ACTUALITATE
Condițiile de acordare a BURSELOR școlare, tipurile de burse și cuantum

Metodologia de acordare a burselor în acest an școlar a fost publicată în Monitorul Oficial. Ministerul Educației a stabilit, prin ordin, condițiile în care elevii primesc burse, scrie Alba24.ro.
Elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniversitar de stat obligatoriu, nivel gimnazial și liceal, beneficiază, după caz, de următoarele tipuri de burse:
– bursă de excelență olimpică I
– bursă de excelență olimpică II
– bursă de merit
– bursă socială
– bursă tehnologică.
Burse școlare 2023-2024 – date generale
Bursele se acordă în fiecare an școlar, pe perioada cursurilor școlare, inclusiv pe timpul pregătirii și susținerii evaluării naționale de către absolvenții clasei a VIII-a, a examenului național de bacalaureat, a examenului de certificare a calificării profesionale și pe perioada pregătirii practice.
Bursele nu se acordă pe perioada vacanțelor școlare. Excepție fac bursele de excelență olimpică (se acordă pe toată perioada anului școlar) și cele sociale, în anumite condiții.
Elevii cu cerințe educaționale speciale pot beneficia de bursă de excelență olimpică I sau II/de merit/tehnologică/ socială, indiferent dacă beneficiază și de una dintre măsurile de protecție specială.
Elevii pot beneficia și de alte tipuri de burse, pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice sau acordate de autoritățile administrației publice locale. Acestea pot fi cumulate cu bursele provenite de la bugetul de stat.
Elevii români pot beneficia de burse într-un an școlar doar dacă frecventează cursurile unei unități de învățământ preuniversitar din România. Bursele se suspendă pe perioada studiilor în străinătate, chiar dacă elevul rămâne înscris la unitatea de învățământ de pe teritoriul României.
Sumele alocate pentru bursele elevilor sunt neimpozabile și nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obținerea venitului minim garantat, precum și pentru alte beneficii sociale.
Elevii străini din învăţământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
Cuantumul burselor
Bursele se asigură din bugetul Ministerului Educației. Cuantumul lunar al burselor pentru anul școlar 2023—2024 este stabilit de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare.
Începând cu anul școlar 2024—2025, cuantumul minim al burselor, cu excepția bursei de excelență olimpică I, va fi aprobat prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar.
Valoarea burselor poate fi suplimentată de către consiliile de administrație ale unităților de învățământ în funcție de:
– sumele alocate de autoritățile administrației publice locale
– alte venituri obținute potrivit legii
Potrivit Legii 198/2023, pentru anul şcolar 2023-2024, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:
– bursă de merit – 450 lei/lună
– bursă socială – 300 lei/lună
– bursă tehnologică – 300 lei/lună
– bursa pentru mamele minore: 700 de lei, pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, cu condiţia frecventării orelor de curs
– bursa de excelenţă olimpică I/internaţională şi II/naţională: în funcţie de nivelul distincţiei obţinute: pentru locul I, echivalentul salariului de bază minim brut pe ţară; pentru locul al II-lea, 75% din salariul de bază minim brut pe ţară; pentru locul al III-lea, 50% din salariul de bază minim brut pe ţară; pentru menţiune, 25% din salariul de bază minim brut pe ţară
– bursa de excelenţă olimpică II/naţională: 700 lei/lună
Burse pentru elevii din unitățile de învățământ particular și confesional
Elevii din unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional beneficiază, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, de:
– burse de excelență olimpică I și II pentru elevii de la cursurile cu frecvență de zi, nivel gimnazial și liceal
– burse sociale, dacă sunt școlarizați fără taxe, pentru elevii de la cursurile cu frecvență de zi, nivel primar, gimnazial și liceal
– burse tehnologice, dacă se încadrează în specializările și condițiile stabilite prin prezenta metodologie, pentru elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul tehnologic.
Bursele de excelență olimpică
Pentru stimularea excelenței, elevii beneficiază de burse de excelență olimpică I și II, acestea fiind alocate în funcție de distincțiile primite de către aceștia, după cum urmează:
– bursa de excelență olimpică I se acordă elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II, III și mențiune, la olimpiadele școlare internaționale, respectiv campionatele sportive școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației și la Jocurile Olimpice în parteneriat cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român.
– bursa de excelență olimpică II se acordă elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II și III la etapele naționale ale olimpiadelor școlare organizate și finanțate de Ministerul Educației.
