ADMINISTRAȚIE
FOTO. Cum era Clujul acum 100 de ani. Oameni în peşteri, bordeie şi colibe
Clujul de acum 100 de ani era altfel. Şi oamenii trăiau diferit. Cu excepţia unor clădiri din zona centrală, Clujul de acum 100 de ani nu era aşa cum îl ştim azi. Populaţia oraşului a crescut de atunci de aproximativ şase ori, de exemplu. A crescut mult şi suprafaţa sa, prin înglobarea vecinătăţilor. Dar sunt şi multe alte schimbări importante. Printre altele, în Cluj erau multe colibe, bordeie şi chiar peşteri locuite.
Maghiarii erau mai mulţi ca românii
Probabil că cea mai mare schimbare a Clujului în ultima sută de ani a fost creşterea semnificativă a populaţiei.
Potrivit cărţii „Clujul” (Victor Lazăr, 1923, arhiva www.cluj24.ro), Cluj-Napoca avea, conform recensământului din 1921, 83.542 de locuitori. Dintre aceştia, 41.583 de maghiari, 28.274 de români, 10.633 de evrei, 2.073 de germani şi 979 de alte naţionalităţi.
Cu 10 ani înainte (recensământul din 1910), Clujul avea doar 60.808 locuitori. 50.704 maghiari, 7.562 români, 1.676 germani, 107 slovaci şi 759 de alte naţionalităţi. Mai mult, populaţia Clujului era de 16.886 de persoane în 1850 şi de 37.957 de persoane în 1890. Astăzi, conform recensământului din 2011, Cluj-Napoca are, oficial, 324.576 de persoane. Dar, de fapt, populaţia sa e de peste 500.000 de locuitori, iar în 20 de ani se estimează că va ajunge până la un milion.
Între timp, componenţa etnică s-a modificat semnificativ. 75,71% sunt români, 15,27% sunt maghiari, 1,01% sunt romi, iar în cazul a 7,14% din populaţie nu se ştie apartenenţa etnică.
Cartierul de colibe de pe Cetăţuie
Victor Lazăr arată că suprafaţa Clujului era, în urmă cu 100 de ani, de 22.650 de jugăre (130 de kilometri patraţi), iar în prezent este de aproape 180 kmp, ceea ce însemană că deşi populaţia a crescut cu 600%, suprafaţa locuită a crescut de aproape 10 ori mai puţin. O creştere mai substanţială, de circa 5 ori, este înregistrată în ceea ce priveşte reţeaua de străzi, de la 135 de kilometri, la 662 în prezent.
„Întreg teritoriul Clujului e de 22.650 jugărae, din cari 350 jugăre pădure şi 1800 jugăre intravilan, pe care sunt construite cele peste 5600 case cu o reţea de strade în lungime de 135 km.
Oraşul are următoarele cartiere: în centru e oraşul vechiu, dela acesta spre Răsărit oraşul de jos cu căzărmile, numit în capătul cel mai dinafară Hoştat (din nemţescul Vorstadt), oraşul dintre ape (Someşul şi canalul morilor), cartierul Cetăţuii până la gară; pe malul drept al Someşului e oraşul de sus, întemeiat în secolul al 18-lea între oraşul vechiu şi Mănăstur, în urmă fostul sat românesc Mănăsturul, alipit la 1896 Clujului.
Dincolo de gară s-a format un cartier nou locuit mai ales de lucrători. Clujul are şi cartiere de vile: unul pe laturea dinspre Calea Regele Ferdinand a dealului Cetăţuii, altul dela Teatrul Naţional în sus pe stânga, un al treilea dealungul Promenăzii şi în fine unul în partea de sus a străzii Regale, numit Hazongard, după numele unui vechiu cetăţean sas, Hasenschart.
Interesant e cartierul de pe coasta Cetăţuii de către Someş. Coasta e plină de colibi, bordeie, chiar peşteri săpate în ea, în cari locuiesc ţigani şi desmoşteniţi ai soartei. Poliţia are mult de lucru în acest cartier”, explică Victor Lazăr.
