Căianu, comuna clujeană unde 60% din buget merge pe… salarii. Situația pe localitățile din județ

De la Cluj-Napoca, unde doar 6% din buget merge pe salarii, până la Căianu, unde proporția urcă la 60%, administrațiile din județul Cluj arată o imagine fragmentată a modului în care se gestionează banii publici.

În timp ce marile orașe reușesc să mențină cheltuielile salariale la niveluri controlate, în comunele mici, sumele destinate angajaților devin povara principală a bugetelor locale.

Cluj24 a analizat date transmise de peste 50 de primării din județ care arată o imagine neuniformă a modului în care este administrat banul public, prin comune mici care consumă mai mult pe salarii decât orașe întregi.

În acest scop am solicitat tuturor celor 81 de unități administrativ-teritoriale din județ (comune, orașe și municipii) să ne transmită informațiile legate de bugetul alocat salariilor. Din total, 52 de primării au răspuns solicitărilor, iar restul sunt în continuare așteptate să răspundă.

Căianu, record negativ în județ

Campioana județului la consum salarial este comuna Căianu, cu doar 2.191 de locuitori. Aici, 60% din buget merge pe cheltuieli cu personalul, pe salarii, deși primăria are doar 14 posturi ocupate și 10 posturi vacante, la care se adaugă circa 50 de asistenți personali.

În topul comunelor clujene urmează Frata, cu 3.791 de locuitori, unde aproape jumătate din buget, 47%, este direcționat către plata angajaților și a asistenților din care sunt un total de 37 posturi din care ocupate 25.

Reprezentanții Primăriei Frata explică faptul că procentul ridicat al bugetului se datorează cheltuielilor cu asistenții personali și persoanele indemnizate.

„Bugetul alocat include salariile angajaților, precum și ale celor 34 de asistenți personali. În plus, mai avem 54 de persoane care beneficiază de indemnizații. Din acest motiv, ponderea cheltuielilor ajunge la 47%. Asistenții personali sunt încadrați cu 4500 de lei și primesc în jur de 2800 de lei, 2763 de lei fiecare”, au precizat reprezentanții Primăriei Frata.

În timp ce Moldovenești, cu o populație de 3.076, urcă la 40%, cu 23 de posturi ocupate și 2 temporar vacante (personal aflat în concediu de creștere a copilului) și posturi vacante: 12. Cluj24 a încercat să îl contacteze pe primarul din Moldovenești, Ioan Mărginean, însă, până la publicarea articolului nu am primit niciun răspuns.

La Recea-Cristur, comună cu 1.453 de locuitori, proporția este de 35,92%. Aparatul de specialitate al primarului cuprinde 16 posturi aprobate, cu 2 posturi neocupate.

În Petreștii de Jos, o localitate cu doar 1.277 de locuitori, o treime din buget, 33%, este înghițită de salarii, 10 persoane ca și funcționari ai UAT-ului pe compartimente de specialitate + viceprimarul și 11 persoane ca asistenți personali.

Aceste cifre conturează o realitate paradoxală: comunele mici, cu puțini locuitori, plătesc scump pentru o administrație care, adesea, nu poate susține dezvoltarea locală.

Administrații cumpătate: comune care cheltuie sub 10%

Pe de altă parte, există și exemple de echilibru. În Săcuieu, comună cu 1.359 de locuitori, doar 2% din buget merge pe salarii, iar în Jucu, procentul este de doar 4,95%.

Aghireșu, cu aproape 5.700 de locuitori, alocă doar 8,32%, iar Feleacu, o comună tot mai căutată pentru proximitatea de Cluj-Napoca, se menține la 8,4%.

Cămărașu și Cășeiu, ambele sub 3.000 de locuitori, reușesc performanța de a funcționa cu un fond salarial sub 7%. Aceste exemple arată că se poate administra o comună funcțională fără ca salariile să înghită resursele destinate investițiilor.

Când două comune par egale, dar cheltuie total diferit

Diferențele devin și mai evidente atunci când comparăm localități cu populații similare, dar abordări complet diferite în gestionarea banului public.