Bursele de excelență olimpică I și II se plătesc lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției. Prin excepție, elevii care obțin distincții și premii în ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar.
Pot primi bursă de excelență olimpică doar elevii promovați la toate disciplinele și care au obținut media 10 la purtare, la finalul cursurilor din anul școlar anterior, în condițiile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare.
Bursele se acordă pe baza rezultatelor atestate prin copii de pe diplomele obținute, certificate pentru conformitate cu originalul la nivelul unității de învățământ și pe baza unei cereri depuse de părinte/ reprezentantul legal/elevul major în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar sau în termen de 15 zile calendaristice de la data obținerii premiului pentru elevii din anii terminali.
Un elev poate beneficia de o singură bursă de excelență olimpică pe an, indiferent de rezultatele obținute în anul școlar anterior.
Bursa de excelență olimpică I sau II nu se cumulează cu bursa de merit.
Bursele de merit
Bursele de merit se acordă pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, după cum urmează:
– 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, mai puțin elevii din clasa a V-a și elevii din clasa a IX-a, în ordinea descrescătoare a mediilor generale anuale; în situația în care prin aplicarea procentului de 30% nu sunt cuprinși toți elevii cu medii generale anuale mai mari sau egale cu 9,50, lista va fi extinsă pentru a-I cuprinde și pe aceștia;
– 30% din elevii fiecărei clase a V-a dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, în ordinea descrescătoare a mediilor calculate ca medie aritmetică, având două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute de elevi pe parcursul primelor două intervale de învățare din anul școlar în curs; în situația în care prin aplicarea procentului de 30% nu sunt cuprinși toți elevii cu medii mai mari sau egale cu 9,50, lista va fi extinsă pentru a-I cuprinde și pe aceștia;
– 30% din elevii fiecărei clase a IX-a dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere în învățământul liceal sau profesional; în situația în care prin aplicarea procentului de 30% nu sunt cuprinși toți elevii cu medii de admitere mai mari sau egale cu 9,50, lista va fi extinsă pentru a-i cuprinde și pe aceștia;
– elevilor care au obținut premiile I, II sau III la etapele județene ale olimpiadelor școlare recunoscute de Ministerul Educației, precum și elevilor care fac parte din loturile restrânse de pregătire pentru participarea la olimpiadele internaționale;
– elevilor care au obținut premiul I la etapele naționale ale concursurilor școlare și extrașcolare recunoscute și finanțate de Ministerul Educației
– elevilor care au obținut premiul I la etapele naționale ale concursurilor școlare și extrașcolare recunoscute de Ministerul Educației, fără finanțare
– elevilor care au obținut medalii de aur la campionatele naționale organizate de federațiile sportive naționale în sporturi olimpice.
Listele cu elevii din clasa a V-a beneficiari ai bursei de merit se stabilesc în luna ianuarie a anului calendaristic următor anului în care se obțin rezultatele școlare și se plătesc începând cu luna februarie, pentru drepturile aferente lunii ianuarie, până la sfârșitul anului școlar.
Bursele de merit se acordă în perioada cursurilor școlare.
În cazul în care în clasă există unul sau mai mulți elevi cu media generală anuală/media notelor egală cu a celui de pe ultima poziție din lista beneficiarilor de burse de merit, lista de beneficiari va fi extinsă pentru a-i cuprinde pe toți cei cu medii egale.
În numărul beneficiarilor de bursă de merit nu vor fi cuprinși beneficiarii burselor de excelență olimpică I și II.
Alte condiții pentru acordarea burselor de merit
Bursele de merit pentru elevii din clasele terminale ale învățământului liceal și profesional se acordă începând cu luna următoare obținerii rezultatelor, până la finalul anului școlar, cu condiția ca elevul să nu beneficieze deja de bursă de merit/bursă de excelență olimpică.
Pot primi bursă de merit doar elevii promovați la toate disciplinele și care au obținut media 10 la purtare, la finalul cursurilor din anul școlar anterior.
Bursele de merit se acordă elevilor pe baza rezultatelor obținute, la propunerea dirigintelui, nefiind condiționate de depunerea unei cereri în acest sens. Profesorul diriginte va înainta la secretariatul unității de învățământ lista cu elevii propuși pentru bursa de merit pe baza mediei generale, în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar, iar pentru elevii de clasa a V-a, în primele 15 zile calendaristice ale lunii ianuarie.
