ACTUALITATE
Epidemiile care au decimat populaţia Clujului. Un val de ciumă a omorât 15% dintre clujeni
Clujul, la fel ca alte zone ale lumii, a fost lovit în istorie de mai multe epidemii. Unele dintre ele, de la care s-au păstrat consemnări, au ucis chiar 15% din populaţie. Se pare că cele mai devastatoare epidemii care au lovit Clujul sunt cele de ciumă. Ca urmare a acestor pandemii a fost înfiinţat şi Cimitirul Central al Clujului, Hajongard.
Cadavre dezhumate şi tranşate
Istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici spune că Transilvania şi Clujul au fost lovite de mai multe valuri de ciumă.
„De-a lungul istoriei, omenirea a fost lovită de asemenea pandemii, putem să le spunem cataclisme. De exemplu de ciuma, foarte cunoscută în Evul Mediu. Prima relatare despre acest flagel l-am avut din Grecia antică, din Atena lui Pericle, iar prima pandemie mai serioasă, înregistrată şi raportată de martorii vremii –că probabil au mai fost pandemii, dar nu ne-a parvenit documente- a fost cea din 1348. Pe urmă, Europa va fi frecvent lovită în Evul Mediu de acest flagel al ciumei, care provine din Orient.
În ceea ce priveşte Transilvania şi Clujul, prima epidemie majoră consemnată este în anul 1573. Este o epidemie care, din actele Clujului care ne-au parvenit, e relatată cu multitudinea de morţi şi în primul rând cu măsurile care s-au luat, măsuri destul de drastice, care astăzi ne înfioară; pe unii chiar îi omorau. Era carantină, dar oamenii nu o respectau, pentru că nu erau conştienţi de transmitere. În acea perioadă, casele erau însemnate cu o cruce, iar dezinfecţiile se făceau mai ales prin arderea zonelor respective. Oricum, loc în cimitire nu mai exista şi erau dezhumate cadavrele, erau tranşate şi repuse într-un loc mai mic, ca să încapă şi restul decedaţilor”, spune istoricul clujean.
Cimitirul era cât o treime din oraş
Pentru că numărul a crescut şi morţii n-au mai încăput în cimitirele de pe lângă biserici, autorităţile vremii au decis să amenajeze un cimitir. Aşa a apărut Hajongard.
„Cimitirele erau în jurul bisericilor, iar în criptele bisericilor era înmormântată aristocraţia. S-a pus problema în Consiliul Clujului să se facă un loc pentru decedaţi, un cimitir. Şi astfel ia naştere, în 1585, Cimitirul Hajongard, care la început a avut 14 hectare şi era în afara oraşului. Clujul avea atunci un perimetru de 45 de hectare. Parcă au prevăzut o nouă epidemie, care a avut loc în acel an, 1585. Şi s-a mai făcut un cimitir, Cimitirul Calandoşilor, în 1587, Cimitirul Crişan de astăzi, care şi el era în afara oraşului.
De la această ciumă din 1585 ne sunt relatate cazuri din cadrul primei universităţi clujene, care funcţiona din 1581. A venit un student bolnav, au minimalizat măsurile, şi epidemia s-a răspândit, au murit şi profesori şi au fost nevoiţi să închidă cursurile.
La ciuma din 1738-1739 au fost 860 de morţi, la o populaţie a Clujului de 6-7 mii. A mai fost o epidemie de ciumă în 1742, dar, între timp, autorităţile au înfiinţat un consiliu sanitar şi, astfel, aceasta n-a avut un impact major asupra Clujului”, mai spune Vladimir Alexandru Bogosavlievici.
Lazarete pentru izolarea bolnavilor
Una dintre principalele măsuri prin care se încerca atunci oprirea sau măcar încetinirea bolii era, ca acum, izolarea. În Clujul de odinioară erau trei astfel de locuri.
„Erau aşa numitele lazarete, locuri unde erau izolaţi cei bolnavi. Cel mai vechi era cam unde este acum Hotelul Astoria. Mai exista unul la capătul străzii 21Decembrie, se numea strada Ungurilor, între Someşeni şi Mărăşti. Încă un lazaret era în actualul Parcul Farmec, pe str. Bucureşti, unde pe vremuri era o poiană. Aceste boli au fost aduse de soldaţi, boala venea din Imperiul Otoman”, spune istoricul.
După ce epidemiile au fost învinse, cei rămaşi în viaţă au ridicat monumente de mulţumire.
