ACTUALITATE
FONDATORUL IT din Cluj, pionierul CALCULATOARELOR din ţară. Matematicianul Transilvaniei. T. Popoviciu, 115 ani de la naştere
Un mare matematician român s-a născut într-o zi ca aceasta. Dar în urmă cu 115 ani. Tiberiu Popoviciu. Puţină lume ştie că el este pionier al calculatoarelor româneşti. Şi fondator al industriei IT din Cluj.
Al doilea matematician al Transilvaniei
Tiberiu Popoviciu (16 februarie 1906, 29 octombrie 1975), matematician, profesor universitar, membru al Academiei Române.
Academicianul Caius Iacob spunea despre el că este „unul din cei mai mari matematicieni români”, “primul mare matematician dat de Transilvania după Janos Bolyai”.
Este unul din pionierii calculatoarelor electronice din România şi fondatorul industriei IT din Cluj. Apare în selecta listă History of Approximation Theorie a Universităţii Technion din Israel. Iar “inegalitatea Popoviciu pentru varianţă” îi poartă numele. Precum şi liceul de informatică din Cluj-Napoca.
Îngropat în Hajongard
“Este îngropat în Cimitirul Hajongard. Este unul dintre cei peste 100 de academicieni români şi maghiari care sunt îngropaţi în cimitirul clujean”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogoslavievici.
Printre altele, a obţinut doctoratul la Paris (1933), sub îndrumarea profesorului Paul Montel, despre teoriei funcțiilor convexe de ordin superior. Apoi a fost cadru didactic la universitățile din Cluj, Cernăuţi, Bucureşti şi Iaşi. La Cluj a înfiinţat, în 1957, Institutul de calcul al Academiei Române. De asemenea, a înfiinţat şi a condus mai multe reviste de matematică.
Părintele Analizei Numerice din România
“Trebuie să remarcăm că Tiberiu Popoviciu, larg recunoscut ca părintele Analizei Numerice din România, a fost un savant vizionar. El a privit acest domeniu al matematicii, aflat în plină dezvoltare, nu numai ca pe o teorie cu latura ei abstractă, ci a pus o mare bază pe aplicațiile practice ale ei, încurajând încheierea de contracte cu producția, în care o mare parte din cercetările de institut să poată fi aplicate în practică.
Colaboratorii şi elevii săi au constituit Școala Clujeană de Analiză Numerică și Teoria Aproximării”, spunea Ion Păvăloiu de la Institutul de Calcul “Tiberiu Popoviciu”.
*în imagine, o carte din biblioteca personală a lui Tiberiu Popoviciu (arhiva Cluj24).
(MaAv)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
VIDEO FOTO. Ad Libitum Voices, clujenii care au cucerit Occidentul pe patru voci din patru inimi
Au pornit împreună la drum, în Cluj, dintr-o întâmplare, în urmă cu 12 ani, iar acum se pregătesc să cucerească lumea. Au cântat pe mai toate scenele din România și din Europa, dar vor să ajungă să își încânte fanii din Brazilia la ei acasă.
Trupa Ad Libitum Voices, prescurtat ADLV, e mai mult decât muzică, e o poveste despre pasiune, muncă și succes.
Toți cei patru muzicieni sunt absolvenți ai Academiei de Muzică ”Gheorghe Dima” Cluj-Napoca și fac parte din generații diferite: doi tenori – Tiberius Simu și Sergiu Colțan, un bariton – Vlad Morar și un bas – Cristian Ignuța, care cântă în mai multe limbi: română, engleză, italiană.
Primii pași
”Ideea înființării trupei a venit, practic, în urma unui eveniment amuzant.
Eu cu Cristi eram colegi din Conservator, am și locuit împreună, și am fost invitați, în toamna anului 2012 la o zi de naștere la o prietenă de-a noastră.
Ne-am gândit să-i facem cadou ceea ce știm noi mai bine să facem, să-i cântăm, pentru că ne-am gândit că o să-i placă și o să fie ceva amuzant. Și am pregătit niște piese pop-opera pentru că ne plăcea foarte mult fuziunea dintre aceste două genuri.
