ACTUALITATE
Curtea de Apel Cluj: În lipsa unei legiferări a „vânzării unui copil”, instanţa nu poate reţine comiterea vreunei fapte penale
Referitor la informaţia apărută în mass-media potrivit căreia, „vânzarea unui copil nu constituie în România infracţiune” în opinia Curţii de Apel Cluj, în vederea unei corecte informări a opinie publice, instituția transmite un drept la replică.
Afirmaţia că, potrivit Curţii de Apel Cluj, „vânzarea unui copil nu constituie în România infracţiune” dezinformează în mod deliberat, prin redarea trunchiată şi extrasă din context a unor paragrafe din considerentele unei hotărâri penale, în scopul denaturării raţionamentului şi argumentelor reale, obiective ale instanţei şi care au atras soluţia de achitare.
Ştirea urmăreşte în mod evident să inducă ideea, pe cât de nereală, pe atât de incorectă, că această concluzie este una de principiu şi reflectă convingerea intimă a instanţei cu privire la valenţele penale ale faptei de vânzare de copii.
Citește și Cu cât dați COPILUL? Curtea de Apel Cluj: Vânzarea unui copil nu constituie în România infracțiune
Traficanți de minori, achitați
Corespunde adevărului faptul că, prin decizia sus-amintită, instanţa a pronunţat achitarea inculpaţilor sub aspectul infracţiunii de trafic de minori.
Din considerentele acestei decizii, însă, rezultă cu uşurinţa că această soluţie a fost „impusă” de respectarea principiului legalităţii care guvernează răspunderea penală, de constrângerile, limitările şi/sau lacunele cadrului legislativ actual, de competenţele funcţionale ale instanţelor de judecată, care obligă la aplicarea legii, nefiind permise nici nesocotirea, dar nici completarea ei şi, nu în ultimul rând, de starea de fapt probată în cauză prin mijloacele administrate.
Paragraful din decizia instanței
Pentru o informare completă şi obiectivă, redăm mai jos paragraful integral din decizie:
„Cu referire la infracţiunea de trafic de minori, Curtea de Apel apreciază că în mod legal s-a dispus soluţia de achitare de către instanţa de fond, reţinându-se că nu sunt îndeplinite elementele de tipicitate ale infracţiunii.
Curtea de Apel reţine în primul rând că răspunderea penală este subordonată principiului legalităţii. Acest principiu constituie baza sistemului juridic, iar în materie penală, principiul presupune ca niciun comportament să nu fie încriminat şi nicio pedeapsă să nu fie stabilită sau aplicată în lipsa unei legi în vigoare la data actului de conduită.
În cauză, nu sunt îndeplinite elementele de tipicitate ale infracţiunii de trafic de minori, întrucât unul din elementele esenţiale ale laturii obiective a infracţiunii este acela ca acţiunile alternative sau cumulative de recrutare, transport, transferare, adăpostire sau primire a unui minor să fie întreprinse în scopul exploatării minorului.
Această sintagmă de „exploatare a unei persoane” este explicitată în conţinutul art. 182 Cod Penal şi semnifică, în mod limitativ: a) supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat; b) ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire; c) obligarea la practicarea prostituției, la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuală; d) obligarea la practicarea cerșetoriei.
Lacună legislativă
Nu poate fi primită susţinerea Parchetului, potrivit căreia activitatea apreciată infracţională a inculpaţilor se subsumează cazului de exploatare prev. de art. 182 lit. b Cod Penal, pentru că probele administrate în cauză nu au relevat o asemenea stare de fapt, în sensul că traficarea minorului a avut drept scop exploatarea acestuia, în una din formele: sclavie, alt procedeu asemănător lipsirii de libertate sau aservire.
Faptul că „vânzarea unui copil” care nu este subsumată unuia dintre scopurile exploatării nu constituie în România infracţiune, a făcut obiect de dezbatere în mass media încă de câţiva ani şi multe persoane vocale şi-au exprimat indignarea faţă de această „lacună legislativă”, mai ales cu referire la cazurile de ocolire a procedurii legale de adopţie, aşa cum este de altfel şi cazul în speţa de faţă.
