CULTURA
FOTO. Clujeanul de 17 ani care a înființat un MUZEU tradițional. Exponate vechi de un SECOL. Ce VALORI ascunde „Căsuța bunicii”
Tudor Mihai Chechedi, un clujean de 17 ani din Măguri Răcătău, pasionat de istoria locală, a înființat un muzeu al satului, numit „Căsuța bunicii”. Exponatele sunt obiecte vechi adunate de la săteni.
„Când am deschis muzeul pentru prima dată publicului larg, am simțit un sentiment de bucurie și de împlinire că, din mâinile mele, a ieșit ceva frumos: un loc mic, care să bucure și să le aline dorul copilăriei numeroșilor vizitatori”, spune băiatul.
Bazele au fost puse cu multă muncă, dar și cu sprijin din partea familiei și autorităților din sat, primăria încurajându-i inițiativa.
„La început, muzeul se afla în casa bunicii mele, dar fiind într-o zonă greu accesibilă, am hotărât să caut alt spațiu, iar cu ajutorul autorităților, am primit o cămăruță în centrul satului”, adaugă el.
Vizitatorii care îi trec pragul sunt în număr de 1-2 grupuri pe săptămână, plus localnici. Intrarea se face pe bază de donație.
Colecție vastă de exponate: „Au fost strânse din sat în decursul a 2 ani”
Obiectele din muzeu sunt foarte diversificate. Datorită vechimii, majoritatea acestora se găsesc greu sau deloc.
„Colecția exponatelor de la <<Căsuța Bunicii>> este una vastă, cuprinde foarte multe lucruri vechi și autentice: ștergare, fețe de pernă, farfurii specifice zonei și alte obiecte reprezentative.
Ele au fost strânse de prin sat în decursul a 2 ani, urmând ca în anul 2020, muzeul să fie deschis publicului larg”, explică tânărul.
Istoria redată prin exponate vechi de un secol
Cel mai vechi exponat pe care îl deține muzeul este un șorț „Musuie”, din anii 1900.
„E moștenire de familie, de la străstrăbunica mea Lina care a fost născută în Beliș și a venit la Răcătău, la fabrica de cherestea”, spune el.
Al doilea cel mai vechi exponat este un fier de călcat. E confecționat din fier plin și cântărește 10 kilograme.
A fost al unui croitor din sat, Culița Drânda. Obiectul a fost donat de cumnata sa, Viorica Drânda.
Costumul femeii
Printre exponate, se găsește și un costum femeiesc tradițional, din zona Măguri-Răcătău.
„E compus din cămașă cusută cu flori, pieptar de lână cu cosală înfundată, în față având ciucuri în culorile tricolorului.
Are, de asemenea, năframa neagră cu ciucuri, poale cu cipcă, dar cel mai reprezentativ element este zadia, compusă din două culori: bleumarin, reprezentând <<vânătul>> și portocaliu spre roșu semnificând menstruația femeii”, descrie Tudor.
Zadia reprezintă trecerea de la fată la femeie.
Un nou muzeu, mai mare, din dragostea față de folclor
Lui Tudor i-ar plăcea ca, în 2-3 ani, să deschidă un muzeu mai mare, fiind motivat de ideea că poate oferi publicului larg ocazia de a vedea și cunoaște obiectele rare, ce nu obișnuiesc a fi expuse.
„Vreau să mai fac un muzeu, într-o casă reprezentativă a satului, asa cum se făceau pe vremuri, din bârnă și specificul târnaț”, precizează acesta.
A prins drag de costumul românesc la vârsta de 12 ani.
„Dragostea a fost declanșată de respectul și admirația față de strămoși, mai precis de cunoașterea migăloasă și de efortul enorm pe care aceștia l-au depus pentru a confecționa piesele vestimentare.
<<Multe nopți sunt nedormite până să fac o cemeșă>>, îmi spunea o vârsnică din sat. Și, într-adevăr, multe nopți sunt nedormite până iese din mâna bunicilor noștri acest port, cu o semnificație sufletească aparte”, notează Tudor.