Și așa ne-am dus la acest eveniment, i-am cântat, ne-a ieșit foarte bine, am făcut o impresie foarte faină.
Am avut și niște reacții foarte bune printre invitați. Iar acolo s-a aflat o organizatoare de bal de boboci care ne-a invitat la un astfel de bal, astfel că am acceptat. Cu noi mai era un coleg, deci am cântat în trei la acest eveniment”, a povestit Sergiu pentru Cluj24.
Prestația muzicală a avut loc pe scena Casei de Cultură a Studenților și a fost ceva inedit pentru ei, care erau studenți, astfel că s-au gândit să ducă proiectul la un alt nivel.
Lucrurile s-au legat fără ca ei să se aștepte, pentru că, la eveniment, era prezentă și Aura Crecan, care se ocupa de organizare și care, ulterior, a devenit booking agentul trupei și parte a managementului ADLV.
”Aura a văzut potențialul nostru și ne-a chemat apoi la un alt bal al bobocilor. Numele trupei, Ad Libitum Voices, a apărut mai târziu, pe atunci eram cunoscuți drept <<băieții de la Cons>>”, a adăugat Sergiu Colțan.
Cum s-a ajuns la numele Ad Libitum
Cristi a completat amintirile precizând cum s-a ajuns, câteva luni mai târziu, și la ”botezul” numelui.
”Am avut un eveniment de Dragobete în primăvara anului 2013 și ni s-a cerut pentru afiș un nume, pentru că puteam să apărem pe afiș ca <<băieții de la Cons>>.
Și atunci, împreună cu Sergiu, eram într-o sală de repetiții la Academia de Muzică, am luat dicționarul de termeni muzicali și am zis <<hai să căutăm un nume>>.
Și am ajuns la litera A, unde am descoperit Ad Libitum, adică la libera alegere. Și atunci am zis că numele acesta, practic, arată exact ce facem noi. Adică, noi luăm niște fragmente muzicale și le interpretăm după bunul nostru plac, la libera alegere”, a precizat Cristi.
Actuala formulă de patru s-a format pe rând începând cu 2016, când Sergiu a propus să fie cooptat Tiberius pe care îl cunoștea de la Opera Națională Română Cluj-Napoca spunându-i că s-ar potrivi în noua trupă, iar acesta a acceptat.
”Aveam un concert la Iulius Mall și cântam pe o scenă cu o orchestră compusă din oameni de la Conservator, de la Operă. Sergiu mi-a scris că m-aș potrivit în Ad Libitum și am spus <<hai să încercăm>>.
Țin minte că ne-am întâlnit prima dată la Operă, era către sfârșitul anului și urmau niște concerte de colinde. Și au venit cu partituri de colinde, am cântat un pic împreună, mi-a plăcut și am intrat în acest proiect”, a precizat Tiberius.
Al patrulea membru al echipei
Al patrulea membru care a completat echipa a fost Vlad, mezinul, despre care colegii săi susțin că este fantastic de talentat, charismatic, cu o voce și o prezență scenică deosebită.
”În perioada când eu am intrat, era un alt membru cu noi în trupă, al patrulea, cu care nu am prea găsit afinități artistice, și după mult de jumătate de an, ne-am despărțit, astfel că ne trebuia al patrulea membru.
Și, cunoscându-l pe Vlad, care mi-era și student la Conservator în acea perioadă, i-am propus să vină cu noi în Ad Libitum Voices.
El era pe atunci într-o altă trupă, a mers în paralel cu ambele trupe, după care s-a decis să ni se alăture definitiv, imediat după ce am participat, împreună, la X Factor, unde am ajuns până în finală”, a mai explicat Tibi.
Împreună, oficial din aprilie 2017
Vlad a fost nevoit să aleagă între cele două trupe, iar acum recunoaște că a fost cea mai inspirată decizie, fiind vorba despre un proiect în care se făcea muzică ”pe voci”.
”Eu am nevoie de armonii. Trebuie să existe armonii, să se creeze conexiunea asta dintre voci. Am eu o afinitate pentru armonii, că-s de jazz, că-s clasice. Și atunci, fiind patru voci, mi se părea foarte interesant și chiar mă gândeam că puteam face foarte multe lucruri din punct de vedere armonic”, a spus Vlad.
