Connect with us

ECONOMIE

CRESC preţurile la CHIRII. Imobilele din Bucureşti şi CLUJ sunt cele mai IEFTINE din zona Europei

Publicat


O analiză a Colliers, Greenberg Traurig şi Kinstellar arată că preţul la chirii va creşte în următorii ani din cauza scumpirii proprietăţilor imobiliare şi a supra-aglomerării. Potrivit analizei, preţurile imobilelor din România, în special din Bucureşti şi Cluj, sunt mult mai mici decât în oraşe similare din Europa de Est.

România, cea mai aglomerată

Este de aşteptat ca preţurile chiriilor să crească în următorii ani în România, ca şi în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est, cei mai importanţi doi factori fiind rata supraaglomerării şi creşterea preţurilor imobilelor tranzacţionate, se menţionează într-o analiză publicată marţi de o companie de consultanţă imobiliară.

România are cea mai mare rată de supra-aglomerare din UE şi, chiar dacă procentul proprietarilor este foarte ridicat (96% dintre oameni deţin casa sau apartamentul în care locuiesc), creşterea preţurilor locuinţelor şi a costurilor de construcţie limitează posibilitatea deţinerii unei locuinţe mai mari şi va susţine evoluţia pieţei închirierilor, potrivit analizei „The Private Rental Sector: Has it found a home in CEE?” realizate de Colliers în colaborare cu Greenberg Traurig şi Kinstellar.

Rata lunară la credit este mai mică decât chiria

Tendinţa unui volum mic al apartamentelor închiriate (aproximativ 20% din stocul total în oraşe mari precum Bucureşti şi Cluj-Napoca) are o motivaţie culturală, dar mai ales una economică, anume că ipotecile au fost multă vreme mai accesibile decât chiriile. Astfel, în Bucureşti, rata lunară la un credit ipotecar este, în medie, cu 12% mai mică decât chiria lunară, în timp ce chiriile din Praga sunt cu peste 40% mai ieftine decât un credit ipotecar, se precizează în documentul redactat de Colliers.

Decalaj la nivel de ofertă

Rata supraaglomerării în România, calculată pe baza disponibilităţii camerelor per persoană şi a dimensiunii medii a gospodăriei, a fost de 45,8% în 2019, nivel urmat de Letonia (42,2%) şi Bulgaria (41,1%). Informaţiile sugerează că majoritatea gospodăriilor din Europa Centrală au o rată mai mare de supra-aglomerare faţă de media UE, dar tendinţa europeană pe termen lung arată o scădere treptată a supra-aglomerării, iar pieţele din Europa Centrală şi de Est continuă spre convergenţă, potrivit consultanţilor Colliers.

Prin urmare, această evoluţie pe termen lung va aduce un decalaj la nivel de ofertă, va fi nevoie de mai multe locuinţe şi, din noua ofertă, Colliers anticipează că proprietăţile disponibile pentru închiriere vor constitui o parte semnificativă, în condiţiile unei schimbări de strategie pentru mai mulţi dezvoltatori şi investitori, se menţionează în analiză.

România codaşă

Pe de altă parte, creşterea continuă a preţurilor de vânzare este un alt motor pentru piaţa închirierilor de locuinţe, mai ales că băncile centrale au luat unele măsuri pentru a limita creşterea creditelor ipotecare în ultimii ani în Europa Centrală şi de Est, notează Colliers.

Acest lucru este cel mai vizibil în Republica Cehă, care are peste 50.000 de unităţi în sectorul închirierilor private, iar Polonia abia începe să câştige teren, cu peste 10.000 de unităţi deja planificate sau în curs de construcţie, care se adaugă stocului existent de 5.000 de unităţi.

România a rămas în urmă în Europa Centrală şi de Est, cu puţin peste 1.000 de unităţi construite, în construcţie sau planificate, dar Colliers se aşteaptă la un interes crescut pentru piaţa închirierilor în următorii ani. O creştere aşteptată a preţurilor de vânzare – indusă în special de costurile mai ridicate de construcţie – combinată cu o scădere a accesibilităţii pentru creditele ipotecare vor spori probabil interesul pentru proprietăţile de închiriat din România, estimează compania de consultanţă.

Randamentul depinde de zonă

Din perspectiva dezvoltatorilor, pentru ca închirierea în sectorul rezidenţial să fie fezabilă financiar, proiectele trebuie să fie concepute, proiectate şi construite special pentru piaţa de închiriere. Drept urmare, acestea au nevoie de mult timp şi planificare, în special în ceea ce priveşte combinaţia de unităţi şi serviciile sau facilităţile relevante pentru locaţia respectivă şi pentru grupul ţintă de clienţi, subliniază autorii analizei.

În piaţa închirierilor de locuinţe, randamentele depind de zonă şi variază între 3,5-4% în Republica Cehă şi 5-5,5% în Polonia. Cele mai bune estimări plasează nivelul mediu al randamentului pentru sectorul de închirieri rezidenţiale din Bucureşti între 6-6,5%, dar pot exista uşoare variaţii în funcţie de zona în care se află locuinţa, potrivit Colliers.

În România, cele mai mari creşteri

Conform datelor Eurostat, costul pentru construirea de noi locuinţe în UE a crescut cu 15% în perioada 2010-2019. Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, cele mai mari creşteri au fost observate în Ungaria (+47%) şi în România (+46%). În acest context, mulţi dezvoltatori din întreaga regiune nu sunt tentaţi să schimbe modelul de afaceri axat pe construcţia pentru vânzare.

Datele Eurostat referitoare la preţurile locuinţelor între 2011 şi 2020 arată o tendinţă ascendentă constantă în UE începând cu 2013, cu creşteri deosebit de mari între 2016 şi 2020. În total, a existat o creştere de 25% în UE între 2011 şi 2020. Unele dintre cele mai mari creşteri au fost observate în Europa Centrală şi de Est, cea mai mare fiind în Ungaria (+96%), dar evoluţii notabile au fost sesizate şi în Republica Cehă (+61%) şi Slovacia (+52%), urmate de Bulgaria (+ 37%), Polonia (+28%) şi România (+23%).

Cele mai ieftine locuinţe sunt în România

Oraşul Bucureşti are unele dintre cele mai accesibile locuinţe din regiune, cu un preţ mediu de vânzare de aproximativ 1.800 de euro pe metru pătrat în clădirile noi de apartamente. Spre comparaţie, în Budapesta şi Varşovia preţul mediu este de aproximativ 2.600 de euro pe metru pătrat, în timp ce Praga are cel mai scump sector rezidenţial din regiune, cu un nivel de 4.700 de euro pe metru pătrat.

În Europa, sectorul încheierilor de locuinţe reprezintă unul dintre cele mai atractive modele în rândul investitorilor. Conform Real Capital Analytics, aceasta este a doua clasă de active cu cele mai mari investiţii din Europa, în faţa sectorului industrial şi logistic. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

Aveți mașină mai veche de 15 ani? Impozitul ar putea CREȘTE considerabil

Publicat

Proprietarii unor mașini mai vechi de 15 ani ar putea să plătească un impozit mai mare față de cel pe care-l plătesc în prezent. Suma ar putea ajunge chiar și la 900 de lei pe an. Autoritățile se gândesc să modifice codul fiscal pentru că parcul auto din România este îmbătrânit și poluează aerul foarte mult.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, spune că țara noastră trebuia să ia urgent anumite măsuri, deoarece Uniunea Europeană își dorește să revoluționeze piața auto, iar primul pas este acela de a le propune dealerilor auto să vândă doar modele electrice.

Conform ultimelor studii, în România există un total de opt milioane de mașini, iar 40% dintre acestea sunt mai vechi de 17 ani. Media de vârstă a unei mașini din România este cu cinci ani mai mare decât media europeană.

„Comisia Europeană propune introducerea unei taxe în carburant”

Tanczos Barna a vorbit de faptul că Uniunea Europeană încurajează achiziționarea mașinilor electrice pentru a reduce poluarea. O lege ar putea să fie implementată în anul 2035. Comisia Europeană dorește ca toate modelele vândute de dealerii auto să fie electrice, fără emisii de carbon. Până se va aplica această măsură, România trebuie să scape de toate mașinile mai vechie de 15 ani de pe străzi.

Astfel, autoritățile iau în calcul să vină în sprijinul românilor care nu au venituri mari pentru a-și schimba mașinile vechi. Aceștia ar putea primi suma de 3.000 de euro. Prin programul Rabla primesc 1.500 de euro, dacă îşi cumpără o maşină pe motorină sau benzină. Guvernul se mai gândește și la câteva soluții pentru a descuraja importul de autoturisme la mâna a doua.

Banii pe care autoritățile îi vor pune la bătaie ar putea veni dintr-un fond oferit de Uniunea Europeană pentru a-i ajuta pe proprietarii fără posibilități financiare. Se vor aplica însă şi câteva măsuri de descurajare. Pe lângă modificarea codului fiscal, Comisia Europeană propune introducerea unei taxe în carburant pe care şoferii să o plătească în țările membre care nu au reuşit să reducă poluarea pe şosele.

Citește mai departe

ECONOMIE

INCREDIBIL! În pandemie, românii au lucrat MAI MULT decât media europeană

Publicat

Anul trecut, numărul orelor lucrate a scăzut cu aproape 10% în România, față de 2019, arată datele Eurostat. Scăderea din România este sub media europeană, de 12%.

Scăderea poate fi explicată prin măsurile luate ca răspuns la pandemia COVID-19, care a determinat mulți oameni să alterneze între perioade de muncă și perioade de absență de la muncă în 2020. Ca urmare, mai mulți oameni au lucrat mai puține ore decât de obicei și au lipsit de la locul de muncă.

La nivel național, a existat o scădere a orelor lucrate în toate statele membre. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (-19,7%), Spania (-19,5%), Portugalia și Italia (ambele -19,0%).

Țările UE în care s-a înregistrat reduceri mai mici de 5% sunt Finlanda (-4,4%), Danemarca și Luxemburg (ambele -4,1%) și Olanda (-3,2%).

Pe întreg teritoriul UE, 26,9 milioane de persoane ocupate au raportat că au lucrat mai puțin decât programul obișnuit de lucru în 2020. în timp ce în 2019 numărul era de 24,4 milioane de persoane angajate.

Motivul principal al creșterii numărului de persoane care au lucrat mai puține ore decât de obicei în 2020 a fost disponibilizarea temporară: numărul disponibilizărilor temporare a crescut de la 0,5 milioane în 2019 la 3,9 milioane în 2020.

În plus, 5,8 milioane de persoane au lucrat mai puține ore decât în ​​mod obișnuit din alte motive (care includ concedii parentale și speciale, precum și educația și formarea) în 2020, în creștere de la 4,7 milioane în 2019.

În aceeași perioadă, numărul persoanelor care au lucrat mai mult decât orele obișnuite a scăzut, indiferent de motivul pentru care lucrează mai mult. Numărul de persoane careau lucrat ore suplimentare a scăzut de la 7,3 milioane în 2019 la 5,8 milioane în 2020.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ECONOMIE

PLĂȚILE pentru Măsura 2 au fost DEBLOCATE. 241 de milioane de euro vor ajunge la BENEFICIARI

Publicat

De

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a anunțat că a obținut toate avizele aferente finanțării Măsurii 2 şi deblochează a treia tranşă de plăți din această schemă de ajutor de stat din fonduri UE. 241 de milioane de euro vor ajunge la beneficiari, de săptămâna viitoare.

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a semnat joi ordinul privind procedura care deblochează plățile, care a și apărut în Monitorul Oficial. Ministerul va începe de vineri să trimită contractele către beneficiari.

„Atenționăm beneficiarii să semneze în timp util contractele de finanțare. Reamintim că termenul de semnare a contractului de finanțare este de 20 de zile de la data sosirii contractului la bancă.

În cazul în care contractele sunt semnate în cel mai scurt timp de către beneficiari, primele plăți se vor face începând de la mijlocul săptămânii viitoare”, au precizat reprezentanții ministerului.

Cum se fac plățile

Ordinea plăţilor se face în ordinea numerelor de identificare în Registrul Unic Electronic (număr RUE). Numărul RUE estimat să fie depăşit la această tranșă este în jur de 16.000.

Până în prezent, plățile au fost făcute până la RUE 9.633.

Încă din luna ianuarie ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a avertizat că bugetul acestor măsuri a fost suplimentat în 2020 fără acoperire.

Sumele pentru Măsura 2 au fost majorate de la 265 de milioane de euro, din fonduri europene, la 765 de milioane de euro, tot din fonduri UE, fără a exista un contract de finanțare europeană care să acopere acea sumă.

Inițial, a precizat ministrul, în Măsura 2 exista finanțare pentru 4.000 de firme. Însă, după modificările legislative fără acoperire în bani, făcute în timpul campaniei electorale din 2020, numărul înscrierilor a ajuns la 22.000, din care 19.000 au rămas în lista de finanțare.

Astfel, Ministerul a întreprins anul acesta mai multe acțiuni de deblocare a resurselor de fonduri UE necesare încheierii cu succes a acestei scheme de ajutor de stat și pentru grăbirea plăților.

Acoperirea sumelor lipsă implicate de majorarea schemei, prin lege, s-a făcut în urma multor eforturi administrative întreprinse de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului alături de Ministerul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru mutarea banilor europeni din Măsura 3, întreruptă din cauza fraudării acesteia.

Sursa: Mediafax

Foto: Arhivă

Citește mai departe

ECONOMIE

Circa 22% dintre angajaţii înalt calificaţi din România au plecat la muncă în alte țări

Publicat

De

Circa 22% dintre angajaţii înalt calificaţi din România au plecat la muncă în alte ţări membre ale UE, conform datelor din raportul anual al Comisiei Europene privind mobilitatea forţei de muncă intra-UE pentru anul 2020.

Angajaţii cu înaltă calificare sunt cei care lucrează cel mai frecvent ca profesionişti în afaceri şi administraţie, ştiinţă şi inginerie sau în învăţământ.

Astfel, 456.000 de români înalt calificaţi lucrau în altă ţară membră a Uniunii Europene în anul 2019.

„Uitându-ne la persoanele cu mobilitate cu înaltă calificare ca proporţie din cetăţenii cu înaltă calificare care încă trăiesc în ţara lor de origine, apar câteva modele interesante. Proporţia este cea mai mare în România, unde imigranţii români cu înaltă calificare reprezintă 22% din numărul cetăţenilor cu calificare înaltă din România. Al doilea cel mai mare astfel de grup este cel din Bulgaria (13%), urmat de Portugalia (10%) şi Polonia (8%)“, explică raportul Comisiei Europene.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate