Connect with us

CULTURA

FOTO. Descoperirile unui clujean. „Dracula”, cel mai mare dinozaur zburător, şi „Balaurul bondoc”. Matei Vremir s-a întors în pământul pe care-l săpa

Publicat


Un spirit neliniştit, mereu căutător. Aşa-l descriu apropiaţii pe Matei Matyas Vremir (13.11.1970-24.07.2020). Paleontologul clujean care a făcut două mari descoperiri. “Balaurul bondoc” şi „Dracula”, cel mai mare dinozaur zburător descoperit în lume.

 

„O alegere, multe artefacte, microscop pe masă, măsurători rămase, scriere… Tu, suflet agitat, eternul mișcător, căutând și căutând cu un simț aparte, găsești cele mai valoroase piese pe care le putem păstra și astăzi. Acest spirit nu poate rămâne aici cu noi. Dumnezeu să te odihnească în pace, Mathias!”. Aşa scria, în aceste zile, unul dintre colaboratorii săi de la Societatea Muzeului Ardelean (EME) din Cluj.

„Dragi prieteni, cu durere profundă vă anunț că în cursul zilei de azi, Matyi a decis să lase jos ciocanul lui de geolog pentru totdeauna și să traverseze Styxul cu padela preferată”. Aşa scria, zilele trecute, şi soţia sa, Marta.

Matei Vremir s-a întors acum în pământul pe care-i plăcea să-l scormonească. Dumnezeu să-l odihnească!

Scheletul de la Sebeş, cel mai complet din Europa

În august 2010, Analele Academiei Naţionale Americane a Ştiinţelor /PNASS/ publicau un articol despre o nouă specie de velociraptor. Era descoperită în România, “Balaurul bondoc”.

Asamblarea scheletului fosilizat al unui velociraptor, de talia unui curcan supradimensionat, care a trăit în Europa în urmă cu 70-80 de milioane de ani, a dezvăluit o specie până în prezent necunoscută din acest dinozaur carnivor, se arăta în articolul respectiv.

“Aşteptăm aceasta de mult timp şi această aşteptare a produs o surpriză interesantă”, spunea Mark Norell, preşedinte al diviziei Paleontologie din Muzeul american de Istorie Naturală şi unul dintre coautorii studiului.

Acest dinozaur biped era greu şi avea – în mod surprinzător – membre strânse şi oase sudate. El era dotat cu o pereche de gheare la fiecare din labele sale din spate pentru a prinde prada. Animalul putea avea lungimea de 1,80-2,10 m de la cap la vârful cozii.

Tot acolo se menţiona că “Balaurul bondoc” a fost descoperit de geologul Matyas Vremir de la Transylvanian Museum Society.

The excavation site near Sebes, Transylvania. Credit: Mátyás Vremir, Altmühltal Dinosaur Museum

 

Vremir Matyas spunea, tot atunci, la Cluj, că scheletul de dinozaur descoperit la Sebeş, pe care l-a denumit “balaurul bondoc”, este cel mai complet schelet de dinozaur din România. Şi cel mai complet schelet de dinozaur carnivor din Europa. Fosila descoperită la Sebeş are o vechime de 70 de milioane de ani. Şi aparţine unei noi specii de theropod.

„Balaurul bondoc”, amestec între curcan şi pitbull

Conform specialiştilor, “Balaurul bondoc” este o rudă apropiată, dar „aberantă”, a binecunoscutului Velociraptor descoperit în Cretacicul Mongolie. Însă seamănă mai degrabă cu un hibrid între un curcan supradimensionat şi un câine pitbull.

El se caracterizează printr-un bust robust, membre posterioare foarte puternice şi musculoase. Membre anterioare gracile şi mult alungite, acoperite cu pene. Printre caracteristici se numără bazinul foarte larg, orientat posterior, membrele anterioare bidigitate. Dar şi membrele posterioare terminate cu câte patru degete funcţionale, dintre care o pereche cu gheare mari, asemănătoare unui pumnal.