Târgul de găini de lângă Poştă
Victor Lazăr face în cartea sa o descriere a zonei centrale a Clujului, în care era o zonă de promenadă, dar şi locuri de târg, precum cea de păsări, de lângă Poştă. El spune că oraşul era, totuşi, curat şi că locuitorii săi aveau grijă de acest lucru.
„Pieţe mari are Clujul numai una: Piaţa Unirii. (…) Pieţe mai mici sunt a lui Alex. I. Cuza, un fel de Grădină Sf. Gheorghe din Bucureşti; în piaţa aceasta se va înălţa Catedrala ortodoxă a Clujului. (…) Aproape de Someş, dela Calea Regele Ferdinand spre E. e Piaţa Mihai Viteazul, încărcată mai ales Lunia şi Joia cu carne, legume, poame, lapte şi derivatele lui şi alte producte ale satelor din împrejurimile Clujului.
Într-o mică piaţă, în dosul Poştei centrale, aproape de Someş se vând păsări de curte. Mare e Oborul de vite şi Piaţa fânului, în spre calea ferată. De-a lungul Someşului, între Cetăţuie şi oraşul vechiu, valea gârlii e prefăcută într-o frumoasă Promenadă cu copaci umbroşi, lac mare cu insulă la mijloc, chişc şi teatru de vară.
Dincolo de Promenadă sunt Arenele sportive cu amfiteatru. (…) Cu toate că oraşul luptă cu mari greutăţi financiare, stradele lui sunt, în orice anotimp, şi acum destul de curate mulţumită şi educaţiei civice a orăşenilor, cari păstrează mare curăţenie pe trotuarele din faţa caselor lor”, povesteşte autorul cărţii „Clujul”.
Oraşul era fără gaz
În urmă cu 100 de ani, Clujul nu avea încă gaz metan, dar avea iluminat electric. Avea şi câteva fabrici, dar şi o universitate cu doar câţiva profesori.
„Clujul are, dela 1891, apeduct în lungime de 80 km şi canal de 57 km. Uzina de apă e la Mănăstur, dar debitul e insuficient pentru trebuinţele de azi ale oraşului, aşa că se lucrează la sporirea aceluia prin mărirea ei.
Luminatul oraşului e electric. Băile sistematice sunt o instituţie vechie în Cluj, căci încă din 1557 hotărăşte Consiliul comunal construcţia unei case orăşeneşti pentru băi. Cu toate acestea, cele două băi existente azi în Cluj lasă foarte mult de dorit din toate punctele de vedere”, apreciază Victor Lazăr.
Oraşul şcoalelor
O mândrie pentru Cluj era şi atunci universitatea. Dar care număra doar 86 de profesori în anul universitar 1922/1923. Semnificativ mai mulţi, totuşi, faţă de cei 57 de profesori existenţi cu 10 ani înainte, în 1912/1913.
„Clujul a fost, mai ales dela Reformaţiune încoace, oraşul şcoalelor. (…) La 12 Maiu 1919, Universitatea a fost luată în stăpânirea Statului Român şi în toamna aceluiaş an s-a deschis întâia Universitate română pe teritoriul Daciei superioare. (…)
Industria mare cuprindea la 1912 18 fabrici (3 de spirt, 1 de bere, 3 de lichioruri, 1 de săpun, 4 de cărămizi, 2 turnătorii de fier, 1 de piele, 1 ţesătorie, apoi uzina de gaz şi cea electrică), iar în 1922, numărul lor se urcă la 28. Industria mare ar lua în Cluj, sub imperiul român, un avânt uriaş, dacă s-ar rezolva mai curând chestiunea aducerii gazului metan, destul de aproape de acest oraş”, mai spune autorul.
