FOTO. Clujeanul de 17 ani care a înființat un MUZEU tradițional. Exponate vechi de un SECOL. Ce VALORI ascunde „Căsuța bunicii”

Tudor Mihai Chechedi, un clujean de 17 ani din Măguri Răcătău, pasionat de istoria locală, a înființat un muzeu al satului, numit „Căsuța bunicii”. Exponatele sunt obiecte vechi adunate de la săteni.

„Când am deschis muzeul pentru prima dată publicului larg, am simțit un sentiment de bucurie și de împlinire că, din mâinile mele, a ieșit ceva frumos: un loc mic, care să bucure și să le aline dorul copilăriei numeroșilor vizitatori”, spune băiatul.

Bazele au fost puse cu multă muncă, dar și cu sprijin din partea familiei și autorităților din sat, primăria încurajându-i inițiativa.

„La început, muzeul se afla în casa bunicii mele, dar fiind într-o zonă greu accesibilă, am hotărât să caut alt spațiu, iar cu ajutorul autorităților, am primit o cămăruță în centrul satului”, adaugă el.

Vizitatorii care îi trec pragul sunt în număr de 1-2 grupuri pe săptămână, plus localnici. Intrarea se face pe bază de donație.

Colecție vastă de exponate: „Au fost strânse din sat în decursul a 2 ani”

Obiectele din muzeu sunt foarte diversificate. Datorită vechimii, majoritatea acestora se găsesc greu sau deloc.

„Colecția exponatelor de la <<Căsuța Bunicii>> este una vastă, cuprinde foarte multe lucruri vechi și autentice: ștergare, fețe de pernă, farfurii specifice zonei și alte obiecte reprezentative.

Ele au fost strânse de prin sat în decursul a 2 ani, urmând ca în anul 2020, muzeul să fie deschis publicului larg”, explică tânărul.

Istoria redată prin exponate vechi de un secol

Cel mai vechi exponat pe care îl deține muzeul este un șorț „Musuie”, din anii 1900.

„E moștenire de familie, de la străstrăbunica mea Lina care a fost născută în Beliș și a venit la Răcătău, la fabrica de cherestea”, spune el.

Al doilea cel mai vechi exponat este un fier de călcat. E confecționat din fier plin și cântărește 10 kilograme.

A fost al unui croitor din sat, Culița Drânda. Obiectul a fost donat de cumnata sa, Viorica Drânda.

Costumul femeii

Printre exponate, se găsește și un costum femeiesc tradițional, din zona Măguri-Răcătău.

„E compus din cămașă cusută cu flori, pieptar de lână cu cosală înfundată, în față având ciucuri în culorile tricolorului.

Are, de asemenea, năframa neagră cu ciucuri, poale cu cipcă, dar cel mai reprezentativ element este zadia, compusă din două culori: bleumarin, reprezentând <<vânătul>> și portocaliu spre roșu semnificând menstruația femeii”, descrie Tudor.

Zadia reprezintă trecerea de la fată la femeie.

Un nou muzeu, mai mare, din dragostea față de folclor

Lui Tudor i-ar plăcea ca, în 2-3 ani, să deschidă un muzeu mai mare, fiind motivat de ideea că poate oferi publicului larg ocazia de a vedea și cunoaște obiectele rare, ce nu obișnuiesc a fi expuse.

„Vreau să mai fac un muzeu, într-o casă reprezentativă a satului, asa cum se făceau pe vremuri, din bârnă și specificul târnaț”, precizează acesta.

A prins drag de costumul românesc la vârsta de 12 ani.

„Dragostea a fost declanșată de respectul și admirația față de strămoși, mai precis de cunoașterea migăloasă și de efortul enorm pe care aceștia l-au depus pentru a confecționa piesele vestimentare.

<<Multe nopți sunt nedormite până să fac o cemeșă>>, îmi spunea o vârsnică din sat. Și, într-adevăr, multe nopți sunt nedormite până iese din mâna bunicilor noștri acest port, cu o semnificație sufletească aparte”, notează Tudor.

Pentru el, folclorul reprezintă „frumosul”, dar și legătura dintre prezent și trecut, pe care o consideră foarte importantă.

Fondator de muzeu și elev: „Mă simt aproape de Dumnezeu”

În prezent, băiatul studiază la Colegiul ortodox din cadrul Mitropoliei Clujului. Este elev în clasa a XI-a, la profil pastoral.

„De fiecare dată mă simt aproape de Dumnezeu când merg la slujbele de la capela colegiului. Aici am reușit să îmi pun bazele spre cunoașterea în profunzime a lui Dumnezeu și a celor duhovnicești”, susține Tudor.

Nu s-a simțit judecat pentru că e o persoană religioasă, ci din contră. Mulți săteni îl consideră un exemplu pentru tineri.

În plus, are un frate și o soră, cu care se înțelege foarte bine.

„Mereu ne ajutăm reciproc, suntem uniți în orice moment. Relația noastră se bazează pe sinceritate, înțelegere și susținere”, afirmă acesta.

Planurile de viitor ale omului cu suflet deschis

După ce termină colegiul, se gândește să urmeze o facultate de teologie, pentru a-și aprofunda cunoștințele în domeniu.

Momentan, nu știe dacă va deveni preot, preferă să lase acest lucru „în voia Domnului”.

„Peste 10 ani mă văd realizat în domeniul etnografiei și folclorului, un sprijin al comunității și un om cu sufletul deschis”, conchide acesta.

Cei care doresc să îi susțină inițiativa sunt așteptați cu un like pe pagina de Facebook a muzeului, cu un follow pe contul de Instagram al acestuia și, mai ales, o vizită la muzeu.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News