De asemenea, ghearele duble, piciorul scurt, dar foarte musculos şi bustul robust sugerează faptul că acest animal era mai degrabă un ‘kick-boxer’ decât un bun alergător. Tactica de atac fiind bazată preponderent pe ambuscade.

Lungimea medie a corpului era de 1,8-2,0 m. Dimensiune ce-i conferea totuşi un aspect fioros, mai ales că prada sa era formată probabil din aşa-numiţii dinozauri ierbivori pitici (Zalmoxes, Telmatosaurus, Struthiosaurus), care puteau atinge lungimi de 3-4 m.

Vremir Matyas a explicat că “balaurul bondoc” de la Sebeş a avut o moarte tragică, încă înainte de a ajunge în floarea vârstei, murind înecat într-o viitură musonică.

„Dracula” era cât un avion

O altă descoperire importantă a clujeanului a reprezentat-o scheletul celui mai mare dinozaur zburător din lume. Cu o anvergură de 16 metri a aripilor, de dimensiunea unui avion.

Visitors can gauge the size of Dracula via a reconstruction at a new pterosaur exhibit at the Altmühltal Dinosaur Museum in Denkendorf, Germany. The scientists estimate the creature had a wingspan of 12 meters and stood 3.5 meters tall. Credit: Axel Schmidt, Altmühltal Dinosaur Museum

“În curs de publicare există un alt rest senzaţional găsit alături de acel balaur bondoc, care este o vertebră cervicală aparţinând celui mai mare pterosaurian – reptilă zburătoare – găsit vreodată. Dimensiunea vertebrei este practic de două ori mai mare decât a celui mai mare pterosaur găsit până acum în America de Nord, denumit Quetzalcoatlus, după zeul aztec. Lucrăm cu o echipă de specialişti din Marea Britanie şi Germania. Avem de a face cu cea mai mare bestie zburătoare. Deşi, sincer să fiu, îţi pui întrebarea cum putea să zboare un astfel de animal care ajungea la dimensiunea unui avion”, spunea Matyas Vremir.

The size of Dracula’s neck is comparable to the width of a full-grown man, according to the museum’s press release. Scientists think he must have weighed at least half a ton and was at the top of the food chain. Credit: Axel Schmidt, Altmühltal Dinosaur Museum

„Dracula” a fost expus la mai multe muzee din lume. În urmă cu doi ani, în 2018, a fost expus la un muzeu de profil din Bavaria, Germania. Matei Vremir explica atunci că şi-a botezat dinozaurul atât pentru a-i lega numele de Transilvania, dar şi pentru ferocitatea cu care îşi ataca prada.

“Când am găsit prima fosilă, nu am putut crede că aveam de-a face cu un pterozaur, fiindcă era foarte mare. Creierul meu parcă nu putea să accepte că e vorba de un pterosaur. Am vrut, oferindu-i acest nume, să legăm descoperirea de Transilvania. În plus, îl merită, dat fiind că este unul dintre cei mai spectaculoşi pterozauri descoperiţi vreodată”, spunea el.

An artist’s reconstruction of Dracula, the largest pterosaur found to date. Credit: Frederik Spindler, Altmühltal Dinosaur Museum

″Ştiam că aparţine unui pterozaur, dar nu ne venea să credem ce vedem. Am fost nebuni de încântare, era o descoperire extraordinară”, spunea şi paleontologul şi finanţatorul Raimund Albersdörfer.

Cuiburi cu ouă de dinozaur

În 2011, o  echipă de cercetători din care făcea parte şi paleontologul clujean Matei Vremir a făcut alte câteva descoperiri senzaţionale în zona Sebeş, Alba.

Printre descoperirile echipei de cercetători se număra o specie nouă de dinozaur erbivor şi, mai important, ouăle şi cuibul unor păsări preistorice care au trăit în urmă cu 68 de milioane de ani.

„S-au continuat cercetările în cazul unei descoperiri de senzaţie reprezentate prin cuiburi cu ouă şi oase de păsări primitive (enantiornithes), acoperite de malul unei viituri de acum 68 milioane de ani. Este prima dovadă că acest grup de păsări primitive cuibăreau în masă pe malul cursurilor de apă, asemănător unor specii actuale (flamingo etc). Descoperirea va fi prezentată public la Congresul Internaţional de Paleontologie din Las Vegas (USA)”, spunea Matei Vremir.

Din expediţia internaţională care a făcut descoperirile de la Sebeş făceau parte cercetători din Anglia (Gareth Dyke -Southampton şi Darren Neish – Porthsmouth), SUA (Steve Brusatte – New York) şi România (Zoltan Csiki – Bucureşti, Radu Totoianu – Sebeş, Matei Vremir – Cluj).

100.000 de euro preţul „Balaurului bondoc”

Matei Vremir era nemulţumit atunci de faptul că nu primeşte niciun ban pentru descoperirea sa, deşi scheletul „Balaurului bondoc” valora cel puţin 100.000 de euro.

El spunea că schelete de dinozauri comuni se vând pe piaţa internaţională chiar cu câte 100.000 de euro, iar scheletul “Balaurului bondoc”, fiind unicat, ar valora mult mai mult.

“De exemplu, comercianţi din Germania, piraţi, umblă în Mongolia şi devastează siturile unde sapă specialiştii. Câte un schelet de acolo ar valora peste 50.000 de euro spre 100.000 de euro, de velociraptor, dar acesta, al Balaurului bondoc, ar fi mult mai scump, pentru că nu există altele, e unic. Dacă ar fi să pun un preţ de piaţă, depăşeşte cu mult velociraptorii mongolieni”, povestea Matei Vremir.

El a explicat că pentru descoperirea sa n-a primit nimic din partea autorităţilor române şi că, mai mult, a cheltuit mii de lei pentru descoperirile sale.

“Am cheltuit din banii mei, numai benzina s-o luăm, timpul, energia, urcă la multe milioane de lei (vechi – n.r.) o singură ieşire pe teren şi e vorba de zeci de ieşiri şi luni de lucru pe materialul respectiv. Se adună la zeci de milioane (de lei vechi – n.r.), probabil. Nu există niciun fel de recompensă. Numai în cazul descoperirilor arheologice statul recompensează cu 20 la sută din valoarea calculată şi valoarea se calculează în funcţie de expertiza de la Banca Naţională. În cazul descoperirilor paleontologice, legea asta nu funcţionează”, declara paleontologul clujean.

Două premii şi un timbru

După descoperiri foarte importante, în premieră în lume, după ce a publicat zeci de articole de specialitate, Matei Vremir a primit două premii. Premiul Miko Imre al Societăţii Muzeului Ardelean, în 2010, şi premiul “Grigore Cobălcescu” al Academiei Române, în 2015.

Iar în 2016, Romfilatelia a lansat emisiune dedicată animalelor preistorice din Ţara Haţegului, iar pe unul dintre timbre se află şi ilustrarea „Balaurului bondoc”.

Printre descoperirile sale, în afară de cele amintite, mai enumerăm: Litovoi tolocephalos (un mamifer multituberculat), Eurazdarcho langendorfensis (un pterosaur mai mic), cuiburi de păsări din Cretacicul superior (Enantiornithine) etc.

Marius Avram

foto: Altmühltal Dinosaur Museum

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


CULTURA

Comori ale Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei: Altar funerar de la Roșia Montană, lucrare de artă romană provincială

Publicat

De

Cluj24.ro și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca au lansat o campanie de prezentare a vestigiilor din patrimoniul muzeului, cu scopul de a le face cunoscute vizitatorilor.

În lapidarul MNIT se află, printre multe monumente romane de piatră din Dacia, rodul muncii a generații de arheologi ai muzeului, și un altar funerar de la Alburnus Maior (Roșia Montană).

Muzeograful Carmen Ciongradi ne-a explicat că, din punct de vedere estetic, piesa este una simplă, frustă, din calcar.

”Este un altar în formă de bloc, cu corpul, coronamentul și baza lucrate din același bloc de piatră. Acestea din urmă sunt legate de corpul altarului prin câte două muluri simple. Altarul a fost descoperit în anul 1850. Măsoară 85 de cm înălțime, lățime 38 cm și adâncime de 30 cm. Este o lucrare de artă romană provincială, rudimentară. De exemplu, printre muluri, se observă urme de la instrumentul folosit de meșter la prelucrarea altarului, așa zisa gradină”, a spus aceasta.

Potrivit muzeografului clujean, meșterul care a sculptat altarul nu și-a mai dat osteneala de a finisa, până la urmă, în locul unde avea să fie expus, deoarece pentru vizitatorii care aveau să-l vadă, nu contau asemenea finețuri.

Ce scrie pe altar?

”Nici textul de pe fața altarului nu și-a dat osteneala de a-l grava mai frumos. Aveam de-a face cu litere inegale, gravate superficial. Dar ce conta și pentru cine conta această piesă pur provincială?  Textul în latină sună astfel: <<D(is) M(anibus) Planio B- aezi qui Magis-tro vix(it) a(nnis) L Maxima c(oniugi) b(ene) m(erenti)>> ceea ce în traducere ar însemna: <<Zeilor Mani. Pentru Planius Baezi, căruia i se mai spune și Magistrul, a trăit 50 de ani. Maxima, soția (i-a înălțat altarul) celui care a binemeritat>>. Așadar, vorbim despre un monument funerar epigrafic ridicat pentru un peregrin din centrul Dalmației, după analiza onomastică”, a mai spus Carmen Ciongradi.

Din Alburnus Maior provin peste 170 de monumente de piatră, dintre care 110 sunt epigrafice iar simplul fapt de a ridica un monument de piatră necesita un efort financiar pentru un locuitor de rând al provinciei romane Dacia.

Marea majoritate a lor nu aveau posibilitatea financiară să-și ridice un monument funerar sau să dedice ex voto-uri de piatră în temple sau sanctuare.

Aceștia erau înmormântați în morminte simple, fără împrejmuire sau monument funerar. Ex voto-urile promise zeilor de către ei erau cel mai probabil ofrande vegetale și libații.

Alburnus Maior, El Dorado-ul Daciei

”Și totuși, aici e vorba la Alburnus Maior, El Dorado-ul Daciei, minele de aur ale ei. Așezarea a luat ființă imediat după cucerirea Daciei de către romani, devenind parte a aurariae Daciae, care aparținea patrimoniului imperial. Ea consta din mai multe așezări mici, sate (vici, kastella), cu nume atestate pe celebrele tăblițe de ceară dar și epigrafic – vicus Pirustarum, kastellum Ansi, kastellum Maniatium, kastellum Starva, kastellum Baridustarum, kastellum Artum, Immenosum Maior, Deusara. Este vorba despre așezări cu statut inferior înființate de coloniștii minieri aduși de către împăratul Traian în scopul exploatării aurului din Dalmația, după modelul celor de acasă”, a mai spus muzeograful MNIT.

Fiecare așezare de acest fel lua naștere în jurul unei exploatări, guri de mină. Pe lângă locuințe, așezarea mai cuprindea un sanctuar și o necropolă, multe dintre acestea fiind cercetate arheologic între anii 2000-2004.

Locuințele, ca și sanctuarul, erau modeste, pereții fiind din piatră legată cu lut, nu cu mortar.

Sanctuarul, foarte imporant pentru locuitori

Doar pe dealul Carpeni au ieșit la iveală complexe de piatră legate cu mortar și cu sistem de încălzire (hypocaustum), fiind vorba despre terme romane.

