marius Șumudică
Stadion: „Dr. Constantin Rădulescu”, Cluj-Napoca
Arbitru: Florin Andrei
Asistenți: Daniel Mitruți și Alexandru Vodă
Arbitru VAR: Ovidiu Hațegan / Arbitru AVAR: Viorel Flueran
Început lent de partidă, cu un studiu poate prea exagerat de ambele părți. În min.5, Rocha se scutură de letargie și are o incursiune pe partea dreaptă, încheiată cu un șut cu stângul respins în corner de Stolz. Korenica execută perfect și Bolgado înscrie cu capul, în min.7, pentru 1-0.
În min.10, Kamara, poate unul dintre cei mai neinspirați jucători clujeni, interceptează o minge de la Ciubotariu însă șuteză slab.
Louis Munteanu încearcă și el poarta de două ori, însă șuturile lui trec de puțin peste bară. În min.32, Korenica prinde și el un șut bun peste poartă.
În min.42 apare și prima ocazie a rapidiștilor, însă Hindrich se opune șutului lui Onea.
Repriza a doua a avut o desfășurare total opusă. CFR a pierdut inițiativa, Rapid, în schimb, a devenit mai periculoasă. În min.52, Kait egalează după o fază lucrată de Petrila.
CFR nu se mai regăsește, se apără la disperare și contraatacă haotic. Kamara continuă să fie trompeta meciului, cu poziționări aiurea și finalizări hilare.
În min.70, Kait vede roșu pentru simulare, cartonaș anulat de arbitru după intervenția VAR, pe motiv de offside în faza premergătoare. În min.90, Hindrich salvează în fața lui Christensen. După două minute, vine rândul lui Stolz.
CFR ratează șansa de a face tandem în fruntea clasamentului cu FCSB, în timp ce Rapid smulge un punct care, practic, e ca apa sfințită, nici n-ajută, nici nu strică. Să fie primit…
Notele Cluj24:
Hindrich 8 – Rocha 7, Bolgado 7, M. Ilie 7, Camora 7 – Emerllahu 6, Djokovic 6, Fică 7 – Korenica 7, L. Munteanu 6, Kamara 5, Abeid 6, Tachtsidis, Păun 6, Nkololo, Postolachi
Pe 15 aprilie, între orele 12.00 – 18.00, centrul comercial VIVO! Cluj-Napoca va fi gazda unui Târg de lucrări hand-made organizat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj cu ocazia sărbătorilor pascale.
Vor fi expuse spre vânzare diferite obiecte realizate de copii și adulți cu dizbilități din centrele și unitățile rezidențiale administrate de DGASPC Cluj.
Târg de Paște cu vânzare la VIVO! Cluj-Napoca, în beneficiul persoanelor cu dizabilități
Ne dorim crearea unei atmosfere primitoare pentru copiii și adulții cu dizabilități astfel încât aceștia să se simtă admirați și integrați. Publicul are ocazia să cumpere obiecte inedite și să își manifeste astfel toleranța și aprecierea față de persoanele vulnerabile.
Este vorba despre copii de la casa de tip familial Perlino, casa Grigorescu, casa Târnavelor, casele de tip familial Mărăști, centrul de primire a copilului în regim de urgență Gavroche, din Cluj Napoca, copii de la casele de tip familial din Huedin, tineri cu dizabilități de la Centrele de abilitare și reabilitare din Gherla și Jucu, precum și adulți cu dizabilități fizice și neuropsihice de la Centrele de îngrijire și asistență din Luna de Jos și locuințele protejate din Catcău.
Vizitatorii VIVO! vor putea achiziționa icoane, tablouri, obiecte decorative, de pirogravură, ornamente destinate sărbătorilor pascale, autorii lucrărilor urmând a beneficia de fondurile strânse.