Cei patru au cântat prima oară oficial în actuala formulă a Ad Libitum Voices în aprilie 2017, în cadrul unui eveniment desfășurat la Primăria Zlatna.
Au cântat pe scări, iar scaunele publicului erau pe culoarul de hol, ceea ce, datorită apropierii de spectatori, a transformat concertul într-o experiență interesantă, dar și cu momente care nu se uită ușor.
”Eu am avut niște emoții fantastice și am zis că nu am voce, că până aici a fost, de-abia am început, dar deja s-a terminat. Și Tibi a zis că nu există așa ceva, nu se poate și devenise foarte stresat și el.
Pe atunci aveam un microfon foarte ciudat, care nu funcționa la fel ca microfoanele colegilor mei. Și Tibi a zis să facem schimb de microfoane”, și-a amintit Vlad, iar impasul a fost depășit.
Repertoriul, ales prin consens
Întrebați cum își aleg repertoriul, muzicienii clujeni au răspuns că, la la început, era preponderent pop-opera, piese de concert, piese de ascultat, canzonete, alese dacă le plăceau tuturor, în egală măsură.
”Dacă e unul care spune că nu îi place o piesă sau nu ar putea să o cânte, atunci o lăsăm deoparte și numai dacă considerăm că e foarte de impact și ar merita să facă sacrificiul de a o învăța, atunci o introducem în repertoriu.
E un consens mereu, trebuie să ne placă tuturor piesa pentru că așa reușești să transmiți. Dacă ție îți place ceea ce faci, ceea ce cânti, atunci poți să dai publicului acea energie de care este nevoie.
Repertoriul nostru a suferit modificări în funcție de locul unde ne aflam la concert, am început să mergem în direcția pop destul de mult și să adoptăm și piese de pe radio, din muzica ușoară românească, să le armonizăm și să le dăm nota asta de crossover”, a explicat Sergiu..
În perioada de început a trupei, 2017, Ad Libitum Voices nu avea nicio piesă proprie, iar după euforia participării în finala X Factor, cei patru muzicieni erau încrezători că se află pe drumul cel bun.
Ei au fost în concurs în echipa lui Carla s Dreams, de la care au avut multe de învățat, iar acea perioadă a dus la sudarea echipei și, astfel, și-au dat cu toții seama că au potențialul de a merge înainte.
După X Factor, însă, s-au trezit în ianuarie 2018 că nu se întâmpla nimic special.
Soluția, piesele proprii
”În afară de faptul că ne cunoaștea lumea pe stradă, nu se întâmpla nimic concret. Chiar după X Factor, am avut, dintr-o dată, o popularitate imensă, paginile noastre personale de social media și a trupei au explodat și credeam am dat lovitura.
Dar a fost așa o pauză totală după concurs și n-am mai auzit de la nimeni nimic.
Ne-am dat seama că aveam nevoie de o identitate a noastră, să nu mai fim doar o trupă de cover-uri și atunci am început să construim piese. Și Vlad a venit cu ideile pieselor”, a menționat Sergiu.
Primul concert oficial
La rândul său, Vlad a precizat că a venit cu propunerea de a susține un concert, după X Factor, pentru a testa dacă spectatorii chiar cred în ei, sau a fost doar mirajul ecranului, iar Tibi a fost cel care a anunțat concertul într-o emisiune TV, cu locul, ziua și ora, deși nimic nu era aranjat, nici sala rezervată.
”Explicația lui a fost că mai bine anunțăm și ne punem sub presiune decât să nu facem nimic niciodată. Era cât pe ce să își vândă mașina, pentru că nu aveam bani pentru a plăti instrumentiști, pentru a plăti oamenii care lucrau și așa mai departe. Și atunci ne-a salvat Aura, căreia i s-a propus să ne dea o mână de ajutor la organizare, iar eu i-am spus că poate fi managerul nostru și să se ocupe de tot.
Și până la urmă ea a reușit, s-a realizat concertul, a fost <<The first concert>>, primul concert al nostru în 21 aprilie 2018, la un an de zile de când cântam în formula completă Ad Libitum Voices. Iar de atunci a rămas alături de noi”, a subliniat Vlad.
