„DRAGOBETELE sărută fetele”. Sărbătoarea iubirii la români. Superstiții, tradiții și obiceiuri

Ziua de Dragobete este sărbătoarea care celebrează iubirea în tradiția românească. Aceasta este cunoscută și preluată de la vechii daci şi transformată ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Este și o amintire a Zeului Tinereții, Veseliei și Iubirii.

Unele legende spun că Dragobete numit şi “Cap de primăvară”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Păsărilor” era fiul babei Dochia, un flăcău care seducea femeile ce îi ieşeau în cale. Dragobete a rămas însă până în ziua de astăzi ca simbolul suprem al dragostei.

Semnificație, obiceiuri și tradiții

Ca semnificație, această sărbătoare este începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii, sfârşitul desfătărilor lumeşti și începerea Postul Sfânt al Paştelui. „Dragobetele sărută fetele” vine din vremuri străvechi, când tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii.

Zburătoritul

Ca obiceiuri, exista un dans, care se numea „zburătorit”. Asta însemna că la prânz, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărut. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei.

Cei care participau și se implicau în tradițiile sărbătorii erau considerați binecuvântaţi în acel an. Ei vor avea parte de belşug, fiind feriţi în schimb de boli. În schimb, cei care făceau opusul, erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele!”.

Ce făceau bătrânii?

Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi.

„Zăpada zânelor”

Aceasta era obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă zăpada rămasă. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăţi magice în iubire şi în descântecele de iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele îşi clăteau chipul cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase şi atrăgătoare ca şi zânele.

Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi.

Fără plâns și cu busuioc sub pernă

Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

Karla Fanea