(M.A.)
vezi şi:
Povestea Gării Cluj. Printre primele din ţară, construită de masoni. Arhitectul a murit înainte de inaugurare
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Înrăutățirea situației economice a României, în condițiile în care economia a încetinit în primul trimestru al acestui an iar deficitul comercial a crescut în primele două luni cu 35% faţă de perioada similară din 2024, poate provoca o scădere a ratingului de țară, care va fi însoțită de scumpirea împrumuturilor guvernamentale, deprecierea leului și o eventuală intrare în recesiune, arată analistul economic clujean Radu Georgescu.
În opinia analiștilor CFA România, în 2025 există un risc de uşoară recesiune, cu o scădere a PIB de 1 – 1,5%, atât pe fondul noilor tarife vamale, a războiului de la graniţă cât şi a situaţiei politice din România, înainte de a afla cine este viitorul președinte.
Cotația euro urcă spre 4,9780 lei
Lunea aceasta, cursul euro a urcat de la 4,9774 la 4,9775 lei, maximul primelor patru luni, în condițiile în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,9774 – 4,9780 lei, arată Radu Georgescu.
BNR a semnalizat la începutul săptămânii, când a decis să mențină dobânda de referință la 6,50%, nivel stabilit în august trecut, că inflația se va menține în jurul pragului de 5% până la jumătatea anului. Conform INS, inflația din martie a fost de 4,86%, după o creștere de 5,02% în februarie.
În aceste condiții, indicii ROBOR au cunoscut o creștere marginală. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%.
E „foame” de lei la Finanțe
Dealerii bancari și clienții lor nu puteau să rămână indiferenți la perspectivele negative cu care se confruntă România dar și de „foamea” de lei cu care se confruntă Finanţele. Motiv pentru ca să solicite o dobândă mai ridicată la licitațiile de titluri de stat, arată Radu Georgescu.
Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu 440,2 milioane de lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2033, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,48%.
„Conflict” între moneda americană și celelalte valute majore
Analistul economic arată, de asemenea, că războiul tarifelor vamale declanșat de administrația de la Casa Albă se prelungește treptat într-un conflict între moneda americană și celelalte valute majore, în condițiile în care faptul că dolarul este cel mai utilizat în comerțul mondial și este cel mai utilizat drept cea mai importantă monedă de rezervă internațională, este considerat sursa problemelor economice ale SUA.
Pe de altă parte, după anunțarea noilor tarife de import american, un important oficial al conducerii BCE a declarat „Mulțumesc lui Dumnezeu, Europa a creat moneda euro în urmă cu 25 de ani”. Iar investitorii din Uniunea Europeană au răspuns prin vânzarea de active americane, acțiuni sau obligațiuni, și repatrierea sumelor obținute, ceea ce a majorat cererea de monedă unică, spune Radu Georgescu.
Marcarea profiturilor a coborât euro de la un vârf de 1,1475 dolari, maxim a mai mult de trei ani, atins vineri, la 1,1318 – 1,1429 dolari. În piața locală cursul monedei americane a crescut de la 4,3617 la 4,3683 lei.
Media francului elvețian a scăzut la începutul acestei săptămâni la 5,3438 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la un minim al ultimelor 17 luni de 5,7330 lei la 5,7573 lei.
Prețul gramului de aur a crescut marginal
Prețul gramului de aur a crescut marginal de la 452,6023 la 452,6946 lei, după ce la sfârșitul săptămânii trecute a fost atins maximul istoric de 3.246,80 dolari/uncie, și fluctua luni în culoarul 3.205 – 3.245 dolari/uncie.
Metalul galben este, alături de francul elvețian sau yenul japonez, unul dintre „refugiile” la care apelează investitorii în perioadele tulburi, căutat atât de băncile centrale sau populație, pentru a se proteja în faţa impredictibilităţii şi şocurilor geopolitice generate de războiul tarifelor vamale și cel al valutelor, arată Radu Georgescu.
Analiștii Goldman Sachs prognozează atingerea pragului de 3.700 dolari/uncie până la sfârșitul acestui an, pentru ca la jumătatea celui viitor să urce la 4.000 dolari/uncie,
Administrația Națională de Meteorologie a făcut o estimare a valorilor termice, dar și în ceea ce privește precipitațiile până la data de 27 aprilie.