Muzică și versuri proprii
După concert, membrii trupei și-au dat seama că trebuie să aibă în repertoriu și piese proprii, dincolo de cover-uri, astfel că după un început firav, au început să lucreze cu actualul manager, Adrian Radu, care era pe atunci producător la case de discururi recunoscute din țară.
”Eu scriam liniile melodice, iar Cristi și Tibi scriau versurile, cu ajutorul lui Adrian Radu pe partea de producție. A fost o muncă de echipă.
Până în prezent s-au adunat mai multe piese și, iată, suntem în 2024, an în care am lansat un mic album de patru piese. dincolo de piesele pe care deja le lansasem până acum.
Avem acum 12 piese proprii, iar în ultima perioadă am mai colaborat și cu alți oameni care să ne creeze piese, adică să colaborăm împreună cu ei”, a mai spus Vlad.
Înregistrări în dulap, în pandemie, să nu fie ecou
Una dintre cele mai dificile perioade traversate a fost cea a pandemiei Covid, care a dus la anularea unor concerte și apariții publice, astfel că muzicienii trupei au fost nevoiți să se descurce și să găsească soluții.
Toate filmările din acea perioadă, care se regăsesc, încă postate pe canalele de socializare, erau făcute din camera fiecăruia, cu telefonul și trimise prin internet lui Sergiu, care le edita.
”Filmările ca filmările, că mai ieșeau în curte, mai ieșeai pe balcon să filmezi, dar pe partea de audio, ca să nu fie prea mult ecou și să se poată apoi pune vocile în program, eu, personal, înregistram în dulap. Mă băgam între haine, intram cu telefonul în dulap, între cămăși, între haine, ca să să nu fie ecou și acolo cântam în genunchi, în dulap.
Avem o piesă, The Prayer, înregistrată cu Teodora Sava, care se găsește pe Spotify, înregistrată așa”, a dezvăluit Tibi, despre condițiile vitrege de atunci.
Ce are special fiecare voce
Fiecare voce a celor patru muzicieni clujeni este specială, își aduce aportul și întregește totul unitar care este trupa Ad Libitum Voices și oferă calitatea interpretării.
Vlad: ”Este extrem de rar ca un grup format din întâmplare, pentru că nu este un grup format de cineva care știe exact ce vrea, să cânte așa de bine. Sunt grupuri formate din membri de familie care au o chimie foarte bună, se știu de mici, dar la noi este o întâmplare că fiind patru caracterii diferite cu patru voci diferite cu idei diferite, să ne potrivim. În 90% din cazuri totul funcționează exact așa cum ne dorim și ajunge la un sens sens comun.
Vocea mea cred că aduce un plus ca și cireașa de pe tort. Mie îmi place foarte mult să mă joc, să fac melisme, să am idei”.
Sergiu: ”Eu consider că vocea mea este caldă, emană căldură, finețe, sensibilitate și cred că în pachetul de voci cu asta contribuie și asta încheagă vocile. Pentru că sunt voci puternice aici și pot să zic că eu sunt așa, un element liant între toate”
Element de șoc
Cristi: ”Vocea mea cred că este elementul de șoc. Pentru că lumea când mă vede așa mai micuț, mai slăbuț, și când deschid gura și ies gravele, de acolo începe mirarea. De unde iese atâta voce? Cum poți să cânți atâta de gros?”
Tibi: ” Eu, înainte să fac parte din Ad Libitum Voices, am cântat mulți ani operă. Opera a fost pasiunea mea și asta e ce-am visat să fiu, cântăreț de operă, și în toată această perioadă m-am luptat cu acutele. Asta a fost o problemă pe care m-am confruntat.
Tot timpul aveam o ușoară nesiguranță și nu reușeam să ating notele acelea de sus, la volumul și la calitatea necesară sau suficientă corespunzătoare restului vocii.
După ce am intrat în trupă, mi-am dat seama că a cânta la microfon este altceva și, în ultimul an, lucrând cu o profesoară din București, Anda Pop, am descoperit un nou stil de emisie care îmi permite să cant, în sfârșit, notele astea. În ultimul an pot să spun că sunt foarte fericit de fiecare dată când pot să răcnesc acute, e ceva ce-mi doream de mulți ani. În sfârșit îmi văd visul cu ochii”.
