FOTO/ Comorile Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei: Marele medalion dedicat încoronării regelui Ferdinand și reginei Maria din 1922, omagiu al Clujului

Cluj24.ro și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca au lansat o campanie de prezentare a vestigiilor din patrimoniul muzeului, cu scopul de a le face cunoscute vizitatorilor.

Printre exponatele unice ale MNIT se numără marele medalion din 1922 dedicat de orașul Cluj încoronării regelui Ferdinand și reginei Maria la Alba Iulia, ca regi ai României.

Muzeograful Livia Călian a explicat de ce ceremonia s-a ținut abia în 1922, la câțiva ani de la Marea Unire.

”Regele Ferdinand a ținut ca încoronarea să aibă loc neapărat în Transilvania, neapărat la Alba Iulia și nu în catedrala catolică din oraș. Drept urmare, Casa Regală a construit Catedrala Reîntregirii în perioada 1921-1922 unde a avut loc slujba de încoronare iar în curte ceremonia, pentru a putea asista cât mai multă lume. La intrarea în catedrală au fost pictate cele două portrete ale reginei Maria, în stânga, și regelui Ferdinand, în dreapta, iar de remarcat sunt cele două costume de încoronare, în stil bizantin purtate de suveranii României”, a menționat aceasta.

Medalistica, o raritate în România

Cu ocazia încoronării a fost bătută și o serie medalistică, deși, în România, era vorba despre un domeniu relativ nou, în condițiile în care, până în 1864, când Alexandru Ioan Cuza a făcut reforma monetară și a introdus moneda națională – leul, România nu a avut monetărie.

”În timpul dominației otomane, turcii au interzis să se bată monedă pe teritoriul țărilor românești iar toate monetăriile din vremea domnitorilor de seamă și-au încetat activitatea după 1600, după Mihai Viteazu. De ceea se explică de ce medalistica este o raritate în România. După 1834 încep să apară piese numismatice cu valoarea medalistică, emise în străinătate, la Bruxelles sau în mediul german. Toate aceste piese sunt capodopere ale gravurii pe medalii”, a explicat contextul istoric Livia Călian.

Potrivit acesteia, după introducerea sistemului monetar al leului, a fost construit un atelier monetar care a început să bată monedă națională iar Monetăria Națională a fost construită și dată în folosință abia în 1931, în timpul domniei lui Carol al II-lea.

Medaliile duceau în lume mesajul încoronării

Piesele medalistice nu sunt supuse rigorilor pieselor monetare, astfel că acestea sunt importante din punct de vedere propagandistic și puteau fi emise de către oricine, în baza unei comenzi adresate unor ateliere, în special de bijuterii.

”Cum nu exista o reglementare, multe medalii s-au bătut în serie limitată, majoritatea devenind rarități numismatice. O astfel de raritate este și marele medalion dedicat încoronării regelui Ferdinand și reginei Maria din 1922, aflat în patrimoniul MNIT”, a menționat muzeograful clujean.

Livia Călian a arătat că există o serie medalistică, medalii avers și revers, bătute la comandă și oferite cadou în cadrul ceremoniei de încoronare celor prezenți, reprezentanților corpului diplomatic, deoarece aceste medalii nu făceau altceva decât să ducă din România în toată lumea mesajul încoronării regilor României Mari.

Marele medalion, creat de gravorul clujean Kara

”Sunt 4-5 medalii oficiale de același tip, pe lângă care a apărut și inițiativa privată. Așa se face că avem una dintre cele mai rare piese medalistice din România, marele medalion dedicat încoronării regelui Ferdinand și reginei Maria de către orașul Cluj, fiind un omagiu al cetățenilor Clujului. A existat la Cluj un gravor care se numea Kara, care a realizat medalionul, dar cred că în 1923, pentru că gravorul a văzut hainele de ceremonie ale regelui Ferdinand și reginei Maria purtate la Alba Iulia”, a mai precizat Livia Călian.

Marele medalion este din bronz, are un diametru de 146 de mm și îl înfățișează pe regele Ferdinand încoronat pe tron și ținând în mână sceptrul, iar lângă el stă regina Maria, în picioare, reprezentată din spate, privind spre dreapta.

”A fost adoptată această poziție de către gravor ca să i se poată admira reginei mantia în stil bizantin având brodate pe margine stemele județelor României. Coroanele celor doi și costumele sunt în stil bizantin, iar în fundal se vede Turnul clopotniței Catedralei din Alba Iulia în fața căruia au fost încoronați”, a mai explicat muzeograful MNIT.

În afară de scena regală pe medalion apar scrise niște mesaje, primul fiind deviza Casei Regale ”Nihil Sine Deo” (”Nimic fără Dumnezeu”), pe spătarul tronului, sub cotul regelui Ferdinand, iar pe soclul unui altar scrie ”Încoronarea suveranilor României unite 1922”.

De asemenea, pe medalion mai apare și mesajul ”Prin jertfa lor s-a făcut mărirea Țării/Maria”.

Livia Călian a subliniat că nu se știe în câte exemplare a fost bătut medalionul iar piesa a ajuns în patrimoniul MNIT în anul 1988, fiind cumpărată de la un colecționar privat din Cluj.