Unul dintre acestea, Monumentul Ciumei sau Sfânta Maria Protectoare, a fost făcut în 1744 şi iniţial a fost amplasat la intersecţia actualelor străzi Univerisăţii şi Kogălniceanu, iar în 1960 a fost mutat în spatele Bisericii Sf. Petru.
Prima farmacie din Cluj şi primul medic
Valurile de boli care au lovit populaţia Clujului au determinat autorităţile vremii să ia diverse măsuri. Printre ele s-au numărat şi înfiinţarea primei farmacii în oraş şi angajarea primului medic pentru populaţie.
„În 1591, clujenii vor avea prima farmacie a oraşului, cam tot în locul unde este azi Muzeul farmaciei. Iar în 1673 oraşul angajează primul medic de profesie al oraşului. După primele epidemii, cei din nobilime fugeau din oraş pe domeniile lor, ca să fie izolaţi. De menţionat e faptul că în perioada ciumelor, ţăranii români şi nu numai dezgropau morţii şi le puneau câte un ţăruş, crezând că unii dintre ei, care erau consideraţi vrăjitori, ar fi provocat aceste maladii. La toate aceste panedemii, virusurile au venit de la animale şi au suferit transformări, s-au adaptat”, mai spune istoricul clujean.
Holera şi gripa spaniolă
Pe lângă ciumă, o altă boală cumplită care a lovit şi Clujul a fost holera. Ulterior a apărut şi gripa spaniolă.
„Prima epidemie a avut loc în 1831-1832, dar ea n-a afectat aşa de mult Ardealul şi Clujul. Dar a doua, din 1836, a afectat Clujul puternic. A mai fost una în 1848, apoi în 1866 şi cea mai puternică a fost în 1873, cu foarte mulţi morţi.
Dar a fost şi gripa spanilolă, care a afectat şi Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. Mulţi deputaţi au fost loviţi de această gripă spaniolă. Mulţi participanţi la 1 Decembrie, şi din Cluj, aveau colane de usturoi pe gât, credeau că era protector”, istoriseşte Vladimir Alexandru Bogosavlievici.
(M. A.)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Fostul șef al IPJ Cluj, chestoul Mihai Rus, trimis în judecată alături de alți patru polițiști. E acuzat de abuz în serviciu
Mihai Rus, chestor de poliție și fost șef al Inspectoratului de Poliţie Județean Cluj, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, anunță DNA.
Alături de el au fost trimiși în judecată încă 4 polițiști clujeni.
Fostul șef al IPJ Cluj, chestoul Mihai Rus, trimis în judecată alături de alți patru polițiști. E acuzat de abuz în serviciu
Mihai Rus va fi judecat, în stare de libertate, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată și fals în declarații.
Joi, 21 noiembrie, DNA l-a trims în judecată și pe Ciprian Neag, comisar șef de poliție și adjunct al șefului Inspectoratului de Poliţie Județean (IPJ) Cluj, pentru săvârșirea infracțiunii de omisiunea sesizării.
În același caz, procuorii anticorupție i-au trimis în judecată și pe:
- Aurelian Mircea Rotar, comisar șef de poliție și șef al Serviciul Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean (IPJ) Cluj, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, complicitate la fals în declarații și omisiunea sesizării.
- Ioan Raul Pașca, agent principal de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean (IPJ) Cluj – Serviciul Rutier, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.
- Cătălin Claudiu Mureșan, agent principal de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean (IPJ) Cluj – Serviciul Rutier, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Au încerat să-l ”scape” pe Mihai Rus, care a fost prins de radar depășind viteza legală
Potrivit procurorilor DNA, la data de 29 aprilie 2024, Mihai Rus ar fi fost oprit în Cluj-Napoca de un echipaj de poliţie din care făceau parte și inculpații Mureşan Cătălin-Claudiu și Paşca Ioan-Raul, acesta fiind surprins de aparatul radar, conducând autoturismul personal cu o viteză de 110 kilometri pe oră pe un sector de drum unde limita de viteză maximă era de 50 de kilometri pe oră.
”În acest context, inculpatul Rus Mihai împreună cu ceilalți polițiști cercetați în prezenta cauză ar fi stabilit o modalitate prin care conducătorului auto să nu i se aplice sancțiunea contravențională prevăzută de lege şi să nu i se suspende dreptul de conducere potrivit dispozițiilor legale.
