Connect with us

EVENIMENT

Conflict România-Ucraina. Care este mărul discordiei

Publicat


protest solidaritate ucraina cluj3

Un colnflict mai vechi între România şi Ucraina a revenit în actualitate. Este vorba despre canalul Bâstroe.

Grindeanu: Pe Bâstroe au început lucrări de dragare

Există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze, a afirmat, miercuri, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, într-o conferinţă de presă.

Întrebat despre întâlnirea recentă găzduită de Ministerul Transporturilor între reprezentanţii MAE şi MMAP cu privire la faptul că Ucraina a început să facă lucrări de adâncire la canalul Bâstroe şi ar urma să facă acelaşi lucru pe braţul Chilia, Grindeanu a precizat că sunt în vigoare tratate internaţionale care trebuie respectate de toată lumea, pentru că se poate vorbi de un posibil impact asupra Deltei Dunării şi a mediului.

„Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării. Sunt chestiuni care…în acest moment noi am considerat necesar să fim proactivi, deşi nu suntem titulari de filă şi aşteptăm într-un final de la cele două ministere puncte de vedere. Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru. Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona şi acesta a fost rostul acestei întâlniri, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului – ăsta a fost rostul acestei întâlniri – trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date”, a susţinut Grindeanu.

El a spus că informaţiile cu privire la acest subiect i-au parvenit la începutul săptămânii trecute de la structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor.

„Pe Bâstroe sunt informat că au început lucrări, tocmai de aceea am provocat această întâlnire, tocmai de aceea am încercat să venim cu date, deşi nu e responsabilitatea Ministerului Transporturilor. Mai mult decât atât – şi vreau să subliniez acest lucru – Ucraina se află într-o situaţie dificilă, toţi încercăm să ajutăm, toţi încercăm să găsim soluţii prin care să ajutăm Ucraina – şi aici sunt judeţe care se află la graniţa fie cu Republica Moldova, fie cu Ucraina – unde se caută soluţii în a ajuta şi asta trebuie să facem. Aici e fără semne de întrebare. Totodată, este nevoie să respectăm şi tratatele internaţionale, de aceea aş aştepta, aş avea un pic de răbdare să vedem ce ne spun şi Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului legat de aceste lucruri”, a subliniat şeful de la Transporturi.

Conform datelor MAE, pe data de 11 mai 2004, autorităţile ucrainene au iniţiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos. Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecţie a gurii braţului Bâstroe şi lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina. Deşi, conform planificării iniţiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creşterea adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a braţului Bâstroe în Marea Neagră.

Sesizate de România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute. Astfel, Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaţionale referitoare la protecţia apelor Dunării, Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaţionale referitoare la protecţia zonelor umede, Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internaţional, iar Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autorităţile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informaţiile de mediu.

Cele mai multe chestiuni substanţiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Ca urmare a acestor eforturi internaţionale, autorităţile ucrainene au anunţat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul iniţierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigaţie. Având, însă, în vedere că proiectul iniţial a fost parţial realizat, s-a cerut autorităţilor ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.

La jumătatea lunii iulie 2022, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că partea română şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal de către partea ucraineană este un motiv de dispută între România şi Ucraina. „E o situaţie excepţională pe care am tratat-o ca atare”, a precizat ministrul, la Interviurile Digi24.ro. AGERPRES

Barna Tanczos:Ministerul Mediului va împiedica toate lucrările

Ministerul Mediului va împiedica toate lucrările de pe Canalul Bâstroe care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării, în condiţiile în care nici legislaţia naţională a României, nici legislaţia ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă, a anunţat, joi, ministrul Mediului, Barna Tanczos.

„Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are două proceduri de mediu deschise cu partea ucraineană cu privire la investiţii în zona Deltei Dunării. Ambele proceduri se bazează pe legislaţia naţională ucraineană şi pe cea din România, respectiv pe convenţii internaţionale – convenţia ESPOO în mod special. Nici legislaţia naţională a României, nici legislaţia ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea şi ecosistemele din Delta Dunării”, a transmis ministrul Mediului într-o declaraţie video.

În ceea ce priveşte lucrările care au avut loc în zona Deltei de partea ucraineană, Tanczos a subliniat că ministerele de resort vor urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile.

„Sunt convins că pe căile diplomatice se vor găsi soluţiile de comunicare cu partea ucraineană. Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convenţiile europene şi internaţionale şi vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării”, a adăugat ministrul Mediului, Barna Tanczos.

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri într-o conferinţă de presă că există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a Canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului ar trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze.

„Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării (…)”, a spus Grindeanu.

La jumătatea lunii iulie 2022, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că partea română şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal de către partea ucraineană este un motiv de dispută între România şi Ucraina. AGERPRES



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

VIDEO. Podcast Cluj24. Regizorul Paul Negoescu: Experiența la cinematograf e diferită față de laptop sau televizor

Publicat

Paul

Regizorul Paul Negoescu a fost, luni, invitatul lui Doru Pop la podcastul Cluj24 dedicat TIFF.  Acesta este și membru al juriului festivalului de la Cluj-Napoca.

Negoescu absolvent al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică, în prezent lector la catedra catedra regie de film a UNATC.

Regizor și scenarist de film, a debutat cu un prim lungmetraj intitulat O lună în Thailanda (2012).

A scris și regizat Două lozuri (2016), adaptare după schița celebră a lui I. L. Caragiale, urmat de comedia Povestea unui pierde-vară (2018) și filmul polițist Oameni de treabă (2022).

În 2023 a făcut o continuare după cel mai de succes film al său, Încă două lozuri.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. CUTREMUR în Poliția Cluj. Șeful IPJ Cluj, Mihai Rus, și 3 polițiști de la Rutieră, REȚINUȚI de DNA pentru 24 de ore

Publicat

De

mihai rus sef ipj cluj (3)

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de luni, 17 iunie 2024, a șefului IPJ Cluj, chestor de poliție Mihai Rus și a trei polițiști la Rutieră.

Rus este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 fapte) și fals în declarații.

De asemenea, au mai fost reținuți Mircea Rotar, comisar șef de poliție și șef al Serviciul Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean (IPJ) Cluj, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 fapte), complicitate la fals în declarații,  omisiunea sesizării și Raul Pașca ,agent principal de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean (IPJ) Cluj – Serviciul Rutier, pentru săvârșirea a 2 (două) infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și Cătălin Claudiu Mureșan, agent principal de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean (IPJ) Cluj – Serviciul Rutier, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Ce au constatat procurorii DNA

”În ordonanțele procurorilor se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În data de 29 aprilie 2024, suspectul Rus Mihai, în calitatea menționată mai sus, ar fi fost oprit pe raza municipiului Cluj-Napoca de un echipaj de poliţie din care făceau parte și suspecții Mureşan Cătălin-Claudiu și Paşca Ioan-Raul, acesta fiind surprins cu aparatul radar, conducând autoturismul personal cu o viteză de 110 km/h pe un sector de drum unde limita de viteză maximă era de 50 km/h.

În acest context, suspectul Rus Mihai împreună cu ceilalți polițiști cercetați în prezenta cauză ar fi stabilit o modalitate prin care conducătorului auto să nu i se aplice sancțiunea contravențională prevăzută de lege şi să nu i se suspende dreptul de conducere potrivit dispozițiilor legale.

Concret, în urma discuțiilor purtate s-ar fi hotărât ca suspectul Rus Mihai să comunice numele unei alte persoane care ar fi condus autoturismul în ziua evenimentului (ceea ce ar fi și făcut în data de 22 mai 2024), iar agentul constatator, Paşca Ioan-Raul, să nu aplice sancțiunea contravențională corespunzătoare până la împlinirea termenului de prescripție.

De asemenea, s-ar mai fi stabilit ca suspectul Rus Mihai să nu dispună cercetarea disciplinară a agentului de poliție Paşca Ioan-Raul în contextul de mai sus”, arată DNA.

Suspecților Rus Mihai, Rotar Aurelian Mircea, Paşca Ioan-Raul și Mureşan Cătălin-Claudiu li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. România – Ucraina: 3-0. Cum s-a văzut meciul de la Euro2024 de pe terasele Clujului

Publicat

De

meci

Debut cu dreptul pentru România, luni, la Campionatul European de Fotbal din Germania care a câștigat cu 3-0 în fața Ucrainei, meci disputat pe Allianz Arena din Munchen.

Nicolae Stanciu a deschis scorul în minutul 29, iar România a intrat la pauză în avantaj.

În repriza a 20-a Răzvan Marin  a marcat în minutul 53 și a dus scorul la 2-0, după care Denis Drăguș a dus scorul la 3-0 în minutul 57.

Meciul a avut 4 minute de prelungiri.

meci

Mulți clujeni au vizionat meciul pe terase, o parte dintre ei savurând fiecare minut însoțit de o bere rece pe terasa Naz din Piața Engels. Aici au avut la dispoziție televizoare, dar și umbră.

Alți suporteri au ocupat câteva mese la terasa Punto Caffe de pe strada Universității, cu televizoare plasat înăuntrul localului, ca în vitrină.

Citește mai departe

ECONOMIE

Se lucrează la conservarea și modernizarea clădirii-reper pentru „Uzina Carbochim”, cu valoare ambientală pentru Piața 1 Mai

Publicat

Clădirea-reper pentru „Uzina Carbochim”, cel mai mare producător de abrazive din România, dar și pentru istoria industrială a orașului Cluj-Napoca, va fi reabilitată și integrată în cel mai mare proiect mixed-use de reconversie urbană din România, realizat de IULIUS.

Lucrările au început și presupun demersuri ample pentru aducerea sa la parametri de siguranță și rezistență, imobilul fiind clasat cu risc seismic.

Aceasta este una dintre clădirile cu valoare ambientală care vor fi păstrate și încadrate în noul proiect, cu funcțiune de coworking, cea de-a doua fiind hala cu arcade, ce va fi transformată într-o clădire cu destinație culturală.

Concomitent, au început lucrările de dezafectare a celorlalte hale de pe fosta platformă industrială.

Despre parcursul fostei platforme Carbochim vorbesc într-un video Viorel Popoviciu – Directorul General al Carbochim SA, Szabolcs Guttmann – arhitect specializat în protejarea monumentelor și siturilor istorice, Ștefan Dimitriu – Președintele Camerei de Comerț și Industrie Cluj și alții.

Investiție de peste jumătate de miliard de euro

Grupul IULIUS propune la Cluj-Napoca un proiect investițional de peste jumătate de miliard de euro, ce presupune transformarea fostei platforme industriale Carbochim în cel mai amplu proiect mixed-use de reconversie urbană din România.

Doar o treime din arealul industrial de peste 13 hectare era utilizat de fabrică, restul fiind ocupat cu diferite construcții în stare avansată de degradare, în care nu se mai desfășura activitate de mai bine de 25 de ani, ce reprezentau o presiune financiară și un blocaj privind potențiale investiții.

Zona va fi redată orașului sub forma unui spațiu accesibil întregii comunități, interactiv, family friendly, cu un puternic caracter cultural, de divertisment și edutainment.

Producătorul de materiale abrazive Carbochim, cel mai mare de pe piața de profil autohtonă și una dintre puținele fabrici care și-au păstrat activitatea după privatizare și până în prezent, a fost deja relocat în hale adaptate proceselor industriale și a beneficiat de un amplu demers de retehnologizare, cu o valoare totală a investițiilor de peste 5 milioane de euro.

Construită în urmă cu 70 de ani

Clădirea de cărămidă, imaginea Carbochim, a fost construită între anii 1949 – 1952 și are o suprafață de aproximativ 2.320 mp, desfășurată pe patru niveluri, fiind clasată ca imobil cu valoare artistică ambientală. În consens cu autorizația de construire nr. 541 din 29.06.2023, clădirea administrativă va fi recompartimentată și amenajată la interior, în timp ce fațada clădirii se va menține, fiind realizate lucrări de reparație ale cărămizii și tratare pentru prezervarea ei.

Pentru o corectă abordare a întregii zone au fost realizate multiple studii, istorice, arhitecturale și de rezistență a structurii, cu scanări 3D și probe de materiale, cu scopul de a identifica construcțiile care pot fi păstrate în siguranță și în ton cu valoarea lor de simbol al zonei.

Clădire cu risc seismic

Expertizele au încadrat imobilul în categoria celor cu risc seismic, atât ca urmare a duratei îndelungate de viață, cât și a soluțiilor tehnologice care s-au folosit în construirea sa, de acum 70 de ani.

„Demersul de restaurare este unul de amploare, întrucât starea clădirii este precară, conform expertizelor tehnice, fiind construită după normele și cu materialele din anii `50. De altfel, construcțiile de pe fosta platformă sunt într-o stare de degradare avansată, unele din cauza activității pe care au găzduit-o, care degaja gaze puternic corozive. Deși ne-am dorit să includem în noul proiect și alte elemente reprezentative, cum ar fi turnurile de evacuare gaze, expertizele ne-au arătat că sunt probleme mari la structurile de rezistență și că stadiul în care se află nu permite păstrarea lor”, a explicat Sorin Guttman, Project Manager proiect de reconversie urbană IULIUS.

 În această perioadă se desfășoară și lucrările de dezafectare a halelor degradate de pe fosta platformă, în conformitate cu autorizațiile de demolare obținute începând cu primăvara acestui an.

Demersul este coordonat de una dintre cele mai experimentate companii de specialitate, BS Recycling, cu implementarea celor mai moderne tehnologii în domeniu, cu intervenții controlate, pentru limitarea impactului atât asupra mediului, cât și asupra confortului în vecinătate.

Istoria adusă în prezent

Clădirea de cărămidă este unul dintre cele două imobile care vor fi valorificate ca parte dintr-un amplu proiect de reconversie urbană, dezvoltat de compania IULIUS.

Cea de-a doua este hala cu arcade, care definește, de asemenea, peisajul din Piața 1 Mai și care va fi transformată într-un centru de arte performative.

Concept unic de ansamblu mixed-use

Conceptul ansamblului mixed-use este unic în sud-estul Europei, integrând funcțiuni culturale, de retail, office și entertainment, conectate printr-o grădină urbană amplă și armonizându-se în țesutul urban al Cluj-Napoca prin investiții în sistematizarea conectivității și mobilității.

Este un ansamblu mixt care se întinde pe mai mult de 13 hectare, proiectat și construit după cele mai ridicate standarde de sustenabilitate, care va da orașului și vieții urbane o parte a sa, prin:

  • două clădiri industriale păstrate și convertite în spații culturale și de susținere a inițiativelor locale
  • centru de live arts și sală de spectacole, în premieră națională, ca parteneriat cu sectorul cultural: concerte, spectacole de teatru și dans contemporan, evenimente de modă, design și arte media
  • 52.000 mp spații verzi amenajate, conectate cu parcurile Feroviarilor și Armătura: grădină japoneză, 100.000 de plante decorative și peste 700 de copaci maturi
  • amenajarea malului Someșului, pentru accesibilitatea publicului larg și păstrarea cadrului natural
  • proiect family-friendly – branduri high-end, ancore cu profil dedicat familiilor și home&deco, cel mai variat mix de cafenele cu tematică internațională și restaurante concept din țară, fresh market, servicii și produse locale, concepte de family entertainment și edutainment în premieră națională
  • spații de birouri premium și de susținere a antreprenoriatului local
  • investiții de utilitate publică: un nou pod rutier peste Someș, cu patru benzi auto, trotuare și piste velo * modernizarea străzilor Porțelanului și Câmpul Pâinii și sistematizarea intersecției lor cu str. Paris * două pasarele pietonale, spre Parcul Armătura și zona verde adiacentă străzii Nădășel * 3.200 metri de infrastructură velo, pe întreg perimetrul proiectului, inclusiv pe linia Someșului
  • peste 1.600 locuri de parcare pentru biciclete * infrastructură pentru 900 locuri destinate mașinilor electrice
  • până la 4.800 de locuri de parcare, subterane și supraterane.

Proiectul se află în etapa finală de avizare. Află mai multe despre demers pe www.partedincluj.ro!

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax