În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Doru Șupeală, consultant de marketing, management și business, a fost invitatul jurnalistului Florin Danciu la podcastul Contraste de pe Cluj24.

El a vorbit despre industria IT, digitalizare, multinaționale, generația antreprenorială în România, business și, în general, despre succesul în viață.

„Când am citit postările lui pe Facebook și, mai apoi, newsletter-ul de la Hacking Work, organizația pe care o conduce, am crezut că Doru Șupeală a inventat externalizarea sindicalismului, adică un fel de outsourcing pentru mișcarea sindicală din industria de IT! Critica organizații, manageri, anunța primul concedieri sau conflicte din industrie, dar venea și cu exemple de bune practici, cu abordări noi, inovative în domeniul resurselor umane și ale marketingului. Doru a devenit și o voce a societății civile, are păreri pe care le spune și susține răspicat, fără menajamente. Dialogul cu el e spumos, acid pe alocuri. O bucurie. Am selectat mai jos cîteva fragmente din dialogul cu el pentru a vă stîrni interesul și curiozitatea. Să vă fie de folos, cum ar zice Doru”, spune Florin Danciu.

VIDEO.Doru Șupeală: Mulți cred că SUCCESUL în viață depinde de cum dă bunul Dumnezeu, noroc, părinți, pile, cunoștințe, relații

”Oamenii ăștia din IT ne scumpesc viața. Pentru că veniturile IT-iștilor scumpesc costul vieții în Cluj și au produs și gentrificare. Adică au atras în oraș oamenii cu bani, iar cei care au meserii mai puțin, cum să spun eu, mai puțin bine plătite, au fost cam aruncați în afara orașului. Dacă ne gândim la oamenii care lucrează prin magazine ca vânzători, oamenii care fac curățenie, oamenii cu profesii sau cu ocupații care nu sunt foarte bine plătite.”

„Industria de IT e un fel de lohn, dar un lohn nu atât de murdar precum o fabrică de confecții, ci un lohn elegant, în birouri luminoase și bine încălzite, cu cafea bună. Dar era lohn. Însă, asta este partea care suferă cel mai tare din mai multe considerente. Odată, din cauza faptului că s-au scumpit banii, inflația pe care o vedem cu toții și o simțim de 2 ani a dus la cost foarte mare de împrumut și cele mai multe proiecte mari de digitalizare din lume se fac pe bani împrumutați, atunci lumea a oprit investițiile.

Doi, este efectul acestei inteligențe artificiale care i-a făcut pe foarte mulți să înțeleagă că nu mai ai nevoie de 20 de ingineri să scrii un modul de software, poți să-l faci cu mai puțini oameni, cu mult mai puțini oameni folosind inteligența artificială și automatizările. Trei la mână, faptul că prețurile noastre au ajuns mult prea sus, noi am ajuns să fim mai scumpi la prețul orei decât polonezii chiar și cehii în unele situații și nejustificat. Patru, la mână, faptul că valoarea pe care o ofeream era una falsă. Companiile nu mai așteaptă, clienții ăștia care vin să-ți dea de lucru, nu mai vor doar să îți spună ei ce ai de făcut și asta au văzut pentru că n-a funcționat în modul ăsta copiativ.”

„In digitalizare este o pâine de mâncat încă zeci de ani”

„S-au închis fabricile de lohn de confecții. Și în județele din Moldova. E o prostie să le închizi. Pentru că tu ai în mâna acelor oameni din acele fabrici ai măiestrie, ai viteză de lucru, ai utilaje moderne. Problema ta este că tu nu ai designeri. Nu poți să intri la numite piețe. Ce-ți trebuie? O dată design de produs, doi la mână marketing. Să știi să-l pui în piață.”

„In digitalizare este o pâine de mâncat încă zeci de ani. Problema e că noi nu știm cum să  ajungem la pâinea asta. Noi avem masa așezată, o față de masă foarte luxoasă, ditamai cuțitele în mână, însă nu avem brutarul. Știi? Asta este situația. Nu avem brutarul. Noi așteptăm pita, dar ne trebuie un brutar care să știe s-o facă!”

„Descrierea pe care ai făcut-o tu, despre multinaționale, cred că funcționa acum 10-15 ani. În sensul că da, asta s-a întâmplat. Era ruptura asta între corporații care veneau cu standardele occidentale și te disciplinau într-un fel și mediul de business autohton care era rudimentar. Lucrurile s-au schimbat radical. Și, în principiu, treaba asta s-a produs pe mai multe direcții, în sensul că foarte mulți oameni care au lucrat în corporații au început să fie antreprenori. S-au prins. Păi, uite, așa se face. Așa se face business.”

„S-a construit o generație antreprenorială în România care este la a doua sau a treia generație după Revoluție. Este tânără, este educată, e umblată pe afară, este școlită, face MBA-uri, asistă la cursuri la Oxford, Harvard, MIT și înțelege în ce direcție se învârte planeta și cu ce viteză. Și sunt oameni care contează. Avem deja, în foarte multe direcții, antreprenori români care sunt mult mai performanți decât corporațiile. Îți dau câteva exemple. În bănci, e o bancă românească, numărul unu, Banca Transilvania, Dedeman etc.”

„Nici americanii și nemții nu stau foarte bine”

„În continuare sunt foarte mulți oameni care cred că succesul lor în viață nu depinde de ei și de cât învață, ci depinde de cum dă bunul Dumnezeu, noroc, părinți, pile, cunoștințe, relații, context, dacă îți pune cineva mâna pe tine și te-a dus în sus. Deci, oamenii cu mentalitatea de genul ăsta pot să considere un rol, o poziție într-o corporație unde ți se cere să taci, să execuți, să-ți vezi de pătrățica ta și să fii disciplinat, ca foarte bun. Nu toate rolurile în corporație sunt așa. Pas cu pas, toate companiile astea mari au început să trimită în România și sarcini ceva mai complexe.”

„Eu am treabă cu toți managerii, nu contează din ce fel de organizații. Sunt critic pentru că, hai să-ți spun de ce: oamenii ăștia n-au școală. Oamenii ăștia nu știu să conducă. Oamenii ăștia n-au învățat niciunde ce înseamnă să lucrezi cu oameni!”

„Nici americanii și nemții nu stau foarte bine. Și-ți spun de ce. Pentru că cea mai mare parte a lumii manageriale este încă captivă în mentalității din epoca industrială, în care aveam nevoie de o mie de oameni identici care să facă, să execute, să facă aceleași sarcini repetitive. N-aveam nevoie de creierele lor, ci doar de brațele și de mușchii lor! De asta spun că managerii sunt extrem de depășiți, pentru că cei mai mulți dintre ei stau în paradigma asta militară, că de acolo a venit organizarea industrială, din armată. De aia aveam ierarhiile, generalul, colonei, maiorii, locotenenții și aveam și vocabularul, ești subordonatul meu, îți ordon. Nu mai funcționează!”

„Germania este terminată cu industria auto exact pentru că e depășită managerial. Și atunci schimbările astea rapide din tehnologie ne dau oportunități pentru că suntem harnici, suntem capabili să ne adaptăm, avem disponibilitatea asta a fi flexibili, ne dau avantaj față de occidentali care sunt leneși, sunt osificați.”

„Eu lucrez cu companiile cele mai performante din România”

„Eu stau într-un sat. Noi suntem cam 1000 de oameni în satul ăla. În satul meu, aproape 300 de oameni nu lucrează. Și sunt acasă. Se duc 3 luni pe an la mere în Austria, își fac banii ca să supraviețuiască un an întreg și în rest își văd de gospodărie. De ce? Avem câteva fabrici în județ, fabrici ale lui Ikea, care fac mobilă și multinaționale care fac rezistențe, componente electrice. Plătesc mizerabil și îi tratează mizerabil.”

„Eu lucrez cu companiile cele mai performante din România și obținem performanță în interesul lor de business. Dar îi învăț că business-ul ăsta se face în parteneriat cu oamenii. Eu caut să fac profit, dar nu mă interesează doar profitul. Pe mine mă interesează să aibă sens ce muncesc și profitul vine automat.”

„Lăcomia nu e bună. Lăcomia distruge. Este bine să-ți dorești progres, este bine să-ți dorești profit, e legitim, e natural, dar nu profitul trebuie să-l urmărești cu orice preț. Profitul este un efect natural al unei trebi bine făcute”

„Eu am lucrat în companii multinaționale și am întâlnit vătafi acolo. Inclusiv în cele mai luminoase companii în care eu am lucrat, am găsit caractere infecte și oameni de rahat care se aşează în pozițiile astea, nu sunt buni în niciun alt rol.”

„Președintele e încă jupânul”

„Și, dacă ne uităm în urmă la Năstase, Iliescu, păi ăia par niște lumini din punct de vedere intelectual și al calificărilor față de ăștia pe care-i avem acum. Mă uit la Ponta. Ponta, care a fost urât și am ieșit în stradă cu toți împotriva lui, a fost cel mai liberal guvern al României. El a inventat industria IT. El a dat drumul acestei industrii să explodeze.”

„Eu cred că o parte mare din vina faptului că această calitate a clasei politice este mizerabilă, este vina noastră a cetățenilor. Pentru că nu știm să fim cetățeni, pentru că nu punem presiune pe ei, pentru că nu îi întrebăm ce dracu ai lucrat, domnule Cutare.”

„Președintele e încă jupânul! Și noi, ca cetățeni, întorcându-mă, noi nu îi scriem petiție lui tovarășul Iohannis! Bă, boss, dă-ne și nou un raport de activitate! Ce dracu ai făcut în ăștia zece ani? Explică-ne și nou cu România asta educată cum ai gândit-o că uită-te la rezultate! Spune-ne cât costă avionul ăla! Spune-ne de ce n-ați cumpărat dracului un avion cu care să vă plimbați!”

„Acolo, la firma asta Atos din Timișoara (unde s-a sinucis o angajată din cauza presiunii managerilor, n.a.), au fost prea puțini cei care au protestat și care au zis, băi, stați un pic că nu e în regulă ce faceți, pentru că oamenii se tem, oamenii nu vor să iasă în față, avem filozofia asta capului plecat, taci din gură și supraviețuiește… Și nu ne dăm seama că, de fapt, supraviețuirea de azi este moartea de mâine.”

RADP Cluj-Napoca recrutează personal în vederea angajării pe perioadă determinată pentru următoarele ocupații: 

– muncitor calificat/ necalificat la întreținerea de drumuri, șosele, poduri, baraje;

– îngrijitor spații verzi;

– mecanic auto/utilaje/ mașinist terasamente;

– șofer/ conducător auto categoria B, C, CE, C1E;

– agent pază;

– salvator la bazinul olimpic;

– sortator deșeuri;

– gropar (perioadă nedeterminată).

RADP Cluj-Napoca ANGAJEAZĂ pe perioadă determinată. Vezi care sunt POSTURILE

Cei interesați vor depune la secretariatul regiei sau pe e-mail (office@radpcj.ro) cerere de angajare / scrisoare de intenție, însoțită de un CV, copie după actul care atestă pregătirea profesională.

Informații  suplimentare la telefon 0264 552 666, interior 28, sau la sediul regiei din Cluj-Napoca, str. Calea Someseni, nr. 2.

Consiliul Județean Cluj a semnat contractul de finanțare pentru un proiect ce prevede iluminarea a 188 de treceri pentru pietoni de pe drumurile județene din Cluj, finanțat din fonduri europene nerambursabile.

Consiliul Județean Cluj a semnat contractul de finanțare pentru proiectul susținut din fonduri europene „Iluminarea trecerilor pentru pietoni pe drumurile județene din județul Cluj – etapa I”.

Investiție din fonduri europene

Valoarea totală a proiectului este de peste 26 milioane de lei, contribuția Consiliului Județean Cluj fiind de aproximativ 2,65 milioane de lei.

„Această nouă reușită în atragerea de bani europeni, nerambursabili, va asigura creșterea gradului de siguranță a circulației rutiere pe drumurile județene. Ne dorim ca proiectul să fie implementat în cel mai scurt timp posibil, astfel încât locuitorii județului să beneficieze de tehnologii de ultimă generație care să asigure și un consum redus de resurse”, a declarat Alin Tișe.

Sute de treceri de pietoni vor fi suprailuminate

Proiectul are ca scop principal iluminarea corespunzătoare a trecerilor de pietoni nesemaforizate marcate şi semnalizate, cu sisteme inteligente de iluminat tip led cu lumină asimetrică.

Astfel, într-o primă etapă se va realiza iluminarea a 188 de treceri de pietoni de pe drumurile județene, instalarea a 376 de aparate de iluminat și a 376 de stâlpi noi.

Trecerile de pietoni vor fi, în acest fel, iluminate corespunzător, cu sisteme inteligente de tip led, care vor fi alimentate atât din rețeaua electrică existentă, cât și prin intermediul unui sistem fotovoltaic.

Stâlpi inteligenți de iluminare, cu senzori de mișcare

Totodată, pentru a asigura eficiența și optimizarea consumului de energie, vor fi instalați senzori de prezență care vor activa sau dezactiva iluminatul în funcție de necesitate.

Valoarea totală a proiectului finanțat prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027 este de 26.312.457,50 lei, inclusiv TVA, din care 2.653.313,03 lei, TVA inclus, reprezintă contribuția Consiliului Județean Cluj.

Consiliul Județean Cluj a finalizat proiectul european privind construirea celui mai modern sediu al unei școli speciale din țară.

Consiliul Județean Cluj a finalizat proiectul european, finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020, ce a vizat construirea sediului Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă.

Investiție de peste 32 milioane de lei

Acesta a fost edificat în cadrul unei investiții cu o valoare totală de 32.370.017,52 de lei cu TVA, din care 5.551.326,55 lei au reprezentat finanțarea nerambursabilă europeană, iar contribuția Consiliului Județean Cluj a fost de 26.818.690,97 lei.

„Am finalizat cu succes un proiect extrem de benefic pentru clujeni și, în special, pentru acei membri ai comunității cu care soarta a fost mai puțin generoasă. Este o reușită importantă, care ne aduce un plus de satisfacție, dat fiind faptul că avem la Cluj cea mai modernă unitate școlară specială din țară, pe care am construit-o de la zero și care oferă elevilor și cadrelor didactice condiții moderne pentru derularea procesului educațional. Noul sediu constituie un model, un punct de referință pentru învățământul special din România”, a transmis Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Dotări moderne, unice la nivel național

Reamintim faptul că sediul școlii de pe strada Aviator Bădescu nr. 3-5 este organizat în trei tronsoane, cu funcțiuni distincte și dispune de dotări unice la nivel național, respectiv de o grădină senzorială amplasată pe terasa clădirii, de un spațiu special destinat hidroterapiei – în vederea realizării procedurilor terapeutice, necesare pentru tratarea afecțiunilor degenerative sau neurologice și de o zonă dedicată specialiștilor din cadrul instituției, concepută pentru prevenirea apariției sindromului de epuizare profesională.

Toate spațiile centrului au fost dotate cu:

• mobilier școlar;
• echipamente IT (table interactive, laptopuri, multifuncționale, sistem audio-video, televizoare);
• echipamente necesare pentru cabinetul medical și sălile de terapie (kinetoterapie și sport – bicicletă eliptică, stepper, spaliere, bară tracțiune rabatabilă, plan de reeducare a mersului, panou de cățărare, saltea de presopunctură cu pernă și mingi de masaj; terapie prin artă – instrumente de percuție, șevalet jucării muzicale; stimulare multisenzorială – masă senzorială luminoasă pentru apă și nisip, set 4 plăci senzoriale cu gel; ludoterapie etc.)
• zona de bucătărie.

De asemenea, a fost amenajat și spațiul exterior – curtea interioară, zona de acces, locurile de parcare și terenul de joacă.