FOTO. Descoperirile unui clujean. „Dracula”, cel mai mare dinozaur zburător, şi „Balaurul bondoc”. Matei Vremir s-a întors în pământul pe care-l săpa

Un spirit neliniştit, mereu căutător. Aşa-l descriu apropiaţii pe Matei Matyas Vremir (13.11.1970-24.07.2020). Paleontologul clujean care a făcut două mari descoperiri. „Balaurul bondoc” şi „Dracula”, cel mai mare dinozaur zburător descoperit în lume.

„O alegere, multe artefacte, microscop pe masă, măsurători rămase, scriere… Tu, suflet agitat, eternul mișcător, căutând și căutând cu un simț aparte, găsești cele mai valoroase piese pe care le putem păstra și astăzi. Acest spirit nu poate rămâne aici cu noi. Dumnezeu să te odihnească în pace, Mathias!”. Aşa scria, în aceste zile, unul dintre colaboratorii săi de la Societatea Muzeului Ardelean (EME) din Cluj.

„Dragi prieteni, cu durere profundă vă anunț că în cursul zilei de azi, Matyi a decis să lase jos ciocanul lui de geolog pentru totdeauna și să traverseze Styxul cu padela preferată”. Aşa scria, zilele trecute, şi soţia sa, Marta.

Matei Vremir s-a întors acum în pământul pe care-i plăcea să-l scormonească. Dumnezeu să-l odihnească!

Scheletul de la Sebeş, cel mai complet din Europa

În august 2010, Analele Academiei Naţionale Americane a Ştiinţelor /PNASS/ publicau un articol despre o nouă specie de velociraptor. Era descoperită în România, „Balaurul bondoc”.

Asamblarea scheletului fosilizat al unui velociraptor, de talia unui curcan supradimensionat, care a trăit în Europa în urmă cu 70-80 de milioane de ani, a dezvăluit o specie până în prezent necunoscută din acest dinozaur carnivor, se arăta în articolul respectiv.

„Aşteptăm aceasta de mult timp şi această aşteptare a produs o surpriză interesantă”, spunea Mark Norell, preşedinte al diviziei Paleontologie din Muzeul american de Istorie Naturală şi unul dintre coautorii studiului.

Acest dinozaur biped era greu şi avea – în mod surprinzător – membre strânse şi oase sudate. El era dotat cu o pereche de gheare la fiecare din labele sale din spate pentru a prinde prada. Animalul putea avea lungimea de 1,80-2,10 m de la cap la vârful cozii.

Tot acolo se menţiona că „Balaurul bondoc” a fost descoperit de geologul Matyas Vremir de la Transylvanian Museum Society.

The excavation site near Sebes, Transylvania. Credit: Mátyás Vremir, Altmühltal Dinosaur Museum

Vremir Matyas spunea, tot atunci, la Cluj, că scheletul de dinozaur descoperit la Sebeş, pe care l-a denumit „balaurul bondoc”, este cel mai complet schelet de dinozaur din România. Şi cel mai complet schelet de dinozaur carnivor din Europa. Fosila descoperită la Sebeş are o vechime de 70 de milioane de ani. Şi aparţine unei noi specii de theropod.

„Balaurul bondoc”, amestec între curcan şi pitbull

Conform specialiştilor, „Balaurul bondoc” este o rudă apropiată, dar „aberantă”, a binecunoscutului Velociraptor descoperit în Cretacicul Mongolie. Însă seamănă mai degrabă cu un hibrid între un curcan supradimensionat şi un câine pitbull.

El se caracterizează printr-un bust robust, membre posterioare foarte puternice şi musculoase. Membre anterioare gracile şi mult alungite, acoperite cu pene. Printre caracteristici se numără bazinul foarte larg, orientat posterior, membrele anterioare bidigitate. Dar şi membrele posterioare terminate cu câte patru degete funcţionale, dintre care o pereche cu gheare mari, asemănătoare unui pumnal.

De asemenea, ghearele duble, piciorul scurt, dar foarte musculos şi bustul robust sugerează faptul că acest animal era mai degrabă un ‘kick-boxer’ decât un bun alergător. Tactica de atac fiind bazată preponderent pe ambuscade.

Lungimea medie a corpului era de 1,8-2,0 m. Dimensiune ce-i conferea totuşi un aspect fioros, mai ales că prada sa era formată probabil din aşa-numiţii dinozauri ierbivori pitici (Zalmoxes, Telmatosaurus, Struthiosaurus), care puteau atinge lungimi de 3-4 m.

Vremir Matyas a explicat că „balaurul bondoc” de la Sebeş a avut o moarte tragică, încă înainte de a ajunge în floarea vârstei, murind înecat într-o viitură musonică.

„Dracula” era cât un avion

O altă descoperire importantă a clujeanului a reprezentat-o scheletul celui mai mare dinozaur zburător din lume. Cu o anvergură de 16 metri a aripilor, de dimensiunea unui avion.

Visitors can gauge the size of Dracula via a reconstruction at a new pterosaur exhibit at the Altmühltal Dinosaur Museum in Denkendorf, Germany. The scientists estimate the creature had a wingspan of 12 meters and stood 3.5 meters tall. Credit: Axel Schmidt, Altmühltal Dinosaur Museum

„În curs de publicare există un alt rest senzaţional găsit alături de acel balaur bondoc, care este o vertebră cervicală aparţinând celui mai mare pterosaurian – reptilă zburătoare – găsit vreodată. Dimensiunea vertebrei este practic de două ori mai mare decât a celui mai mare pterosaur găsit până acum în America de Nord, denumit Quetzalcoatlus, după zeul aztec. Lucrăm cu o echipă de specialişti din Marea Britanie şi Germania. Avem de a face cu cea mai mare bestie zburătoare. Deşi, sincer să fiu, îţi pui întrebarea cum putea să zboare un astfel de animal care ajungea la dimensiunea unui avion”, spunea Matyas Vremir.

