Comisia de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca va analiza în următoarea ședință, de săptămâna viitoare, planul director pentru dezvoltarea Bulevardului Muncii, o zonă momentan industrială, cu mare potențial, care generează anual o Cifră de Afaceri de 4,8 miliarde de lei.

Urbaniștii de la Aterier RVD au propus soluții pentru traficul infernal – care se varsă într-o singură stradă principală pe întreaga suprafață de 450 hectare -, au împăcat locuirea cu zonele industriale, au dezvoltat doi poli centrali – cultural, respectiv sportiv.

Aici s-ar putea construi inclusiv clădiri foarte înalte, reper pentru municipiu – consideră coordonatorii planului, întrucât evită culoarul de zbor metropolitan.

Citește și:

Masterplanul Bulevardului Muncii, discutat cu urbaniștii Primăriei. Ce se alege de industrie și cum va fi rezolvată circulația

Bulevardul muncii este o zonă importantă o orașului. Numărul de angajați înregistrați în firmele active este de peste 11.300 persoane – reprezintă aproximativ 8,3% din numărul total de angajați înregistrați în municipiul Cluj-Napoca. Companii majore din sectoare economice strategice, cu activitate înregistrată în zona studiată: Terapia, Emerson, AX Perpetuum, Mobile Distribution, Eckerle Automotive, Diferit, Euro GSM, CSI Romania, Thomas Romania, Gormet, Linde Gaz Romania, Medisprof Cancer Center, Auchan Commercial Center, Transelectrica, CTP.

Principalele probleme identificate sunt: accesibilitatea față de oraș și accesibilitate redusă și deficitară – pietonal, velo, auto.

Din întregul areal de 450 ha doar 18% din teritoriu este construit și exploatat funcțional. 82% sunt teritorii libere de constructii foste exploatații agricole sau teritorii industriale cu clădiri dezafectate nefuncționale.

Urbaniștii cred că dacă se implementează planul director, Bulevardul Muncii are un avantaj important de competitivitate pe componenta timp și cost față de alte teritorii extinse cu potențial de dezvoltare, dar neirigate cu rețele (de exemplu zona Sopor).

Totodată aici se află singurul platou de dezvoltare în afara culoarului de zbor aeronautic din zona
metropolitană. Acest avantaj lasă opțiunile deschise pentru planificări majore pe termen mediu-lung de dezvoltare a unor densități urbane ce pot genera unele clădiri înalte, reprezentative și crearea de elemente reper-simbol.

Un lucru considerat bun este și faptul că 15-20 din proprietari dețin 50% din teritoriu. Acest element, alături de faptul ca acești proprietari sunt companii private, mature, reprezintă un avantaj pentru dezvoltarea coerentă și armonioasa a acestui teritoriu pe termen scurt – mediu – lung.

Pentru a putea gestiona atât traficul potențial al unei dezvoltări viitoare a teritoriului, dar și traficul existent, majoritar de tranzit, se impune dezvoltarea unei noi axe longitudinale interne cartierului:

– pe tronsonul str. Fabricii – Centura Metropolitană, culoarul va fi adiacent Someșului și culoarului
verde, va fi mobilat pe latura Nord cu funcțiuni cu caracter social-comercial-cultural și va avea un profil stradal asemeni unei “faleze” ce va face trecerea de la zona construită funcțională dinspre Nord cu zona verde – naturala dinspre Sud. Pe acest tronson se va prioritiza mobilitatea de transport în comun tip bus și pietonală, având axul Velo inclus în proiectul Culoarului verde – Someș

– pe tronsonul Centura Metropolitană – UAT Apahida, noul ax va fi amplasat echidistant față
de Bd-ul Muncii și Someș sub forma unui bulevard colector al un teritoriu mobilat cu
funcțiuni economice, comerciale, industrial logicistice. Pe acest tronson se va prioritiza
mobilitatea de transport in comun – inclusiv opțiunea de extindere tramvai – alături de
mobilitatea velo și auto.

Majoritatea traficului e generat din afara zonei de studiu, așa că trebuie găsite soluții viabile pentru transportul în comun.