Chiar dacă această lună a fost cu adevărat capricioasă, de Paști temperaturile vor fi ridicate, conform meteorologilor.
Cum va fi vremea de Paști la Cluj
În următoarele două spătămâni, regimul termic va fi apropiat de valorile climatologice specifice perioadei, cu maxime în jurul a 17 grade, potrivit ANM.
În intervalul 16–17 aprilie este prognozată o creștere a temperaturilor diurne, acestea urmând să urce spre 23-24 de grade. După acest episod mai cald, între 18 și 20 aprilie, maximele termice vor mai scădea ușor și se vor înregistra, în general, 19-21 de grade. Ulterior, arată meteorologii, se conturează o nouă tendință de încălzire, cu maxime de până la 22-23 de grade.
Anunțul meteorologilor despre ploi
Temperaturile minime vor avea variații ușoare, menținându-se, în general, între 6 și 8 grade pe tot parcursul perioadei.
Conform meteorologilor, vor fi posibile precipitații în cea mai mare parte a intervalului, dar cu o probabilitate mai ridicată între 19 și 20 aprilie și din nou din 24 aprilie, până aproape de finalul lunii aprilie.
Foto: Primăria Cluj-Napoca
CFR Cluj – Rapid este meciul care încheie etapa a 4-a a play-off-ului Superligii de fotbal. Cu o victorie, clujenii egalau la puncte liderul FCSB, în schimb, o victorie a rapidiștilor îi sălta până pe locul 4. Partida se încheie egal, 1-1, după două reprize diametral opuse. Au înscris Bolgado (min.7), respectiv Kait (min.52).
Echipele de start:
CFR Cluj (4-3-3): Hindrich – Rocha, Bolgado, M. Ilie, Camora – Emerllahu, Djokovic, Fică – Korenica, L. Munteanu, Kamara
Rezerve: M.Popa, Abeid, Țîrlea, Sinyan, Name, Tachtsidis, Păun, Gligor, Deac, Nkololo, Postolachi, Juric
Antrenor: Dan Petrescu
CFR Cluj – Rapid, 1-1. Clujenii RATEAZĂ șansa de a egala FCSB la puncte
Rapid (4-3-3): Stolz – Onea, D. Ciobotariu, Pașcanu, Borza – Ademo, Kait, Chistensen – Al. Dobre, Burmaz, Petrila
Rezerve: Aioani, Braun, Săpunaru, Ignat, Bădescu, Vulturar, Grameni, N’Jie, R. Pop, Ankeye, Gojkovic, Koljic
Antrenor: Marius Șumudică
Stadion: „Dr. Constantin Rădulescu”, Cluj-Napoca
Arbitru: Florin Andrei
Asistenți: Daniel Mitruți și Alexandru Vodă
Arbitru VAR: Ovidiu Hațegan / Arbitru AVAR: Viorel Flueran
Început lent de partidă, cu un studiu poate prea exagerat de ambele părți. În min.5, Rocha se scutură de letargie și are o incursiune pe partea dreaptă, încheiată cu un șut cu stângul respins în corner de Stolz. Korenica execută perfect și Bolgado înscrie cu capul, în min.7, pentru 1-0.
În min.10, Kamara, poate unul dintre cei mai neinspirați jucători clujeni, interceptează o minge de la Ciubotariu însă șuteză slab.
Louis Munteanu încearcă și el poarta de două ori, însă șuturile lui trec de puțin peste bară. În min.32, Korenica prinde și el un șut bun peste poartă.
În min.42 apare și prima ocazie a rapidiștilor, însă Hindrich se opune șutului lui Onea.
Repriza a doua a avut o desfășurare total opusă. CFR a pierdut inițiativa, Rapid, în schimb, a devenit mai periculoasă. În min.52, Kait egalează după o fază lucrată de Petrila.
CFR nu se mai regăsește, se apără la disperare și contraatacă haotic. Kamara continuă să fie trompeta meciului, cu poziționări aiurea și finalizări hilare.
În min.70, Kait vede roșu pentru simulare, cartonaș anulat de arbitru după intervenția VAR, pe motiv de offside în faza premergătoare. În min.90, Hindrich salvează în fața lui Christensen. După două minute, vine rândul lui Stolz.
CFR ratează șansa de a face tandem în fruntea clasamentului cu FCSB, în timp ce Rapid smulge un punct care, practic, e ca apa sfințită, nici n-ajută, nici nu strică. Să fie primit…
Notele Cluj24:
Hindrich 8 – Rocha 7, Bolgado 7, M. Ilie 7, Camora 7 – Emerllahu 6, Djokovic 6, Fică 7 – Korenica 7, L. Munteanu 6, Kamara 5, Abeid 6, Tachtsidis, Păun 6, Nkololo, Postolachi
Pe 15 aprilie, între orele 12.00 – 18.00, centrul comercial VIVO! Cluj-Napoca va fi gazda unui Târg de lucrări hand-made organizat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj cu ocazia sărbătorilor pascale.
Vor fi expuse spre vânzare diferite obiecte realizate de copii și adulți cu dizbilități din centrele și unitățile rezidențiale administrate de DGASPC Cluj.
Târg de Paște cu vânzare la VIVO! Cluj-Napoca, în beneficiul persoanelor cu dizabilități
Ne dorim crearea unei atmosfere primitoare pentru copiii și adulții cu dizabilități astfel încât aceștia să se simtă admirați și integrați. Publicul are ocazia să cumpere obiecte inedite și să își manifeste astfel toleranța și aprecierea față de persoanele vulnerabile.
Este vorba despre copii de la casa de tip familial Perlino, casa Grigorescu, casa Târnavelor, casele de tip familial Mărăști, centrul de primire a copilului în regim de urgență Gavroche, din Cluj Napoca, copii de la casele de tip familial din Huedin, tineri cu dizabilități de la Centrele de abilitare și reabilitare din Gherla și Jucu, precum și adulți cu dizabilități fizice și neuropsihice de la Centrele de îngrijire și asistență din Luna de Jos și locuințele protejate din Catcău.
Vizitatorii VIVO! vor putea achiziționa icoane, tablouri, obiecte decorative, de pirogravură, ornamente destinate sărbătorilor pascale, autorii lucrărilor urmând a beneficia de fondurile strânse.
Vor fi prezenți și beneficiarii furnizorilor de servicii sociale private cu care DGASPC Cluj colaborează: asociația pentru protejarea și ajutorarea handicapaților neuro-psihici din Cluj- centrul de zi “Sf. Maria” , fundația “Bethesda & Floricica” Beclean, fundația „Estuar” și fundația „FEBE”.
Tineri voluntari, studenți la Asistență socială și Psihologie, vor contribui la buna desfășurare a evenimentului la care au fost invitați și reprezentanți ai autorităților locale.
Evenimentul are loc la intrarea numărul 2.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Cotația euro urcă spre 4,9780 lei. Economia a încetinit în primul trimestru al anului
Cum va fi vremea de Paști la Cluj. Anunțul meteorologilor despre ploi
CFR Cluj – Rapid, 1-1. Clujenii RATEAZĂ șansa de a egala FCSB la puncte
Târg de Paște cu vânzare la VIVO! Cluj-Napoca, în beneficiul persoanelor cu dizabilități
Timp al iertării și al împăcării. Săptămâna Mare în tradiția populară clujeană
Polițiștii clujeni au deschis ANCHETĂ în cazul femeii care a fost atacată de trei câini în Florești
Femeile și bărbații din România vor ieși la PENSIE la aceeași vârstă. Când se va întâmpla asta
Anunț pentru elevii clujeni. Inspectoratul Școlar a stabilit vacanța din luna februarie a anului viitor