Concret, în urma discuțiilor purtate s-ar fi hotărât ca inculpatul Rus Mihai să comunice numele unei alte persoane care ar fi condus autoturismul în ziua evenimentului (ceea ce ar fi și făcut în data de 22 mai 2024 beneficiind și de ajutorul inculpatului Rotar Mircea Aurelian), iar agentul constatator, Paşca Ioan-Raul, să nu aplice sancțiunea contravențională corespunzătoare până la împlinirea termenului de prescripție”, au arătat procurorii anticorupție.
Citește și: VIDEO. CUTREMUR în Poliția Cluj. Șeful IPJ Cluj, Mihai Rus, și 3 polițiști de la Rutieră, REȚINUȚI de DNA pentru 24 de ore
Mai mult, Mihai Rus nu a dispus cercetarea disciplinară a agentului de poliție Paşca Ioan-Raul în contextul de mai sus.
Totodată, arată procuroeii DNA, în data de 29 aprilie 2024, inculpatul Neag Ciprian în calitate de adjunct al şefului IPJ Cluj și responsabil cu coordonarea activității Poliției Municipiului Cluj-Napoca, după ce ar fi luat la cunoștință despre faptele săvârșite de inculpații menționați anterior ar fi omis să sesizeze de îndată organele de urmărire penală cu privire la faptele prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile.
Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Cluj.
EVENIMENT
Dorel Tamaș, fostul proprietar al Hotelului Continental din Cluj-Napoca, urmărit internațional 13 ani, a SCĂPAT de închisoare
Milionarul ardelean Dorel Tamaș, în vârstă de 55 de ani, fost proprietar al Hotelului Continental din Cluj-Napoca și urmărit internațional timp de 13 ani, a scăpat de închisoare prin prescriere. Acesta ar fi locuit în Dubai în toată această perioadă.
Tamaș a depus recent la Curtea de Apel Târgu Mureș o „contestație la executare”, prin care solicită instanței de judecată să constate ca prescrisă executarea pedepsei de 4 ani de închisoare în regim de detenție, la care a fost condamnat în 2015, scrie Libertatea.
Dorel Tamaș, fostul proprietar al Hotelului Continental din Cluj-Napoca, urmărit internațional 13 ani, a SCĂPAT de închisoare
Conform Codului Penal, termenul de prescriere a executării pedepselor este de 5 ani, plus durata condamnării, dar nu mai mult de 15 ani. Tamaș a fost condamnat definitiv în 29 octombrie 2015, iar executarea s-a prescris la sfârșitul lunii octombrie 2024, scrie Libertatea.
La începutul anilor 2000, Tamaș a intrat în topul celor mai bogaţi români, cu o avere estimată la circa 10 milioane de dolari. Dorel Tamaș a fost înainte de 1989 sportiv de performanţă, obţinând titlul de campion naţional la judo. Acest lucru i-a permis să plece şi la competiţii din străinătate, reuşind să strângă încă de pe atunci bani, aducând în țară mărfuri de contrabandă.
„Dosarul a fost instrumentat de DNA”
Prima lui investiţie importantă a fost fabrica de încălţăminte Ardeleana. La vremea respectivă, la mijlocul anilor ‘90, societatea din Alba Iulia era principalul competitor al firmei Clujana pe piaţa de încălţăminte din România. Ulterior a intrat şi în afaceri cu mezeluri. Toate societăţile acestuia au ajuns, în final, în faliment cu datorii uriașe. În 2011 a fost arestat preventiv în lipsă pentru înşelăciune, mandatul nefiind pus niciodată în executare.
Dosarul a fost instrumentat de DNA şi, bănuind decizia justiţiei, a fugit din ţară. Peste 4 ani avea să fie condamnat definitiv la închisoare în regim de detenţie. Se bănuiește că s-ar fi ascuns, în toată această perioadă, în Dubai.
Prin intermediul firmei Ardeleana, Dorel Tamaș a cumpărat Hotelul Continental din Cluj-Napoca. Mandatul de arest şi condamnarea din 2015 au avut legătură cu vânzarea frauduloasă a acestui hotel. Omul de afaceri a fost acuzat de procurorii DNA că a vândut clădirea provocând un prejudiciu de două milioane de euro unei societăţi comerciale.
„În cursul anilor 2001 şi 2003, a fost solicitată retrocedarea imobilului”
În 14 mai 2008, între Tamaş, în calitate de administrator al SC Ardeleana SA, şi o societate comercială din Cluj-Napoca a fost încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu privire la vânzarea clădirii. Preţul tranzacţiei a fost stabilit la 10 milioane de euro, din care a fost achitată suma de două milioane de euro cu titlu de avans, diferenţa urmând să fie plătită la finalizarea vânzării.