Vor fi prezenți și beneficiarii furnizorilor de servicii sociale private cu care DGASPC Cluj colaborează: asociația pentru protejarea și ajutorarea handicapaților neuro-psihici din Cluj- centrul de zi “Sf. Maria” , fundația “Bethesda & Floricica” Beclean, fundația „Estuar” și fundația „FEBE”.
Tineri voluntari, studenți la Asistență socială și Psihologie, vor contribui la buna desfășurare a evenimentului la care au fost invitați și reprezentanți ai autorităților locale.
Evenimentul are loc la intrarea numărul 2.
Săptămâna Patimilor, în care am intrat de astăzi, este una dintre cele mai încărcate perioade ale anului din punct de vedere spiritual și ritualic în satul tradițional clujean.
Trăită cu profundă reculegere, această săptămână este, în esență, o perioadă de doliu și de tristețe, orientată spre curățenie și pregătire atât trupească, cât mai ales sufletească, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Săptămâna Mare în tradiția populară clujeană
În satele de odinioară, munca la câmp era oprită. „E mare păcat să muncești când Domnul Hristos pătimește”, se spunea cu teamă și cu respect.
Așadar, arată specialiștii clujeni, oamenii posteau, iar întreaga săptămână era consacrată rânduielilor ce preced marea sărbătoare a Învierii.
Casele erau văruite proaspăt, semn al înnoirii și al luminii
Până miercuri, gospodăriile trebuiau să fie pe deplin pregătite pentru întâmpinarea praznicului. Casele erau văruite proaspăt, semn al înnoirii și al luminii.
“Zestrea, păstrată cu grijă în lăzi și lăițere, era scoasă la soare, împrospătată, primenită, iar hainele noi de sărbătoare – obligatorii pentru fiecare membru al familiei – trebuiau să fie gata. Femeile se îngrijeau cu migală de curățenie: scoteau hainele de sărbători, le puneau la soare, apoi le reașezau cu grijă, strecurând printre ele crenguțe de busuioc și alte plante frumos mirositoare”, arată cei de la CJCPCT Cluj.
Nu doar hainele, ci și obiectele din gospodărie erau supuse unei curățenii rituale. Blidele de lut dar și icoanele de glajă de pe pereți erau spălate și împodobite cu ștergare de sărbătoare. Până și fața casei, pavimentul din pământ bătut și muruit cu lut galben, era reîmprospătat.
Curățenia inimii era la fel de importantă ca cea a casei
În această săptămână „nu e bine ca femeia să coasă”, se spunea, pentru că „atunci împarte Sfântul Ilie trăsnetele” – un avertisment care ținea deopotrivă de rânduiala religioasă și de credințele populare legate de forțele cerești și pedeapsa divină.
Între Florii și Joia Mare, oamenii se spovedeau și se împărtășeau, dornici să intre în sărbătoarea Învierii cu sufletul curat și împăcați cu cei din jur. Era un timp al iertării și al împăcării, în care curățenia inimii era la fel de importantă ca cea a casei.
Foto: Casă pregătită de sărbătoare / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Cum va fi vremea de Paști la Cluj. Anunțul meteorologilor despre ploi
CFR Cluj – Rapid, 1-1. Clujenii RATEAZĂ șansa de a egala FCSB la puncte
Târg de Paște cu vânzare la VIVO! Cluj-Napoca, în beneficiul persoanelor cu dizabilități
Timp al iertării și al împăcării. Săptămâna Mare în tradiția populară clujeană
Polițiștii clujeni au deschis ANCHETĂ în cazul femeii care a fost atacată de trei câini în Florești
Femeile și bărbații din România vor ieși la PENSIE la aceeași vârstă. Când se va întâmpla asta
Anunț pentru elevii clujeni. Inspectoratul Școlar a stabilit vacanța din luna februarie a anului viitor
VIDEO. CJ Cluj preia drumul comunal Câțcău-Vad și îl modernizează. Rută nouă între Baia Mare și Cluj-Napoca