The size of Dracula’s neck is comparable to the width of a full-grown man, according to the museum’s press release. Scientists think he must have weighed at least half a ton and was at the top of the food chain. Credit: Axel Schmidt, Altmühltal Dinosaur Museum

„Dracula” a fost expus la mai multe muzee din lume. În urmă cu doi ani, în 2018, a fost expus la un muzeu de profil din Bavaria, Germania. Matei Vremir explica atunci că şi-a botezat dinozaurul atât pentru a-i lega numele de Transilvania, dar şi pentru ferocitatea cu care îşi ataca prada.

“Când am găsit prima fosilă, nu am putut crede că aveam de-a face cu un pterozaur, fiindcă era foarte mare. Creierul meu parcă nu putea să accepte că e vorba de un pterosaur. Am vrut, oferindu-i acest nume, să legăm descoperirea de Transilvania. În plus, îl merită, dat fiind că este unul dintre cei mai spectaculoşi pterozauri descoperiţi vreodată”, spunea el.

An artist’s reconstruction of Dracula, the largest pterosaur found to date. Credit: Frederik Spindler, Altmühltal Dinosaur Museum

″Ştiam că aparţine unui pterozaur, dar nu ne venea să credem ce vedem. Am fost nebuni de încântare, era o descoperire extraordinară”, spunea şi paleontologul şi finanţatorul Raimund Albersdörfer.

Cuiburi cu ouă de dinozaur

În 2011, o  echipă de cercetători din care făcea parte şi paleontologul clujean Matei Vremir a făcut alte câteva descoperiri senzaţionale în zona Sebeş, Alba.

Printre descoperirile echipei de cercetători se număra o specie nouă de dinozaur erbivor şi, mai important, ouăle şi cuibul unor păsări preistorice care au trăit în urmă cu 68 de milioane de ani.

„S-au continuat cercetările în cazul unei descoperiri de senzaţie reprezentate prin cuiburi cu ouă şi oase de păsări primitive (enantiornithes), acoperite de malul unei viituri de acum 68 milioane de ani. Este prima dovadă că acest grup de păsări primitive cuibăreau în masă pe malul cursurilor de apă, asemănător unor specii actuale (flamingo etc). Descoperirea va fi prezentată public la Congresul Internaţional de Paleontologie din Las Vegas (USA)”, spunea Matei Vremir.

Din expediţia internaţională care a făcut descoperirile de la Sebeş făceau parte cercetători din Anglia (Gareth Dyke -Southampton şi Darren Neish – Porthsmouth), SUA (Steve Brusatte – New York) şi România (Zoltan Csiki – Bucureşti, Radu Totoianu – Sebeş, Matei Vremir – Cluj).

100.000 de euro preţul „Balaurului bondoc”

Matei Vremir era nemulţumit atunci de faptul că nu primeşte niciun ban pentru descoperirea sa, deşi scheletul „Balaurului bondoc” valora cel puţin 100.000 de euro.

El spunea că schelete de dinozauri comuni se vând pe piaţa internaţională chiar cu câte 100.000 de euro, iar scheletul „Balaurului bondoc”, fiind unicat, ar valora mult mai mult.

„De exemplu, comercianţi din Germania, piraţi, umblă în Mongolia şi devastează siturile unde sapă specialiştii. Câte un schelet de acolo ar valora peste 50.000 de euro spre 100.000 de euro, de velociraptor, dar acesta, al Balaurului bondoc, ar fi mult mai scump, pentru că nu există altele, e unic. Dacă ar fi să pun un preţ de piaţă, depăşeşte cu mult velociraptorii mongolieni”, povestea Matei Vremir.

El a explicat că pentru descoperirea sa n-a primit nimic din partea autorităţilor române şi că, mai mult, a cheltuit mii de lei pentru descoperirile sale.

„Am cheltuit din banii mei, numai benzina s-o luăm, timpul, energia, urcă la multe milioane de lei (vechi – n.r.) o singură ieşire pe teren şi e vorba de zeci de ieşiri şi luni de lucru pe materialul respectiv. Se adună la zeci de milioane (de lei vechi – n.r.), probabil. Nu există niciun fel de recompensă. Numai în cazul descoperirilor arheologice statul recompensează cu 20 la sută din valoarea calculată şi valoarea se calculează în funcţie de expertiza de la Banca Naţională. În cazul descoperirilor paleontologice, legea asta nu funcţionează”, declara paleontologul clujean.

Două premii şi un timbru

După descoperiri foarte importante, în premieră în lume, după ce a publicat zeci de articole de specialitate, Matei Vremir a primit două premii. Premiul Miko Imre al Societăţii Muzeului Ardelean, în 2010, şi premiul “Grigore Cobălcescu” al Academiei Române, în 2015.

Iar în 2016, Romfilatelia a lansat emisiune dedicată animalelor preistorice din Ţara Haţegului, iar pe unul dintre timbre se află şi ilustrarea „Balaurului bondoc”.

Printre descoperirile sale, în afară de cele amintite, mai enumerăm: Litovoi tolocephalos (un mamifer multituberculat), Eurazdarcho langendorfensis (un pterosaur mai mic), cuiburi de păsări din Cretacicul superior (Enantiornithine) etc.

Marius Avram

foto: Altmühltal Dinosaur Museum