”Așadar, pentru populația de mineri colonizați din Dalmația și locuind în aceste așezări mici, cu sanctuar și necropole comune, era foarte importantă apartenența la grup, la o comunitate etnică și religioasă. Ridicarea și dedicarea de monumente era pentru un asemenea public, de statut inferior (peregrin) și înstăriți doar cât să-și demonstreze această apartenență. Tehnica sculpturii în piatră nu era familiară unor astfel de meșteri provinciali care lucrau doar astfel de monumente la cerere. Nu se cunoaște nicio statuie din Alburnus Maior, dar despre arta romană din Dacia într-un episod viitor”, a conchis Carmen Ciongradi.

Citește mai departe

ACTUALITATE

„În timp ce locuim”, proiect despre redescoperirea Clujul prin transmisii live din centrul orașului

Publicat

REACTOR de creație și experiment lansează un nou proiect sub numele de ”În timp ce locuim”, prezentat în cadrul proiectului cultural „Investigarea orașului. Laborator de teatru documentar”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca.

Evenimentul presupune ca un grup de performeri să se deplaseze în punctele cheie ale Clujului și să transmită live viața orașului. Conceptul îi aparține lui Mihai Păcurar și are scopul de îi conecta și a îi face prezenți pe oameni în viața orașului.

”În timp ce locuim” îi are ca performeri pe Raul Coldea, Zsófi Gábor, Ioana Hogman, Lucia Mărneanu, Lucian Teodor Rus și își propune să creeze o instalație bazată pe sunet și imagine din mijlocul orașului transmisă online live.

,,Eu i-am propus lui Doru Taloș de la Reactor acum un an o instalație bazată pe sunet în care voiam să experimentez și avea legătură cu orașul. Mă interesa atunci și mă interesează și acum în perioada această să lucrez cu ceea ce poate genera sunet în ceea ce privește prezența unor alte spații și scurt i-am propus să facem acest experiment în care să aducem spectatorii obișnuiți ai reactorului în Săli și să îi supunem acestei instalații de sunet în care să nu existe alte informații decât sunetul, să stingem lumina, și în întuneric să asculte orașul live.

În sensul acesta performerii ar fi fost, să zicem, acești oameni care se duc în oraș în acele puncte în acel moment și transmit sunetul live. Ei și ar fi ales locurile care au un anume tip de memorie personală.” a spus Mihai Păcurar pentru Cluj24.ro

Proiect regândit din cauza pandemiei

Inițial proiectul a fost gândit pentru un spațiu închis, în întuneric, experiența fiind mai mult auditivă, însă din cauza pandemiei actuale acesta a trebuit regândit.

,,Asta ar fi fost o varianta pe care lucrăm  de câteva luni de zile cu performerii pentru că noi am început acum vreo două luni documentarea și am început să discutăm despre relația lor cu orașul și acum ne-am văzut nevoiți să ne regrupăm și să găsim o alternativă pentru a prezența acest concept în online, nerenunțând bineînțeles la varianta  originală, dar ea va fi prezentată când va avea ocazia”, ne-a mai spus Mihai Păcurar.

Partea bună a evenimentului online este că în această formă poate ajunge mai ușor către un număr mai mare de persoane.

,,Aveam destul de multe unelte la dispoziție de când trăim în această pandemie și acest regim de izolare au început să apară bineînțeles, tot felul de unelte care se pot folosi tot felul de softuri, de broadcasting care sunt gratis care pot fi folosite.

Am trecut cumva prin toate aceste variante și ceva părea totuși fals, ceva părea totuși artificial și atunci am decis să mergem pe o variantă mai onestă, ceva mult mai direct și am ales să folosim Facebook ca platforma, un loc unde oricum ne întâlnim cu toți.

Am ales să adăugam și elementul vizual pe lângă cel sonor, i-am rugat să nu mi spună nici mie locurile unde merg. Și eu sunt surprins în fiecare zi când deschid laptopul, încerc să văd unde sunt aceștia, încerc să mă port și eu că un spectator care este surprins de lucrurile astea pentru prima dată”, a mai spus acesta.

Oamenii trebuie să conștientizeze relația pe care o au cu orașul.