Pentru el, folclorul reprezintă „frumosul”, dar și legătura dintre prezent și trecut, pe care o consideră foarte importantă.
Fondator de muzeu și elev: „Mă simt aproape de Dumnezeu”
În prezent, băiatul studiază la Colegiul ortodox din cadrul Mitropoliei Clujului. Este elev în clasa a XI-a, la profil pastoral.
„De fiecare dată mă simt aproape de Dumnezeu când merg la slujbele de la capela colegiului. Aici am reușit să îmi pun bazele spre cunoașterea în profunzime a lui Dumnezeu și a celor duhovnicești”, susține Tudor.
Nu s-a simțit judecat pentru că e o persoană religioasă, ci din contră. Mulți săteni îl consideră un exemplu pentru tineri.
În plus, are un frate și o soră, cu care se înțelege foarte bine.
„Mereu ne ajutăm reciproc, suntem uniți în orice moment. Relația noastră se bazează pe sinceritate, înțelegere și susținere”, afirmă acesta.
Planurile de viitor ale omului cu suflet deschis
După ce termină colegiul, se gândește să urmeze o facultate de teologie, pentru a-și aprofunda cunoștințele în domeniu.
Momentan, nu știe dacă va deveni preot, preferă să lase acest lucru „în voia Domnului”.
„Peste 10 ani mă văd realizat în domeniul etnografiei și folclorului, un sprijin al comunității și un om cu sufletul deschis”, conchide acesta.
Cei care doresc să îi susțină inițiativa sunt așteptați cu un like pe pagina de Facebook a muzeului, cu un follow pe contul de Instagram al acestuia și, mai ales, o vizită la muzeu.
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
EVENIMENT
VIDEO FOTO. ”Festivalul lalelor” la Sâncraiu. Comuna plină de culoare din județul Cluj, bucurie pentru turiști și locuitori
Luna aprilie aduce, în fiecare, o explozie de culoare în comuna clujeană Sâncraiu, deoarece este perioada în care înfloresc cei peste 60.000 de bulbi de allele roșii și galbene.
Lalele colorate sunt plantate în mai multe locuri din comună, inclusiv lângă poarta de intrare sunt o atracție atât pentru localnici cât și pentru turiști.
Primarul comunei, Poka Andras, spune că pe lângă lalele, Sâncraiul mai pregătește două ture de înfrumusețare cu flori – mușcate și trandafiri.
”În fiecare an, lalelele ne aduc culoare în comună. În cadrul programului <<Comună înflorită>>, am început cu mușcatele curgătoare, puse pe stâlpii Electrica și ferestrele instituțiilor publice, iar începând cu luna mai vom pregăti jardiniere și ghivece cu mușcate care rămân înflorite până toamna târziu.
După mușcatele curgătoare vin trandafirii, din care avem platați peste 15.000 de tulpini, pe rondouri și pe domeniul public din toate cele 5 sate aparținătoare.
Ca să aducem puțină culoare în primăvară și până când înfloresc trandafirii, am decis în urmă cu patru ani să plantăm peste 60.000 de bulbi de lalele, spre bucuria turiștilor care ne vizitează și care au ce vedea, dar și a locuitorilor din Sâncraiu”, a spus Poka.
Investiții în flori
Potrivit acesuia, investiția anuală în flori a Primăriei comunei ajunge la 100.000 de lei.
”Investiția inițială în lalele s-a ridicat la 60.000 de lei, dar costul se întinde pe patru ani, astfel că se reduce semnificativ”, a precizat primarul din Sâncraiu.
Una dintre localnice, Edith, a spus că această perioadă din an este una dintre cele mai frunoase, deoarece au înflorit lalelele.
”Totul este magnific, din punctul de vedere al senzației lalelor înflorite chiar de Paști. Turiștii care vin sunt încântați, dar și locuitorii comunei”, a spus aceasta.
