FOTO. Dezbatere cu mediul de afaceri și inovare din Cluj. Apel pentru păstrarea direcției europene și euroatlantice a României

Lideri politici, antreprenori, inovatori și profesioniști s-au întâlnit joi, 5 decembrie 2024, la ClujHUB, într-o dezbatere privind viitorul României în contextul alegerilor prezidențiale.

Evenimentul își propune să reafirme importanța parcursului european al țării, dar și să aducă în discuție rolul tehnologiei și al colaborării între mediul public și privat.

Calea europeană, o necesitate pentru România

Europarlamentarul Vasile Dîncu, președintele PSD Cluj, a subliniat importanța menținerii unui parcurs european coerent, prin votul dat la alegerile de duminică.

„Cu siguranță, electoratul nostru care ne-a condus spre intrarea în NATO, în Uniunea Europeană, acum și la intrarea în Schengen și cu granițele terestre, aceștia cu siguranță vor vota așa cum trebuie. Calea europeană și-o doresc toate partidele, inclusiv Partidul Social Democrat. Eu cred că trebuie să fim inteligenți în această situație, pentru că ne luptăm cu un adversar care a fost mai inteligent ca noi, cel puțin până acum”, a declarat liderul social-democrat.

„Nu plăcuțele suedeze pot fi mize politice”

El a recunoscut greșelile din campaniile politice recente și a accentuat necesitatea unei abordări strategice pentru a combate tendințele naționaliste și suveraniste care ar putea perturba stabilitatea democratică și economică.

„Cred că faptul că toate partidele s-au adunat și au creionat un drum al nostru spre Europa împreună este suficient pentru duminică. Dar, dincolo de asta, trebuie să dăm și alte garanții oamenilor: Ce vom face cu un președinte pro-european, dar care nu se prea pricepe la politică externă? Vom reuși să aducem un Guvern inteligent, cu oameni inteligenți? Am făcut o campanie negativă în cadrul coaliției de guvernare, ne-am atacat unul pe altul, așa încât ne-am anulat reciproc.

(…) Nu ar trebui să dăm vina pe tehnologie, ar trebui să recunoaștem că nu am gestionat bine cel puțin anul acesta electoral și ar trebui ca pe viitor să facem acest lucru. Va trebui să înțelegem că nu bătălia ideologică și plăcuțele suedeze și alte etichete pot să fie mize politice, că mizele politice sunt legate de România, că altfel, vin naționaliștii, suveraniștii sau alte forme de partide care pot să bulverseze mersul democrației și al economiei”, a mai arătat Vasile Dîncu.

Mobilizarea nehotărâților, cheia la alegerile de duminică

Primarul Clujului, Emil Boc, a adus în discuție importanța implicării cetățenilor nehotărâți, pentru un rezultat pro-european la al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Edilul i-a îndemnat pe participanți să acționeze la nivel personal, utilizând rețelele lor de contacte, pentru a crește gradul de implicare civică.

„Dacă e să ne gândim ce putem face noi în acest moment, este să intrăm în zona nehotărâților, singurii pe care îi mai putem aduce de partea bună a lucrurilor, pentru că pe cei pro-Georgescu nu îi vom schimba peste noapte nici cu o postare, nici cu o conversație. Nu trebuie să învrăjbim sau să sădim ură. Important este că 9 milioane au fost la vot, 9 milioane nu au fost la vot. Dacă reușim să identificăm, dintre oamenii care nu au fost la vot, cei care sunt nehotărâți sau cei care au votat din alt sentiment decât din convingere, acolo putem face diferența. Atunci, fiecare dintre noi, de la agenda de telefon, la rudele de acasă, la rudele din străinătate, asta putem face pentru țară în acest moment”, a declarat primarul Emil Boc.

Apel pentru dezvoltarea parteneriatelor public-privat

Cristian Dascălu, fondatorul ClujHUB, a evidențiat lipsa platformelor de tip think-tank care ar putea conecta politicile publice cu soluțiile oferite de sectorul privat.

„Cred că împreună putem să observăm că nici dintr-o voință ONG-istă sau a societății civile, poate nici dintr-o dorință prea mare a partidelor, până acum în România nu avem ceea ce la americani este foarte întâlnit, aceste think-tank-uri, care e forma concretă a unui parteneriat public-privat și în pofida faptului că nu avem neapărat legislația acest tip de PPP-uri. Există astfel de încercări, de exemplu în RBL sau în ClujIT, cred că dacă și mediul politic ar putea face niște pași în ce privește normele de aplicare a acestora. Poate într-o continua colaborare, într-un continuu dialog bazat pe astfel de platforme, cred că putem să depășim și obstacolul normelor de aplicare și că putem ajunge la mai multă legislație care să poată fi infuzată de către mediul privat”, a subliniat Dascălu.