,,Ce mi-aș fi dorit să se întâmple cu varianta live, dar și cea online este să creeze ocazia, posibilitatea pentru a lăsa oamenii să se apropie mai mult, să conștientizeze mai mult ceea ce putem numi relația lor cu orașul. Pentru că evident aici locuim, aici ne petrecem majoritatea timpului fiind ocupați mereu cu o sumedenie de lucruri care apar și ne țin angajați într-o groază de relații.

Orașul funcționează mai exact ca un soi de fundal și cred că este foarte rar să ne oprim un pic și să  ne lăsăm să întrăm în contact cu ceea ce poate însemna orașul pentru noi, fie că este vorba de o relație de completare fie că este vorba de o relație mai activă care ține de dorințe neîmplinite care poate duce într-un soi de activism să luptăm pentru ceva ce ne dorim într-un oraș.

Și atunci rolul artei este și acesta de multă vreme, acela de a crea un spațiu propice pentru generarea unor astfel de gânduri”, a precizat Păcurar.

Proiectul va ajunge la cât mai mulți oameni

O inițiativă de a promova mai mult orașul Cluj.

,,Cu siguranță Clujul este un oraș ce oferă posibilități de locuire și de muncă probabil mai bune în alte părți ale țării și tocmai că este atât de vehiculată această latura a lui riscă să fie un pic umflată ceea ce rezultă o serie de repercusiuni cum ar fi creșterea chiriilor, dar toate astea țin de dansul asta al marketingului și al realității.

Faptul că am ales această platformă ne ajută să ajungem la mai mulți oameni, mai mulți de 20-30 de oameni nu poți avea într-un spațiu ținând cont de restricții și atunci în momentul în care faci o invitație în online și alți oameni din alte oraș pot intră în acest joc empatic chiar dacă nu e vorba de orașul lor, cu siguranță gândurile  din acest performance vor avea ecou pentru oricine din acest oraș cu siguranță relațiile individ oraș sunt cumva similar peste tot”, a mai spus Mihai Păcurar.

Cum putem participa la eveniment?

Cei care doresc să participe vor trebui să trimită câte un mail cu profilul lor de Facebook la adresa rezervari.reactor@gmail.com, care va fi introdus în acel grup și la ora respectivă acel grup va fi populat doar de oameni care își doresc să participe  la această prezentare. Evenimentul poate fi găsit aici pentru mai multe detalii.

Evenimentul este susținut de Consiliul Local și de Primăria Cluj-Napoca.

,,Evenimentul face parte dintr-un proiect care conține mai mult activități culturale, intitulat <<Descoperă orașul. Laborator de teatru documentar>>.

Proiectul a fost finanțat în urma unui concurs, lansat în sesiunea a II-a din luna iulie. E vorba de fondurile nerambursabile alocate anual de primărie operatorilor culturali din Cluj, pe bază de concurs”, a declarat Oana Mardare, membru fondator al teatrului independent Reactor de creație și experiment, pentru Cluj24.ro.

Dana Coțovanu

Citește mai departe

Clujul de altă dată

Arestarea Sfântului de Cluj. Iuliu Hossu a fost torturat în închisorile comuniste după ce a vestit Unirea

Publicat

Pe 29 octombrie 1948, la ora 01.00 noaptea, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, era arestat de comuniști. Arestarea sa venea la 30 de ani după ce el dădea de veste mulțimii adunate la Alba Iulia, pe 1 decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu Regatul României.

“Credinţa noastră este viaţa noastră”

Arestarea lui Iuliu Hossu pe 29 octombrie 1948 a făcut parte din planul comuniștilor de a suprima Biserica Greco-Catolică. Se pare că, prin întemniţarea sa, comuniștii au încercat să îi înfrângă rezistența, prin condiții inumane de detenție. Dar încercările lor au eşuat.

Atunci, au încercat să îl cumpere și i-au oferit scaunul de mitropolit ortodox al Moldovei. Dar Iuliu Hossu a refuzat şi a preferat lanțurile de deținut în locul veșmintelor de mitropolit. El și-a rezumat atitudinea într-o singură frază: ”Credința noastră este viața noastră!”.