Ori, în lipsa unei legiferări exprese a acestei manopere de „vânzare a copilului” unei alte persoane, chiar prin obţinerea unor foloase materiale de către tutorele copilului, dar în lipsa scopului de exploatare a copilului – care să fie şi dovedit- instanţa de judecată nu poate reţine comiterea vreunei fapte penale.
România a ratificat un protocol la Convenția privind drepturile copilului
Curtea de Apel a constatat că prin Legea nr. 470/20.09.2001, România a ratificat Protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului, referitor la vanzarea de copii, prostitutia copiilor si pornografia infantila, semnat la New York la 6 septembrie 2000. Potrivit art. 1 al Protocolului, statele părţi vor interzice vânzarea de copii, prostituţia copiilor şi pornografia infantilă, în conformitate cu dispoziţiile protocolului.
În conţinutul acestui Protocol, la art. 2, este definită vânzarea de copii ca fiind „orice act sau tranzacţie prin care un copil este transferat de orice persoana sau grup de persoane către o alta persoana ori către un alt grup contra cost sau contra oricăror alte avantaje materiale”.
Această definiţie este independentă de noţiunile de “prostituţia copiilor” care reprezintă folosirea copiilor pentru activităţi sexuale, contra cost sau contra oricăror alte avantaje materiale şi de “pornografia infantile”, care înseamnă orice reprezentare, prin orice mijloace, a copiilor angajaţi într-o activitate sexuală explicita, reală ori simulata, sau orice alta expunere a organelor sexuale ale copiilor, în principal în scopuri sexuale.
Vânzarea unui copil
Potrivit art. 3 din Protocol: 1. Orice stat parte va urmări ca cel puţin următoarele acte şi activităţi sa fie pe deplin incriminate în dreptul său penal, indiferent dacă aceste acte sunt comise pe plan intern sau internaţional, individual ori în mod organizat.
a) În ceea ce priveşte vânzarea de copii, astfel cum este definită la art. 2: (i) oferirea, livrarea sau acceptarea unui copil, indiferent de mijloacele utilizate, în scopul: – exploatării sexuale a copilului; – transferului de organe de copil pentru profit; – supunerii la munca forţată a copiilor; (ii) obţinerea consimţământului, în mod fraudulos, ca intermediar pentru adoptia copiilor, prin încălcarea instrumentelor juridice internaţionale în materia adopţiei. b) Oferirea, obţinerea, procurarea sau furnizarea copiilor pentru prostituţie, astfel cum este definită la art. 2. c) Producerea, distribuirea, difuzarea, importul, exportul, oferirea, vinderea sau deţinerea în scopurile menţionate de materiale de pornografie, astfel cum este definită la art. 2.
Ce prevederi sunt
- Sub rezerva dreptului intern al statului parte, aceleaşi dispoziţii vor fi în vigoare în caz de tentativa de comitere a oricăruia dintre aceste acte, de complicitate în săvârşirea sa sau de participare la acesta.
- Statul parte va considera aceste infracţiuni pasibile de pedepse adecvate, în funcţie de gravitatea acestora.
- Sub rezerva prevederilor dreptului sau intern, fiecare stat parte va lua, dacă se considera necesar, toate măsurile care se impun în scopul de a stabili responsabilitatea persoanelor juridice pentru infracţiunile definite la paragraful 1. În conformitate cu principiile dreptului intern al statului parte, aceasta responsabilitate ar putea fi de natura penală, civilă sau administrativă.
- Statele părţi vor lua toate măsurile juridice sau administrative adecvate pentru a se asigura ca toate persoanele implicate în procedura de adopţie acţionează conform dispoziţiilor instrumentelor juridice internaţionale aplicabile. Potrivit obligaţiilor asumate conform acestui protocol, îi revine statului român obligaţia legiferării în dreptul penal, a actelor şi activităţilor definite în art. 3 din protocol.
Parchetul a interpretat altfel
Ori, se constată că această legiferare nu a operat, cu referire la acţiunile frauduloase ce sunt definite ca “vânzare de copii” şi care nu sunt legate în mod determinat de scopul unei exploatări a copilului. Situaţia poate fi interpretată fie ca o omisiune a legiuitorului, fie ca o opţiune de politică penală a statului.
Pe de altă parte, competenţa funcţională a judecătorului se limitează la aplicarea legii, nu la completarea ei.
Din perspectiva ambilor inculpaţi, inclusiv sub aspectul laturii subiective, ca element de tipicitate a infracţiunii de trafic de minori, faptele acestora trebuie să fie comise cu intenţia directă necesară producerii scopului exploatării, deci inculpaţii să fi urmărit exploatarea copilului, în una din modalităţile determinate de art. 182 CP.
Ori, probaţiunea administrată, a cărei interpretare nu a fost contestată, nu a relevat dovada unui asemenea scop urmărit de inculpaţi.
În concluzie, nu poate fi primită interpretarea Parchetului potrivit căreia transferul minorului contra unor beneficii materiale de la inculpata -mama sa naturală, la un străin – inculpatul, echivalează cu o stare de lipsire de libertate asemănătoare sclaviei”.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Peste 130 de MISIUNI pentru salvamontiști în ultimele 24 de ore. Au fost INTERVENȚII și în Cluj. 132 de persoane SALVATE
Iarna la munte este o splendoare. Mai puțin pentru cei care urcă în adidași și pantofi cu toc. Echipele Salvamont au avut 131 de misiuni în ultimele 24 de ore. Salvamontiștii susțin că este cel mai mare număr de misiuni din acest sezon.
În ultimele 24 de ore, la Dispeceratul Național Salvamont s-au primit 131 apeluri prin care se solicita intervenția de urgență a salvamontiștilor.
Peste 130 de MISIUNI pentru salvamontiști în ultimele 24 de ore. Au fost INTERVENȚII și în Cluj. 132 de persoane SALVATE
16 apeluri au fost pentru Salvamont Lupeni, 14 pentru Salvamont Maramureș, 12 pentru Salvamont Prahova, 11 pentru Salvamont Sinaia și câte 10 pentru Salvamont Voineasa și Salvamont Sibiu. Misiuni au mai avut salvamontiștii din Brașov, Caraș Severin – Muntele Mic, Predeal, Suceava, Neamț, Harghita, Cluj, Gorj, Mureș, Vatra Dornei, Caraș Severin – Semenic și Bihor.
În cazul acestor intervenții au fost salvate 132 persoane. 53 dintre acestea au fost predate Serviciului de Ambulanță sau SMURD pentru transport la spital.
S-au mai primit 59 apeluri prin care se solicitau sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană, a precizat Salvamont.
Un accident rutier a avut loc, duminică seara, la podul Calvaria din Cluj-Napoca. O mașină s-a răsturnat. Doi bărbați au primit îngrijiri medicale.
VIDEO FOTO. ACCIDENT la podul Calvaria, în Cluj-Napoca. O mașină s-a RĂSTURNAT
„Pompierii din cadrul Detașamentului 2 Cluj-Napoca intervin în aceste momente la un accident rutier petrecut pe Calea Florești, în apropierea podului. Din primele date, în accident a fost implicat un autoturism, care este răsturnat. Nu au existat victime încarcerate, iar doi bărbați de aproximativ 25 de ani sunt evaluați de către echipajele medicale. Aceștia nu prezintă afecțiuni grave.
La misiune iau parte două autospeciale cu modul de descarcerare, o ambulanță SMURD de terapie intensivă mobilă și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean”, a transmis ISU Cluj.
În topul celor mai buni marcatori din 2024 sunt 11 jucători care au marcat cel puțin 10 goluri în Superliga. Baremul de 20 de goluri a fost greu de atins. Cel mai aproape a fost Daniel Bîrligea, care are 19 goluri în campionatul României în anul calendaristic care se apropie de final. El a înscris pentru FCSB de 8 ori și pentru CFR Cluj de 11.
Atacantul de la FCSB e primul în clasamentul golgeterilor, urmat de Louis Munteanu, atacantul de la CFR Cluj, care are 17 goluri. Urmează doi jucători de la Universitatea Craiova. Alexandru Mitriță vine după Bîrligea și Louis Munteanu, cu 16 goluri înscrise, scrie GSP.
TOPUL marcatorilor din Superligă în 2024. Câți sunt de la echipele clujene
După Mitriță, în top îl regăsim pe Ștefan Baiaram. Mijlocașul ofensiv al Craiovei a punctat de 14 ori în Superliga în 2024 și e surpriza din top, el depășindu-l pe Darius Olaru. În plus, un alt lucru surprinzător este că jucătorul de 21 de ani a marcat de 4 ori cu capul.
După Baiaram, în top vin doi jucători cu câte 13 goluri: Darius Olaru și Vladislav Blănuță de la „U” Cluj. Abia acum urmează și primul străin din top, Albion Rrahmani, cu 12 goluri în Superliga în 2024, pentru Rapid. El nu mai e în România din perioada de mercato din vară, când a fost vândut la Sparta Praga.
Debeljuh, de la Sepsi, are 11 goluri în 2024 și vine după Rrahmani în clasamentul golgeterilor. Ceilalți 3 jucători care au minim 10 goluri în 2024 sunt Nistor („U” Cluj), Otele (CFR Cluj) și Selmani, toți cu câte 10 reușite.
Jucătorii cu minim 10 goluri în Superliga în 2024
Daniel Bîrligea – 19 goluri
Louis Munteanu – 17 goluri
Alexandru Mitriță – 16 goluri
Ștefan Baiaram – 14 goluri
Darius Olaru – 13 goluri
Vladislav Blănuță – 13 goluri
Albion Rhamani – 12 goluri
Gabriel Debeljuh – 11 goluri
Dan Nistor – 10 goluri
Astrit Selmani – 10 goluri
Philip Otele – 10 goluri
Primii 6 jucători din topul celor mai buni marcatori în Liga 1 în 2024 sunt jucători eligibili pentru naționala României, o veste bună pentru selecționerul Mircea Lucescu.
În plus, Munteanu, Baiaram și Blănuță sunt și jucători care îndeplinesc regula U21.
CFR Cluj are 3 jucători care sunt sau au fost la echipă în 2024 (Bîrligea, Louis Munteanu și Otele), în timp ce „U” are 2 (Blănuță și Nistor).
ADMINISTRAȚIE
În timp ce Cluj-Napoca renunță la ARTIFICII, primarul Pivariu promite cel mai mare foc de artificii de Revelion, la Florești
În timp ce Clujul renunță la focurile de artificii, înlocuindu-le cu drone, primarul Floreștiului, Bogdan Pivariu, promite cel mai mare spectacol de artificii, de Revelion.
„𝐂𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐜𝐨𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐂𝐥𝐮𝐣 𝐥𝐚 𝐖𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫 𝐃𝐫𝐞𝐚𝐦 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢
Vă invităm să începem Anul Nou sub lumina magică a artificiilor, într-o atmosferă memorabilă.
Împreună creăm momente magice pentru fiecare!
În timp ce Cluj-Napoca renunță la ARTIFICII, primarul Pivariu promite cel mai mare foc de artificii de Revelion, la Florești
Sărbătorim Revelionul cu zâmbete și speranță, în inima comunității noastre, acasă la Florești.
Ne vedem la Winter Dream, în Parcul Poligon”, a scris Pivariu pe Facebook.
Totuși, primarul Floreștiului este conștient de problemele pe care le poate genera focul său de artificii, așa că-și încheie postarea cu un text în care își exprimă compasiunea față de cei ce vor fi afectați, în speță animalele de companie:
„𝐼̂𝑛𝑡̦𝑒𝑙𝑒𝑔𝑒𝑚 𝑠̦𝑖 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑎̆𝑚 𝑠𝑒𝑛𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑎𝑓𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡̦𝑖 𝑑𝑒 𝑧𝑔𝑜𝑚𝑜𝑡, 𝑖𝑛𝑐𝑙𝑢𝑠𝑖𝑣 𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑒𝑡𝑒𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑛𝑜𝑠̦𝑡𝑟𝑖 𝑛𝑒𝑐𝑢𝑣𝑎̂𝑛𝑡𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖, 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑒𝑎 𝑣𝑎̆ 𝑖𝑛𝑣𝑖𝑡𝑎̆𝑚 𝑠𝑎̆ 𝑙𝑒 𝑜𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡̦𝑖 𝑢𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑡̦ 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑠̦𝑡𝑖𝑡, 𝑖𝑎𝑟 𝑛𝑜𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑚𝑖𝑡𝑒𝑚 𝑠𝑎̆ 𝑛𝑒 𝑜𝑐𝑢𝑝𝑎̆𝑚 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑎𝑏𝑖𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙.”