Planuri de viitor
Ad Libitum Voices a avut anul trecut peste 90 de concerte, iar trupa are planuri mari pentru următorii 10 ani, ținta fiind de a cânta în străinătate, dar nu doar pentru comunitățile de români din Belgia, Marea Britanie, Spania sau Italia, ca până acum, ci proiectul să devină unul internațional, astfel încât să determine cât mai mulți spectatori să cumpere un bilet la concerte.
”Obiectivul este destul de realist, iar pentru atingerea sa trebuie foarte multă muncă. Cred că avem foarte mari șanse ca proiectul nostru să fie cel mai de succes pe care l-a avut România vreodată, dincolo de artiști solo, vorbim strict despre trupe. Suntem acum una dintre cele mai cunoscute trupe pop-rock din Sud-Estul Europei.
Noi avem un public care, în ultimul an, a venit în marea majoritate din Brazilia.
Avem din cei peste 1,2 milioane de fani, undeva la 30-40% care sunt din Brazilia și noi nu cântăm în portugheză. Am înțeles că mulți brazilieni înțeleg piesele italienești pe care noi le cântăm, ceea ce este fascinant.
N-ar fi rău să avem un concert în Brazilia. Sper ca, în 10 ani, să ne vedem pe plaja Copacabana într-un concert Ad Libitum Voices”, a mai afirmat Vlad.
Datorită impactului de pe rețelele de socializare, muzica trupei ajunge în cele mai neașteptate locuri, iar pe lângă Brazilia, Ad Libitum Voices are fani din Iran sau Uzbekistan, de exemplu.
Concert de Crăciun pe patru voci, din patru inimi
Ad Libitum Voices a cântat, recent, pe scena Sălii Palatului din București cu Loredana Groza, iar pe 22 decembrie la Cinema – Teatru ”Florin Piersic” Cluj-Napoca, după cum preciza Vlad, va susține un concert de Crăciun ”pentru toți oamenii care vor să asculte muzică de suflet, din suflet, pe patru voci, din patru inimi”.
EVENIMENT
Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj sărbătorește pasagerul cu numărul 3 milioane în 2024, a doua oară în istorie
Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj sărbătorește pentru a doua oară în istoria sa pasagerul cu numărul 3 milioane, o performanță unică pentru un aeroport regional din România.
Evenimentul aniversar este programat luni, 25 noiembrie, când pasagerul este așteptat să sosească la Cluj-Napoca cu o cursă a companiei elvețiene Swiss Air de la Zurich.
”Acest succes subliniază importanța strategică a aeroportului în conectarea Clujului cu numeroase destinații din Europa și din întreaga lume și consolidează, astfel, poziția aeroportului în rețeaua internațională de transport aerian.
Anul trecut, primul pasager cu numărul 3 milioane a ajuns pe Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj în ziua de 24 noiembrie.
EVENIMENT
VIDEO. Grav accident la Bucea, cu un microbuz implicat. Doi bărbați transportați la spital
Pompierii din cadrul Detașamentelor Huedin și 2 Cluj-Napoca au intervenit în cursul nopții trecute la un grav accident rutier petrecut pe drumul DN1E60, în localitatea Bucea, comuna Negreni.
La fața locului au ajuns o autospecială cu modul de descarcerare, două echipaje SMURD și unul al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj. Echipajele operative au găsit un autocamion și un microbuz avariate, precum și un bărbat încarcerat în ultimul dintre acestea.
”Salvatorii au folosit echipamentele din dotare pentru a asigura accesul către victimă, precum și pentru extragerea acesteia fără agravarea leziunilor suferite. Bărbatul, în vârstă de aproximativ 40 de ani, prezenta mai multe traumatisme, era în stare de conștiență și era cooperant. Ulterior a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Totodată, alți doi bărbați au mai fost consultați la fața locului de către echipajele SMURD și SAJ, dintre care un tânăr, în vârstă de aproximativ 20 de ani, a fost transportat la spital pentru investigații medicale”, arată pompierii de la ISU Cluj.
ANM anunță că urmează patru săptămâni mai reci decât normalul perioadei, cu temperaturi scăzute în toate regiunile țării, dar mai ales în sud-vest. Precipitațiile vor fi abundente în prima săptămână, în special la munte, apoi vor scădea semnificativ. La jumătatea lui decembrie, acestea vor reveni.
Săptămâna 25 noiembrie – 2 decembrie
Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sud-vestice. Regimul pluviometric va fi excedentar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în zonele montane.
Se STRICĂ vremea în toată țara. Frig și PLOI în următoarele săptămâni
Săptămâna 25 – 2 decembrie
Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice și local în cele centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării.
Săptămâna 2 – 9 decembrie
Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi deficitar în majoritatea regiunilor, dar mai ales în cele vestice.
Săptămâna 9 – 16 decembrie
Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.
Adriana Herta
februarie 23, 2021 la 8:05 am
.
Păcat că, fiind vorba de o mare personalitate ştiințifică a Clujului, nu faceți o documentare completă.
.
Vizionarul Tiberiu Popoviciu s-a remarcat în două moduri. Prin activitatea depusă, împreună cu colectivul său, în cadrul Institutului de Calcul Cluj, culminând cu realizarea calculatorului de generația a doua, cu tranzistori, DACICC. Şi prin formarea, atât teoretică, în cadrul UBB, cât şi practică, în cadrul Institutului său, a primelor generații de informaticieni clujeni, aşa cum academicianul Grigore Moisil a făcut la Bucureşti.
Discipolii profesorului Popoviciu sunt cei care au fondat cele două mari instituții care au constituit cei doi piloni ai informaticii clujene, CTCE şi ITC.
ITC – Institutul de Tehnică de Calcul, cu sediul la Bucureşti şi filială la Cluj, sub conducerea de o viață a profesorului Emil Munteanu a activat în două direcții principale : crearea de echipamente hard şi scrierea de soft de bază. Complementar, redacta şi manualele asociate acestui soft. O serie de specialişti de frunte au lucrat în cadrul acestui institut : Augustin Prodan – părintele COBOL-ului, Nitschi – părintele băncilor de date, Vasile Listeş, marele nostru prieten Gavroche, Gavril Glodeanu – părintele compilatoarelor, dar şi scriitor, epigramist şi unul dintre cei mai buni rebusişti ai României. Dar cel mai bun informatician clujean şi cel mai fantastic dascăl, de la care eu am furat meserie din greu, era profesorul Liviu Negrescu – maestrul celui mai dificil domeniu al informaticii, Organizarea datelor, pe care o preda în anii ’70 la cursurile postuniversitare, unde eu am avut şansa şi onoarea să-i fiu asistentă, ținând seminariile, iar după plecarea sa în Franța, chemat să scrie soft pentru CII, am preluat eu predarea acestui modul. La fel, am avut onoarea să fiu asistenta profesorului Emil Munteanu care preda, tot excepțional, limbajul COBOL.
CTCE – Centrul Teritorial de Calcul Electronic Cluj, înființat în 1969, sub coordonarea ICI – Institutul Central de Informatică Bucureşti cu rol de for coordonator al informaticii clujene. Centrul de Calcul, cum i se spunea prescurtat, sau chiar numai Centrul, între noi informaticienii, a avut ca domeniu de activitate proiectarea, implementarea şi exploatarea sistemelor informatice pentru toate unitățile economice ale Clujului.
Şi şi-a îndeplinit atât de bine această sarcină, încât în 1990 Clujul era complet informatizat şi, cum glumeau chiar beneficiarii noştri, nicio întreprindere n-ar mai fi putut plăti salariile în lipsa calculatorului, pentru că nu mai ştiau să le calculeze manual. Şi nu numai Clujul, practic toate județele din Transilvania şi-au dezvoltat informatica sub tutela noastră, ca Oficii de Calcul ale CTCE Cluj, de la Sibiu, la Baia Mare şi de la Târgu Mureş, la Oradea. Când se dezvoltau suficient şi aveau destui beneficiari locali încât să-şi acopere cheltuielile proprii, ele deveneau Centre Teritoriale independente. În 1990, mai aveam încă două Oficii de Calcul ale căror salarii depindeau de noi, Zalău şi Bistrița. Aveam şi un nod național de rețea, prin care se transmiteau direct la Bucureşti datele economice din Transilvania.
Şi ce legătură au toate acestea cu academicianul Popoviciu ? Domnia sa a fost mentorul profesional şi spiritual al directorului nostru, dr. Vasile Peteanu, cel care i-a preluat şi dezvoltat viziunea, devenind cel mai valoros şi mai luminat conducător al epocii sale, la care toată lumea apela pentru sfaturi, îndrumare şi clarvìziune, atât oameni, cât şi firme.
Intelectualii clujeni veneau la noi nu numai ca să ruleze programe pentru firmele lor, ci şi pentru a-şi finaliza lucrările de doctorat sau, pur şi simplu, pentru o cafea la barul nostru şi o poveste. Eram ,, oaza de normalitate „, cum ne-a numit un coleg, la care oamenii apelau pentru a-şi clăti mintea şi a-şi bucura sufletul. Colegii noştri făceau rost de casete şi discuri cu cea mai bună muzică, fie că era pentru evenimente, fie că era jazz de top, cu cei mai buni solişti ai lumii. Tot prin noi s-a organizat şi prima videotecă din Cluj, unde am putut vedea filmele interzise publicului din România: ,, Zbor deasupra unui cuib de cuci „, ,,Cacealmaua „…
În anii ’90 s-a înființat atelierul de Informatică Industrială care, sub conducerea unui profesionist desăvârşit, dr. ing. Constantin Jeican, a revoluționat nu numai informatica românească, ci şi pe cea europeană. De la robotică, maşini-unelte cu comandă numerică, la construcții, arhitectură, geologie, proiectări de nave, totul s-a gândit, proiectat, calculat şi desenat pe un plotter cehoslovac de oamenii din acest atelier. Pe vremea când încă nu exista soft de grafică, colegii mei au creat aplicaţii grafice pe minicalculatoare pentru orice domeniu de activitate imaginabil. Când au prezentat aceste aplicații în cadrul unui simpozion CAER, ceilalţi informaticieni au rămas uimiți şi cehii, care erau cei mai avansați dintre socialişti, i-au întrebat pe colegii noştri de la ce firmă americană au copiat softurile. Nici nu puteau concepe că românii, care nu aveau voie să facă măcar un pas înafara graniței (şi simpozionul se ținea la Sibiu, ca să poată participa şi românii), sau să cumpere măcar un şurub din import, decât prin CAER, sunt în stare să creeze prin forțe proprii soft care să intre în competiție cu cel american.
De fapt, şì minicalculatorul românesc de ultimă generație, Coral, creat de un colectiv de la Institutul Politehnic Bucureşti şi produs de Fabrica de Calculatoare era cel mai performant din lume la vremea lui, fiind primul care folosea microprocesoare, în timp ce celelalte calculatoare foloseau circuite puternic integrate. Şi din Orientul Mijlociu până-n China toți se băteau pe el, de la noi nici nu mai ajungeau.
Dar mai existau două domenii particulare în care CTCE Cluj excela la nivel național: învățământul şi cercetarea.
Grupa Pregătire Cadre, însărcinată cu formarea, specializarea şi perfecționarea cadrelor din informatică, s-a înființat în februarie 1972. În peste 40 de ani, noi am pregătit peste 30000 de cursanți. În primii doi ani, cursurile s-au ťinut sub egida Institutului Politehnic, pentru a se putea elibera diplome de curs postuniversitar. Predam noi, cei de la învățământ, specialiştii de la ITC şi, pentru FORTRAN, doi specialişti din Politehnică, Silviu Negru şi Ioan Dancea, care în câțiva ani au emigrat în Occident. După aceea am fost acreditați să eliberăm diplome postuniversitare şi postliceale pentru informaticieni, care erau recunoscute şi de Ministerul Educației şi de Ministerul Muncii.