În Sâncraiu vin, anual, aproximativ 15.000 de turiști din țară și străinătate, care se cazează în cele 35 de pensiuni din comuna care numără puțin peste 1100 de locuitori.
EDUCATIE
George Simion (AUR): Oamenii, cel puțin în ultimii doi ani, aleg să PLECE din Cluj decât să vină aici
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și ReThink România au lansat o invitație candidaților la funcția de Președinte al României de a participa la o serie de dezbateri individuale. Prima dintre ele a avut loc miercuri, ȋn Aula Magna a UBB, cu participarea candidatului George Simion.
„Este timpul ca universitățile din România să-și asume un rol activ în dezbaterile din societate, în construcția României de mâine și în găsirea punților de dialog care în acest moment lipsesc. Din păcate, nici o universitate din România nu este în topul 1.000 Shanghai. Avem de lucrat foarte mult.
George Simion (AUR): Oamenii, cel puțin în ultimii doi ani, aleg să PLECE din Cluj decât să vină aici
(…) Chiar dacă am crescut la nivelul salariilor, la nivelul unor criterii care ne plasează în fruntea Ungariei, de exemplu, și a altor state din Uniunea Europeană, din păcate suferim la calitatea vieții și lucrul acesta este definitoriu inclusiv pentru Cluj-Napoca, unde teoretic există un nivel de remunerație superior față de multe alte municipii și alte zone ale țării, însă oamenii, cel puțin în ultimii doi ani, aleg să plece din Cluj decât să vină aici.
Eu consider că școlile doctorale sunt mult prea multe, trebuie să ne rezumăm pe fiecare disciplină la două școli doctorale după niște criterii transparente de performanță. De regulă producem studenți la kilogram și doctoranți la kilogram, doar pentru a bifa și pentru a încasa niște bani de la stat. Asta nu înseamnă că avem un număr suficient de studenți în mediul universitar românesc. Suntem și la acest capitol pe ultimele locuri din Uniunea Europeană. Trebuie ca cercetarea să reprezinte pe lângă universitățile din România o prioritate și, sigur, va urma și o întrebare despre cercetare unde pot dezvolta ca să încadrez întreg.
(…) Săptămâna trecută tocmai au desființat Agenția Națională pentru Locuințe și un tânăr care este astăzi în Cluj, o pătrime din populația din Cluj-Napoca, este student sau are legătură cu mediul academic și cu universitățile de aici.
„Discrepanțele sociale, mai ales în Cluj, sunt majore”
Un tânăr foarte greu poate să își cumpere un apartament. Cred că de când este actualul primar al Clujului în funcție, s-au făcut sub 200 de apartamente ANL și în Florești s-au făcut 200 de apartamente.
Discrepanțele sociale, mai ales în Cluj, sunt majore. Nu vreau să compar ce se întâmplă în centru aici sau în Gheorgheni cu realitatea din groapă, de exemplu, ca să nu mai vorbesc de Pata-Rât.
Avem de lucrat la soluții accesibile pentru ca tinerii să poată rămâne în marile orașe unde pot câștiga un salariu corespunzător și pentru ca românii din străinătate și familiile românilor din străinătate să poată veni înapoi în țară.
Dacă mă întrebați la o măsură concretă, cartiere noi pentru tineri la prețuri accesibile. Aceasta era o măsură socială care a fost luată în derâdere de actuala clasă politică, care nu a făcut nimic în acești ani pentru tineri”, a spus, printre altele, George Simion, în cadrul dezbaterii de la UBB Cluj.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, joi, o atenționare Cod galben de inundații, valabilă până vineri dimineața în Cluj și în alte cinci bazine hidrografice.
Conform prognozei de specialitate, în intervalul 24 aprilie, ora 13:00 – 25 aprilie, ora 9:00, ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide, creșteri de debite și de niveluri, cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție, pe râurile din bazinul hidrografic Coșuștea (afluent al râului Motru) – județul Mehedinți.
Pericol de INUNDAȚII în Cluj și în alte județe
De asemenea, pe parcursul zilei de joi, până la ora 00:00, fenomene hidrologice similare se vor înregistra pe următoarele cursuri de apă: Someșul Mic – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Bihor și Cluj), Barcău – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Sălaj și Bihor), Crișul Repede – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Cluj și Bihor), Crișul Negru – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Bihor și Arad) și Crișul Alb – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Hunedoara și Arad).
Hidrologii menționează că viituri rapide, cu posibile efecte de inundații locale, se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele râuri mici din județele Bihor și Cluj.
Joia Verde sau Joia Rea este o zi de reflecție asupra legăturii dintre om și natură. Respectarea tradițiilor din această zi este considerată esențială pentru armonia dintre comunitate și mediul înconjurător, scrie Alba24.
Joia Verde, cunoscută și sub denumirea de Joia Rea, este a patra zi din Săptămâna Luminată, perioada de sărbătoare care urmează Paștelui în calendarul ortodox 2025. Această zi este asociată cu fertilitatea pământului, protecția culturilor și cinstirea naturii renăscute.
Joia Verde sau Joia Rea din Săptămâna Luminată: TRADIȚII, superstiții și obiceiuri
Tradiții și obiceiuri populare
– Cinstirea grădinilor și a holdelor: În această zi, oamenii aduc ofrande naturii pentru a asigura recolte bogate.
– Interdicția muncii: Se crede că munca în această zi atrage nenorociri asupra gospodăriei, precum seceta sau dăunătorii.
– Ritualuri cu apă: În unele regiuni, se practică ritualuri de sfințire a apei, care este apoi folosită pentru protejarea gospodăriei și a culturilor.
Superstiții în Joia Verde
Joia Verde este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Conform superstiției populare, cei care muncesc în această zi atrag ghinionul, seceta și dăunătorii asupra gospodăriei lor.
Munca de la câmp este și ea interzisă, iar cei care vor munci astăzi vor face ca iarba să crească în locurile unde nu trebuie. De asemenea, este interzis spălatul sau albitul rufelor.
În această zi, nu ar trebui să se călătorească deoarece se crede că cei care pleacă la drum ar putea întâmpina dificultăți, iar cei care muncesc ar putea suferi consecințe financiare grave, inclusiv calamități naturale.
În Joia Verde, se desfășoară și un ritual al morților, care implică purtarea a 44 de găleți cu apă și aprinderea a două lumânări la cele patru colțuri ale curții. Apa astfel sfinţită se varsă apoi în fântâna din curte.
De asemenea, rromii respectă o tradiție veche de șapte decenii, care le oferă ocazia să se întâlnească cu rudele din țară și din străinătate.
În această zi, este obiceiul să se „fure” fetele frumoase de către viitorii lor soți, iar eventualele conflicte familiale sunt adesea soluționate în această zi.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
VIDEO FOTO. ”Festivalul lalelor” la Sâncraiu. Comuna plină de culoare din județul Cluj, bucurie pentru turiști și locuitori
George Simion (AUR): Oamenii, cel puțin în ultimii doi ani, aleg să PLECE din Cluj decât să vină aici
Pericol de INUNDAȚII în Cluj și în alte județe
Joia Verde sau Joia Rea din Săptămâna Luminată: TRADIȚII, superstiții și obiceiuri
Louis Munteanu (CFR Cluj): Mai sunt câteva meciuri și nu trebuie să mă gândesc la TRANSFER
Avertizare de vreme rea în zona de munte a Clujului. Furtuni, averse torențiale și căderi de grindină
Zi de doliu naţional în România, în memoria Papei Francisc. Sâmbătă, drapelele vor fi coborâte în bernă
De unde provine mirosul pestilențial din Borhanci. Garda de Mediu Cluj să verifice