Tureni, cu 2.246 de locuitori, cheltuie doar 10% din buget pe salarii cu 16 posturi ocupate, din care 2 posturi sunt ocupate de demnitari publici, în timp ce Chiuiești, cu 2.082 de locuitori, ajunge la 26%, cu 20 de posturi ocupate printre care primar, viceprimar, secretar general, 6 funcții publice, 11 funcții contractuale.

Cătina, cu 1.567 de locuitori, cu 15 angajați se menține la 13%, dar Vultureni, cu o populație apropiată și 14 angajați depășește 17%.

Panticeu, o comună de 1.717 locuitori, are 14 angajați și un fond salarial de 12,84%. În toate aceste cazuri, discrepanțele nu țin de mărimea localității, ci de modul în care este organizată administrația și de deciziile privind personalul.

Comune medii: între prudență și risipă

La nivelul comunelor medii, între 3.000 și 5.000 de locuitori, situația rămâne la fel de neuniformă. Mociu, cu 3.076 de locuitori, cheltuie 17% din buget pe salariile celor 21 de angajați și 26 de asistenți personali, comparativ cu Borșa (1.008 locuitori) unde nivelul este de 26,49%, 24 de angajați (14 angajați, 2 demnitari și 8 asistenți personali) și 5 posturi neocupate, iar în Gârbău, 29,18%, 7 posturi ocupate și 13 posturi vacante.

Situația nu este singulară: în Iclod, cu puțin peste 4.000 de locuitori, aproape 22,8% din buget merge pe salarii pentru 32 posturi, din care 27 ocupate și 5 vacante.

Căpușu Mare alocă 21,83% celor 17 angajați, Bonțida 21,98%, iar Luna 17% cu 21 de posturi ocupate. În Cuzdrioara, aproape 35% din buget merge pe salarii dar sunt incluși și asistenții personali.

Personal numeros, eficiență scăzută

Negreni, cu 2.681 de locuitori, are 29 de posturi ocupate și 23 vacante, dar cheltuie doar de 13,64% din buget. Valea Ierii, în schimb, cu doar 871 de locuitori, are 15 angajați și un buget salarial de 25%. Râșca, o comună de 1.180 de locuitori, gestionează 36 de posturi, dintre care 28 ocupate, dar reușește să mențină cheltuielile la 10,36%.

Cazuri atipice și excepții locale

Există și localități cu situații aparte. La Aluniș, o comună de 1.018 locuitori, salariile reprezintă 12% din buget, iar la Izvorul Crișului, cu 1.424 de locuitori, 13,2%. Mărgău, o localitate montană cu 1.363 de locuitori, cheltuie 8,47%, în timp ce Sânpaul, cu peste 2.300 de locuitori, alocă doar 9,38% din bugetul total.

Eficiență urbană: orașe mari, costuri mici

Municipiul Cluj-Napoca, cu aproape 287.000 de locuitori, este exemplul unei administrații eficiente: doar 6% din buget merge spre plata celor 954 de angajați. Turda, un oraș de peste 40.000 de locuitori, cheltuie 14,8% pentru 165 de angajați, iar Dej, cu peste 31.000 de locuitori, 513 posturi, din care ocupate 439, alocă 15,91% pentru salarii.

Gherla se menține la 10,44%, iar Câmpia Turzii urcă la 27,97%, dar chiar și așa rămâne mult sub nivelul unor comune cu doar câteva mii de locuitori. Orașe întregi funcționează cu costuri salariale mai mici decât localități în care populația abia depășește pragul de 2000 de persoane.

Administrație în două viteze

Analiza celor peste 50 de primării din județul Cluj conturează imaginea unei administrații în două viteze: una prudentă, cu bugete echilibrate și accent pe investiții, și alta risipitoare, în care salariile devin scopul în sine al funcționării instituției.

Comunele cu procente mari riscă să rămână fără resurse pentru dezvoltare, devenind dependente de subvenții sau de proiecte externe.

În timp ce Cluj-Napoca și Jucu demonstrează că un aparat administrativ amplu poate funcționa eficient, cazurile din Căianu, Frata sau Moldovenești ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea economică și utilizarea banului public.

În final, nu dimensiunea comunei este problema, ci felul în care aceasta este condusă.