Noi am format profesori şi cercetători pentru Institutul Politehnic, pentru UBB, inclusiv decanul viitoarei facultăți de Matematică -Informatică. Apoi profesorii şi directorul, profesorul Aurel Clamba, al liceului patronat de CTCE, construit sub îndrumarea unui coleg de-al nostru, inginer constructor, devenit analist şi unde am predat noi orele de specialitate în primii ani. Şi-n acest context, domnul Peteanu, în semn de respect şi prețuire, a propus numele mentorului său pentru a fi atribuit liceului nostru şi astfel el a devenit Liceul de Informatică ,,Tiberiu Popoviciu”. Iar acelaşi chip impunător care ne privea pe noi la şedințele de Consiliu, în biroul directorului, îi supraveghea acum pe elevi, de pe peretele şcolii lor.
Cercetarea a fost departamentul care ne-a individualizat în peisajul informaticii româneşti, fiind unicul din țară. Inițial era format din ingineri specializați în Franța care întrețineau şi testau softul de bază, scriau programe utilitare, depanau programe. Grupa era coordonată de cel mai erudit dintre colegii noştri, poet, traducător, ziarist, expert în jazz şi cinefil, care crescuse în preajma lui Lucian Blaga, bun prieten de familie, Ioan Muşlea, devenit ulterior directorul Studioului Teritorial de Televiziune Cluj, creator de noi emisiuni şi mentorul mai multor specialişti, dintre care, cel mai cunoscut, Cătălin Ştefănescu.
Când, în mod abuziv, au fost desființate institutele de cercetare ale Academiei, a căzut victimă şi Institutul de Calcul al academicianului Popoviciu, iar directorul nostru a salvat un grup de cercetători de excepție, doctori în matematică, cu care a întărit grupa de cercetare. Acum se puteau concepe algoritmi mai complecşi şi care presupuneau formule sofisticate. De pildă, rezolvarea ecuațiilor n-dimensionale, sau optimizări bazate pe criterii multiple, având la bază cercetarea operațională. Astfel, s-au creat şi programat algoritmi de optimizare multi-criterială a lansării producției la diferite fabrici din Cluj.
Dar cel mai mândră am fost de colegii mei atunci când Centrul de Calcul a primit o scrisoare de mulțumire din Japonia. Centrul fusese solicitat să proiecteze o elice specială care să respecte nişte parametri şi nişte restricții particulare în funcționare. Colegii de la Cercetare au făcut calculele necesare realizării acelei geometrii spațiale variabile. Au conceput algoritmii necesari, i-au programat şi au desenat grafic proiectul final, cu ajutorul plotterului nostru. Proiectul a fost trimis la Reşița, unde elicea a fost turnată dintr-un oțel special, apoi a fost trimisă la Galaţi, unde a fost montată pe un mineralier conceput şi executat de Şantierul Naval. Iar nava a plecat spre firma japoneză care-l comandase şi care s-a dovedit a fi atât de mulțumiță încât a trimis scrisori de mulțumire tuturor celor care contribuiseră la realizarea navei.
Un alt inginer de excepție era Piți Man, căruia institutul din Bucureşti îi trimitea spre testare orice soft nou înainte de-a fi implementat în toată țara, dacă-şi dovedea eficiența. În 1989, tocmai primise pentru testare, pe 8 casete mari, tip video, cel mai performant şi portabil soft din lume, Unix, care urma să fie introdus pe toate calculatoarele româneşti. Cred că a ajuns la gunoi, împreună cu toate calculatoarele, sistemele informatice şi băncile de date create de informatica românească timp de douăzeci de ani. Şi de unde eram printre cei mai performanți din lume, brusc am ajuns cerşetorii Europei, cărora li s-au aruncat nişte gioarse de PC-uri uzate prin băncile occidentale şi puşi să scrie nişte aplicații schiloade, folosind cel mai schizoid sistem de operare posibil.
În aceste condiții, colegii mei s-au împrăştiat în cele patru zări, cei mai mulți în SUA şi Canada. Sau, dacă nu s-au dus ei, şi-au trimis copiii. Aşa că, informatica clujeană a ajuns să susțină din greu informatica americană. Avem chiar o colegă care lucrează la Departamentul de Stat al SUA. Şi tot produs al şcolii clujene de matematică.
.