Tamaş le-a ascuns însă viitorilor proprietari faptul că, în cursul anilor 2001 şi 2003, a fost solicitată retrocedarea imobilului de către Colegiul Reformat Debrecen şi, separat, de către Eparhia Reformată din Ardeal.
Viitorii cumpărători nu știau nici că proprietarul imobilului, SC Ardeleana SA, îşi asumase obligaţia de a închiria locuri de parcare de la Primăria municipiului Cluj-Napoca, obligaţie care ar fi revenit cumpărătorilor după perfectarea vânzării.
„Tamaș a refuzat să restituie avansul încasat”
După încasarea avansului de două milioane de euro, pentru a ascunde provenienţa ilicită a acestei sume, Tamaş şi-a însuşit suma totală de 702.750 de lei sub pretextul că plăteşte salariile a doi angajaţi şi a achitat un credit de 1.488.406 euro.
Ulterior, afacerea nu a mai putut fi perfectată, iar Tamaș a refuzat să restituie avansul încasat. Clădirea a rămas însă în proprietatea societății Ardeleana SA Alba Iulia. Hotelul avea atunci trei stele şi dispunea de 45 de camere. Fără investiții, a ajuns într-un stadiu avansat de degradare.
Clădirea a fost vândută de lichidatorul firmei din Alba Iulia, în 2013, către societatea Napocamin Cluj-Napoca, deținută de omul de afaceri clujean Ioan Bene. Lucrurile nu au mai avansat, firma acestuia fiind aproape de faliment.
Foto: Alba24.ro
EVENIMENT
AVERTIZARE de vreme rea la Cluj. Vânt puternic și precipitații. Ninsoare și viscol la munte
Administrația Națională de Meteorologie a emis noi avertizări de vreme rea pentru toată țara, inclusiv județul Cluj. În zona montană va ninge viscolit.
Pentru județul Cluj, ANM a emis două avertizări, între care un cod portocaliu pentru zona montană înaltă.
AVERTIZARE de vreme rea la Cluj. Zăpadă de peste 30 de centimetri în zona montană înaltă
Meteorolgii au emis o avertizare cod portocaliu pentru zona de munte a județului Cluj, valabil până vineri, 22 noiembrie, ora 20.00.
În zona înaltă vântul va sufla tare, cu rafale de 80 – 120 de kilometri pe oră. Va ninge viscolit, se va depune strat de zăpadă consistent, local de peste 30 de centimetri, va fi vizibilitate foarte redusă și zăpada troienită.
Atenție! Depuneri de polei
Intensificări ale vântului, ninsori, precipitații mixte și polei se vor semnala în tot județul Cluj începând de joi, 21 noiembrie, ora 23.00 și până vineri, 22 noiembrie, la ora 20.00.
Astfel, potrivit meteorologilor, vântul va bate cu viteze de 50-70 de kilometri pe oră. În tot județul vor fi precipitații mixte, pe arii restrânse cu depuneri de polei.
Foto: Arhivă
EVENIMENT
ALEGERI PREZIDENȚIALE. Program special de lucru pentru eliberarea cărților de identitate la Cluj
Duminică, 24 noiembrie, are loc primul tur de scurtin al alegerilor prezidențiale.
Clujenii care nu au încă un act de identitate valabil, necesar pentru a-și exercita dreptul la vot, îl vor putea ridica inclusiv duminică, în ziua scrutinului.
ALEGERI PREZIDENȚIALE. Program special de lucru pentru eliberarea cărților de identitate la Cluj
Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor (DJEP) Cluj, anunță persoanele cu drept de vot, interesate de obținerea documentelor de identitate, că își adaptrează programul cu publicul, astfel încât să fie rezolvate în mod operativ solicitările privind eliberarea acestora.
Program special de lucru la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor este următorul:
- Sâmbătă, 23 noiembrie 2024 – între orele 8.00 – 16.00
- Duminică, 24 noiembrie – între orele 7.00 – 19.00 pentru depunerea documentelor în vederea eliberării actelor de identitate și între orele 7.00 – 21.00 pentru eliberări acte de identitate.
Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Cluj recomandă cetăţenilor care şi-au depus actele necesare pentru eliberarea cărţii de identitate sau a cărţii de identitate provizorii, ale căror documente sunt emise şi neridicate, să se deplaseze la sediul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor la care sunt arondaţi, pentru ridicarea actelor de identitate, în vederea exercitării dreptului de vot.
Informaţii suplimentare pot fi obținute AICI.