DOCUMENTE INEDITE. România, plecată după graniţe la Paris. Clujeanul Al. Vaida Voevod şi Ionel Brătianu

În urmă cu exact 102 ani începea la Paris Conferinţa de pace care a urmat Primului Război Mondial. În urma conferinţei, România a primit noile granite. Delegaţia României la Paris a fost formată din Ion IC Brătianu, Alexandru Vaida Voevod, Victor Antonescu şi Constantin Angelescu. Primul a fost şeful delegaţiei, în calitate de prim ministru. Iar Alexandru Vaida Voevod a încheiat misiunea României la Paris. Tot în calitate de premier, după demisia lui Ionel Brătianu, pe 12 septembrie 1919.

Pace, pace…

Conferința de Pace de la Paris, începută pe 18 ianuarie 1919, a avut ca obiectiv stabilirea noii configurații politico-teritoriale. Au participat 27 de state. România s-a prezentat cu o serie de revendicări care au urmărit, în principal, consacrarea actelor de unire din anul 1918. Dar şi eliminarea tuturor consecințelor războiului, determinate de ocuparea unei părți importante a teritoriului național de către inamic.

*în imagine, Ionel Brătianu, alături de ceilalţi membri ai delegaţiilor participante la Tratatul de la Paris, într-o prezentare din revista L Illustration din 10 mai 1919 (arhiva Cluj24). Brătianu este prezentat în imagine la poziţia 25. Ion IC Brătianu i-a cedat locul, în acelaşi an 1919, lui Alexandru Vaida-Voevod. Atât în fruntea delegaţiei române de la Paris, cât şi ca şef al guvernului

Pe 19 ianuarie/1 februarie 1919 șeful delegației române, Ionel Brătianu, a prezentat memoriul „România în fața Conferinței de la Paris. Revendicările sale teritoriale” în care a făcut un larg expozeu asupra conduitei țării în război și a împrejurărilor în care s-a încheiat pacea separată cu Puterile Centrale. Premierul a cerut recunoașterea internațională a actelor de unire din anul 1918, exprimate în hotărârile de la Chişinău, Alba Iulia şi Cermăuţi.

*în imagine, un document semnat la Conferinţa de la Paris (arhiva Cluj24) de Alexandru Vaida-Voevod, Caius Brediceanu, Gheorghe Crişan, Mihai Şerban, Adrian Otoiu şi Ioan Vulcu. Primii patru, alături de Traian Vuia, Ion Pillat şi V. Niţescu au intrat, în 1919, în loja masonică „Ernest Renan”. În noua lor calitate au putut trata mai lesne cu delegaţii marilor puteri prezente, formate şi ele preponderant din masoni. Iar acest lucru, alături de demersurile Reginei Maria, a avut o importanţă determinantă pentru graniţele României

Delegația română condusă de Ion I. C. Brătianu nu a avut o atmosferă foarte favorabilă. Premierul a adoptat o atitudine intransigentă în ceea ce privește recunoașterea integrală a Tratatului din 4-17 august 1916, prin care Banatul urma să revină în întregime României. Au existat divergențe privind minoritățile, România neacceptând controlul internaţional. De altfel, la 2 iulie 1919, Ionel Brătianu a părăsit lucrările Conferinței. Pe 30 noiembrie se constituie un guvern parlamentar sub președinția lui Alexandru Vaida-Voevod.

Tratatul de la Trianon

Cu ocazia Conferinţei de la Paris a fost semnat şi Tratatul de la Trianon, pe 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte, pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

*în imagine, prima hartă a României Mari (arhiva Cluj24). Este realizată de generalul Constantin Teodorescu, cartograful Armatei Românie, pe 15 februarie 1919, la două luni de la Marea Unire. Graniţă vestică este haşurată şi stabilită ulterior, la Tratatul de la Paris

Semnatarii din partea României au fost Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu. Pentru graniţa de vest, România îi datorează mult lui Emmanuel de Martonne şi în special unui geograf francez prea puţin cunoscut, Robert Ficheux, care a bătut la pas toate localităţile de graniţă.

În Tratatul de la Trianon, textul articolului 45 stipulează: „Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27, partea a II-a și recunoscute, prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta încheiere, ca făcând parte din România”.

*Ion I.C. Brătianu (20 august 1864, 24 noiembrie 1927) a jucat un rol determinant în Marea Unire din 1918, a fost de cinci ori premier, mai mult decât oricine, de trei ori ministru de interne, de două ori ministrul apărării naționale, de două ori ministru al afacerilor externe, preşedinte al Partidului Național Liberal. Unul dintre cei trei băieţi ai lui Ion C. Brătianu.

*Alexandru Vaida-Voevod (27 februarie 1872, Bobâlna, 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, unul dintre liderii Partidului Național Român din Transilvania şi Partidului Național Țărănesc, de trei ori premier, inclusiv în timpul negocierilor de pace de la Paris, când s-au stabilit graniţele României.

(MaAv)