Aşa să rămână îmbrăţişaţi pe veci toţi fraţii români

Iuliu Hossu (30 ianuarie 1885, Milaș, Cluj, 28 mai 1970) a fost episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, deținut politic, cardinal şi cel care a citit, la 1 Decembrie 1918, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României. Apoi, el s-a îmbrățișat cu episcopul ortodox Miron Cristea, viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. „Pre cum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români!”, a spus, atunci, Iuliu Hossu.

Beatificarea lui Iuliu Hossu de către Papa Francisc

Pe 2 iunie 2019, anul trecut, Papa Francisc l-a beatificat pe Iuliu Hossu pe Câmpia Libertăţii de la BlajAlături de Iuliu Hossu, atunci au fost beatificaţi de către Papa Francisc alţi 6 episcopi greco-catolici:  Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu.  Acesta este ultimul pas înainte de recunoaşterea lor în rândul sfinţilor.

*În imagine, un document semnat şi ştampilat de Iuliu Hossu (arhiva www.cluj24.ro), cu ocazia înfiinţării unei filiale a ASTREI.

(MaAv)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Adrian Ghenie scoate la licitaţie trei picturi. Preţul de pornire al picturilor clujeanului. Lucrare de 5 milioane de euro. Cel mai bine cotat artist român

Publicat

Trei lucrări semnate de Adrian Ghenie, cel mai bine cotat artist român contemporan, vor fi scoase la vânzare în licitaţia de artă contemporană organizată online, pe 11 noiembrie, de Artmark.

Pictură de 5 milioane de euro

O lucrare din seria ‘The Lidless Eye’, provenită dintr-o colecţie internaţională, porneşte în licitaţie la preţul de 10.000 de euro. Potrivit Artmark, colajul realizat de Adrian Ghenie în 2016 face parte celebra serie de ‘autoportrete’ ale artistului, în care acesta se (re)imaginează drept unul dintre idolii săi din lumea artei, anume Vincent van Gogh, reinventând, astfel, genul ‘autoportretului’.

Ultima lucrare de Ghenie din seria ‘Lidless Eye’, ce deconstruieşte portretul pictorului Van Gogh, apărută în licitaţie la Hong Kong pe 6 octombrie, a fost adjudecată de Sotheby’s cu peste 5 milioane de euro.

Ghenie este prezent în licitaţia de artă contemporană şi cu alte două lucrări, ‘Untitled/Memory’ şi ‘Untitled/Aripă’, care au preţuri de pornire de 20.000 şi, respectiv, 6.000 de euro.

Lucrări de Baba, Bălaşa

Artistul Ştefan Câlţia este prezent în sesiune cu cinci opere semnificative. Cea mai impresionantă apariţie în licitaţie este pânza de mari dimensiuni ‘Păpuşăreasă din Salzburg cu rochie verde’, la preţul de pornire de 18.000 de euro. ‘Călător cu maimuţă’ este pusă în vânzare la preţul de pornire de 14.000 de euro, ‘Primăvară’, la 8.000 de euro, ‘Cortegiu nocturn’, la 2.800 de euro, ‘Tache de catifea’, la 2.300 de euro.

Un alt artist celebru care semnează un lot inedit şi semnificativ al licitaţiei este Geta Brătescu. Tapiseria din 1972 este scoasă la vânzare la preţul de pornire de 10.000 de euro.

În licitaţie se mai regăsesc lucrări semnate de Corneliu Baba, Constantin Piliuţă, Sabin Bălaşa, Gheorghe Fikl, Sorin Ilfoveanu, Georgeta Năpăruş, Şerban Savu sau Mircea Cantor. Expoziţia cu loturile poate fi vizitată la Palatul Cesianu-Racoviţă din strada C.A. Rosetti nr. 5.

Licitaţia cuprinde şi o secţiune caritabilă dedicată Zilei Veteranilor şi o secţiune caritabilă dedicată Hospice. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate