VIDEO FOTO. Clujul are un canal, ce facem cu el? Canalul MORII, istorie și prezent în peisajul urbanistic al orașului

Veneția are Canal Grande, Amsterdamul și Bruge-ul au fiecare o mulțime de canale, unul mai frumos ca altul, Cluj-Napoca are Canalul Morii. Timp de zeci de ani, autoritățile s-au jucat de-a „uite canalul, nu e canalul”. Peste tot în Europa, un astfel de curs de apă ce traversează o urbe este mană cerească. Rățuște, peștișori, pe alocuri promenade cu bărcuțe, sunt doar câteva atracții ale unui astfel de canal. 

Canalul Morii sau Canalul Morilor din Cluj-Napoca (în maghiară Malomárok) este un canal artificial, o ramură a Someșului Mic care curge aproximativ paralel cu acesta pe o distanță de 7,2 km.

VIDEO FOTO. Clujul are un canal, ce facem cu el? Canalul MORII, istorie și prezent în peisajul urbanistic al orașului

Pornind din Someș la marginea părții vestice a orașului, curge pe toată lungimea străzilor Cardinal Iuliu Hossu și Andrei Șaguna, străpunge cartierele Mărăști și Bulgaria, unde se se reîntâlnește cu râul.

Concret, Canalul Morii se desprinde de Someș chiar la intrarea în orașul Cluj-Napoca, lângă microhidrocentrala de pe Someșul Mic. Porțiunea din canal până la Parcul Rozelor e cea mai sălbatică din întreg traseul, fără amenajări.

La intrarea pe strada George Barițiu, Canalul Morii e acoperit de dale betonate, până la strada Andrei Șaguna – doar pentru o porțiune, căci în Piața Mihai Viteazul canalul e din nou acoperit, iar pe dalele betonate au fost ridicate, o vreme, gherete comerciale, mai ales pe strada Argeș.

Scurt istoric

Conform unui document din 1558, consiliul orașului a ordonat săparea unui canal pentru a igienizarea râului Someș în oraș. Prima atestare a barajului de la începutul canalului lângă Mănăștur datează din secolul al XVI-lea.

Acesta a fost folosit pentru a controla cantitatea de apă eliberată în Canalul Morii, care era suficientă pentru a face să funcționeze morile de făină de pe malurile Canalului.

Un baraj nou, mai înalt, a fost construit la sfârșitul anilor 1970, după care debitul de apă în șanțul morii a fost aproape inexistent. Niciuna dintre morile de pe canal nu mai există în prezent.

A fost o lucrare hidrologică de anvergură, care a angajat întreaga comunitate urbană și care a făcut posibilă creșterea numărului de mori care funcționau în oraș și diversificarea activității acestora.

Una dintre morile amplasate pe Canalul Morii era, de exemplu, Moara de Hârtie, amplasată între parcurile Rozelor și Victor Babeș. Construită în 1718 de Ordinul Iezuit și renovată în 1832, e cea mai veche clădire cu caracter industrial a orașului. După al doilea război mondial, clădirea a fost aproape distrusă.

Era 1933 când ultima moară de pe râu a fost demolată. E vorba de moara amplasată la intersecția străzilor ce acum se numesc Regele Ferdinand și George Barițiu.

Prezent

După ce ani de-a rândul, canalul a fost acoperit pe o porțiune, recent au început lucrările de decopertare pe str. George Barițiu, iar după decopertare urmează partea mai dificilă și anume igienizarea canalului și menținerea sa la cele mai înalte standarde de curățeni.

Neîngrijit, transformat într-o  ghenă de gunoi ce emana vara mirosuri pestilențiale, Canalul Morii se vrea redat orașului sub forma unei atracții urbanistice. Rățuștele sunt gata pregătite, mai trebuie să pregătim locuitorii, mai exact mentalitatea lor. Pentru că atâta timp cât se vor scoate din canalizare scutece și cârpe, nu putem avea pretenții prea mari.

Sursa: Wikipedia

Video: YouTube