FOTO. ”Lavandă de pe Someș” din Bonțida și ”Bunătăți uscate” din Mărgău, la Târgul de la Săvârșin, la invitația Casei Regale

Lavanda este o plantă mediteraneeană, dar a ajuns pe câmpurile și grădinile din Transilvania de cel puțin 20 de ani, pentru ca în prezent să constituie unul dintre fundalurile cele mai folosite pentru postările pe Instagram.

Cererea de lavandă și de produse reszultate în urma prelucrării acesteia este mare, dar și oferta, ne confirmă Traian Morar, proprietarul mărcii ”Lavandă de pe Someș”.

El a fost angajat al Ministerului de Interne, iar de câțiva ani toate eforturile lui și ale soției sale, Livia, se îndreaptă, printre altele, spre bucata de 20 de ari din comuna Bonțida pe care au cultivat lavandă.

Este al treilea an consecutiv în care sunt invitați să participe la târgul de pe domeniul regal, de la Castelul Săvârșin, iar anul acesta vor pune la loc de cinste ultimul lor produs, siropul din flori de lavandă. Multă lume știe deja, poate chiar folosește săpunul sau uleiul rezultat din prelucrarea florilor de coloare mov albăstruie.

Lavanda este roditoare pe câmpurile din Transilvania

”Am început cu un câmp gol, iar acum putem spune că am creat un mic colt de rai, plin de culoare, atracția principală fiind, evident, floarea de lavandă! E multă muncă, deși nu este o plantă pretențioasă la îngrijit. Ca să poți primi vizitatori însă, are nevoie de atenție, totul începe cu toaletarea, urmată de la 3, 4 sape, pentru a menține rândurile curate pentru perioada de înflorire. Livia, soția mea, a fost motorul, locomotiva, ca să zic așa. ”Microbul” acesta l-am luat de la Anca Șerpar, cea care a fost promotoarea culturii de lavandă în Cluj. Apoi am luat butașii, dar și primele sfaturi despre cum și ce trebuie să facem pentru a o îngriji”, ne povestește cultivatorul din Cluj.

Este pentru a treia oară când ”Lavandă de pe Someș” participă la Târgul de Primăvară de la Săvârșin. La o manifestare de la Apoș, în județul Sibiu, a venit Majestatea Sa Regală, Principesa Margareta, custodele Coroanei României, însoțită de Principale Radu Duda. Cei doi au rămas impresionați de ceea ce au văzut, astfel că i-a invitat pe toți cei prezenți să participe la prima ediție. Tot atunci, spune Traian Morar, au început și o colaborare cu lanțul de magazine Profi, unde poate fi găsit siropul de lavandă.

Veniturile din lavandă se lasă așteptate

La întrebarea noastră referitoare la veniturile realizate prin cultivarea unui camp cu lavandă, Traian Morar ne-a spus că până să ajungi să realizezi venituri care să îți permită să trăiești numai din asta, trebuie să treacă ceva timp, care depinde de mai mulți factori. În primul rând, contează ce produse ai și cum sunt primite de clienți. Apoi, taxele pentru participarea la târguri, ca să fii cunoscut, care nu sunt deloc mici. La toate acestea se adaugă drumul, cazarea, masa. Cu toate acestea, ei nu se simt descurajați, când iubești ceea ce faci, totul e mai ușor.

”Lavandă de pe Someș” este membru al Asociației Meșterilor Populari din Cluj, iar în această calitate participă tot timpul la târguri și evenimente publice.

În altă ordine de idei, continuă Traian Morar, produsele rezultate din lavandă sunt tot mai apreciate, dar și oferta este foarte mare. De aceea este bine să nu te hazardezi, să nu te arunci orbește înainte.

Uleiul de lavandă diferă

”Uite, am învățat în timp, că uleiul de lavandă diferă. Diferența dintre uleiul de lavandă al unui producător față de alt producător, o poate face soiul sau soiurile de lavandă pe care fiecare le cultivă. Și sunt clienți care îți spun că unul este ok, îmi place, iar ăsta nu îmi place, dar foarte puțini știu de ce se întâmplă asta.

Cunosc situații de producători care au înființat o cultură de lavandă pe 3, 4 hectare și în timp, după 4 ani, au scos-o, au desființat cultura pentru că nu puteau vinde uleiul și apa rezultată.

Unul dintre motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru este că au plantat soiuri mai productive pentru ulei și apă, dar astea au un ulei foarte tare, acid”, ne declară producătorul din Bonțida, care ne invită pe toți pe câmp,să ne facem poze instagramabile.

Traian Morar mai povestește că cel mai important este că a întâlnit oameni care au văzut munca lor, au apreciat ceea ce fac, au crezut în ei, cum se spune, așa cum s-a întâmplat cu reprezentanții Profi care i-au invitat, descoperit și i-au încurajat: ”Au văzut produsele, au gustat siropul de lavandă, au așteptat să îl autorizeze, iar acum acesta poate fi găsit în locațiile supermarketului”.

Bunătăți din Mărgău

”Bunătăți uscate” este tot o poveste de familie, care a pornit în 2018 în Mărgău, ideea principală fiind întoarcerea la natură, promovarea unui trai sănătos. Sorin și Mihaela Faur au renunțat la serviciile lor de la oraș și au decis să se bucure de roadele Apusenilor.

”Susținem întâia dată orientarea spre belșugul naturii, unde Dumnezeu ne-a lăsat la îndemână atât tratamente pentru diversele afecțiuni, cât si cele necesare hranei de zi cu zi”, sunt de părere cei doi.

”Deshidratarea reprezintă o metodă de conservare, eficientă atât în păstrarea și intensificarea aromelor, dar și în comprimarea volumului materiei prime. Acest proces se desfășoară în micul nostru atelier cu ajutorul aparaturii profesionale din domeniul deshidratării, utilizând temperaturi scăzute, pentru ca rezultatul să fie unul aspectuos și mai ales pentru a păstra o cât mai mare proporție din nutrienti și vitamine. Produsele noastre nu au adaos de zahăr, conservanti sau aditivi. În zona de munte fiind, ne sunt la îndemână minunățiile din flora spontană precum ciupercile, fructele sălbatice, dar și plantele pentruceaiuri”, au încheiat cei doi clujeni.

Târgul de Primăvară de la Castelul Săvârșin va avea loc în 26 și 27 aprilie.

Cristina Pintilie Șendrea