Bursele de merit pentru olimpici (care au la bază rezultatele obținute, atestate prin documente școlare, respectiv prin copii de pe diplomele obținute la competiții, certificate pentru conformitate cu originalul la nivelul unității de învățământ) se acordă elevilor pe baza unei cereri depuse de părinte/reprezentantul legal/elevul major în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar sau în termen de 15 zile calendaristice de la data obținerii premiului pentru elevii din anii terminali
Profesorul diriginte sprijină elevii majori, părinții/ reprezentanții legali ai elevilor minori și coordonează procesul de depunere a documentelor necesare pentru acordarea burselor.
Un elev poate beneficia de o singură bursă de merit pe an, indiferent de rezultatele obținute în anul școlar anterior, ca medie generală sau rezultate la competiții.
Bursele sociale
Bursa socială reprezintă o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic sau din grupuri vulnerabile sau cu situații medicale speciale, în vederea susținerii participării la activitățile didactice și a prevenirii abandonului școlar.
Bursa socială se acordă la cerere, în funcție de situația materială/ socială/ medicală a elevului, a familiei sau a susținătorilor legali.
Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidențialității asupra identității, datelor cu character personal și informațiilor referitoare la situația de dificultate în care se află.
Bursa socială se acordă elevilor din învățământul preuniversitar de stat, înscriși la cursurile cu frecvență, inclusiv celor școlarizați la domiciliu sau care urmează cursurile în școala de spital, care se încadrează în cel puțin una dintre următoarele situații:
– elevi proveniți din familii care realizează un venit mediu net lunar pe membru de familie, supus impozitului pe venit, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic de 50% din salariul minim net pe economie; se va lua în calcul salariul minim net pe economie în vigoare la data depunerii cererii
– elevi minori, respectiv elevi în risc de excluziune socială, neangajați pe piața muncii și înscriși în formele de învățământ cu frecvență redusă sau în programele educaționale de tip „A doua șansă”, a căror familie realizează un venit mediu net lunar pe membru de familie, supus impozitului pe venit, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic de 50% din salariul minim net pe economie; se va lua în calcul salariul minim net pe economie în vigoare la data depunerii cererii
– elevi cu unul sau ambii părinți decedați și elevi asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție specială, respective plasamentul/ plasamentul de urgență, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu pe membru de familie
– elevi care provin din familii monoparentale, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu pe membru de familie
– elevi care au deficiențe/afectări funcționale produse de boli, tulburări sau afecțiuni ale structurilor și funcțiilor organismului, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu pe membru de familie
– elevi proveniți din familii care beneficiază de venit minim de incluziune, în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune al familiei elevului.
Pentru obținerea bursei sociale, elevii majori sau părinții/ tutorii legal instituiți/ reprezentanții legali ai elevilor minori depun la Comisia de management al burselor din unitatea de învățământ o cerere însoțită de acte care dovedesc dreptul de acordare a bursei sociale, în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar.
Bursele sociale – când se depun documentele
Documentele care vor fi depuse, în termen de 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar, de părinți/ reprezentanții legali/ elevii majori pentru acordarea burselor sociale:
– cererea părintelui/ reprezentantului legal/ elevului major
– declarație pe propria răspundere privind veniturile nete, cu caracter permanent, obținute pe ultimele 12 luni anterioare cererii, realizate de membrii familiei, supuse impozitului pe venit și acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal pentru verificarea respectării criteriilor de acordare a bursei
– documente doveditoare ale componenței familiei: certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani, actele de identitate ale persoanelor care au peste 14 ani, acte de stare civilă, sentință judecătorească din care să rezulte stabilirea domiciliului copilului/copiilor la unul dintre părinți
– certificat de deces, decizia instanței de menținere a stării de arest, raport de anchetă socială în cazul părinților dispăruți, după caz.
Burse sociale – alte condiții pentru acordare
Acordarea burselor sociale pentru motive medicale se face pe baza certificatului de încadrare în grad de handicap sau a certificatului eliberat de medicul specialist (tip A5), cu luarea în evidență de către medicul de la cabinetul școlar/medicul de familie — acolo unde nu există medic școlar.
Acordarea burselor sociale pentru elevii proveniți din familii care beneficiază de venit minim de incluziune se face în urma comunicării la inspectoratele școlare, de către agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, a listei elevilor care frecventează învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune, în luna anterioară celei de raportare a listei.
Lista elevilor care beneficiază de burse sociale poate fi revizuită lunar, la cererea beneficiarilor, după cum urmează: se adaugă listei beneficiarilor de burse sociale acei elevi care fac dovada încadrării în condițiile prevăzute.
Burse sociale – verificarea veniturilor
La stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile nete cu caracter permanent realizate de membrii familiei, supuse impozitului pe venit. Prin venituri nete se înțelege totalitatea sumelor primite/realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei, reprezentând valoarea obținută după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil.
Verificarea veniturilor declarate de părinții/tutorii legal instituiți/reprezentanții legali ai elevilor minori se face de către secretarul unității de învățământ, cu ajutorul platformei PatrimVen sau prin solicitarea organului central fiscal în a cărui rază teritorială se află situat beneficiarul a unui document care să ateste situația veniturilor declarate de către părinte/reprezentantul legal/elevul major.
În situația în care personalul unității de învățământ are suspiciuni privind îndeplinirea condițiilor de acordare a bursei sociale, directorul sesizează situația autorităților publice locale, în vederea efectuării unei anchete sociale.
Personalul unităților de învățământ nu efectuează anchete sociale în vederea acordării burselor sociale.
După caz, bursa socială poate fi acordată sau retrasă, ca urmare a unei solicitări în acest sens din partea serviciilor publice de asistență socială și pe baza unui raport de anchetă socială.
Burse sociale în vacanță
Bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor școlare.
Nu primesc bursa socială în perioada vacanței de vară:
– elevii care nu au promovat anul școlar
– elevii care la sfârșitul anului școlar sunt corigenți la mai mult de o disciplină și au acumulat mai mult de 20 de absențe nemotivate/an
– absolvenții învățământului gimnazial care nu au fost admiși în liceu/învățământ profesional, cursuri cu frecvență, într-o unitate de învățământ preuniversitar de stat
– elevii care repetă anul școlar din alte motive decât medicale.
Burse sociale – retragere sau cumulare
Elevii care acumulează 10 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună nu primesc bursa socială pentru luna respectivă.
Decizia de retragere a bursei sociale se aplică de către director, la propunerea Comisiei de management al burselor.
Bursa socială se poate cumula cu bursa de excelență olimpică I sau II/bursa de merit și cu bursa tehnologică.
Un elev poate beneficia de o singură bursă socială, din bugetul Ministerului Educației, chiar dacă îndeplinește criteriile prevăzute în mai multe cazuri.
Elevii înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, nivel primar, beneficiază de burse sociale.
Se acordă burse sociale și elevilor minori, respectiv elevilor în risc de excluziune socială, neangajați pe piața muncii și înscriși în formele de învățământ cu frecvență redusă sau în programele educaționale de tip „A doua șansă”.
Burse sociale – noțiunea de familie
Prin „familie” se înțelege soțul și soția cu copiii lor necăsătoriți, aflați în întreținere, cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învățământ — cursuri de zi, organizată potrivit legii, cu domiciliul ori reședința comună înscrisă în actele de identitate și care locuiesc împreună.
Se asimilează termenului „familie” bărbatul și femeia necăsătoriți, cu copiii lor necăsătoriți și/sau ai fiecăruia dintre ei, având vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învățământ — cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc împreună, dacă această situație se confirmă la verificarea în teren.
Sintagma „familie monoparentală” desemnează familia formată din persoana singură și copilul/copiii aflat/aflați în întreținere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învățământ — cursuri de zi, organizată potrivit legii, și care locuiesc și gospodăresc împreună.
Prin „persoană singură din familia monoparentală” se înțelege persoana care se află în una dintre următoarele situații:
– este necăsătorită
– este văduvă
– este divorțată
– al/a cărei soț/soție este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească
– al/a cărei soț/soție se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 178 lit. c) sau d) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare
– al/a cărei soț/soție este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate și nu participă la întreținerea copiilor
– a fost numită tutore sau i s-au încredințat ori dat în plasament unul sau mai mulți copii și se află în una dintre situațiile prevăzute la lit. a)—e).
Se asimilează termenului „familie” și persoana/ persoanele care se ocupă de întreținerea copilului pe perioada absenței părinților sau tutorelui și care locuiește/ locuiesc împreună cu copiii aflați în întreținerea sa/ lor.
Bursele tehnologice
Bursa tehnologică reprezintă o formă de stimulare a elevilor care urmează învățământul tehnologic.
În anii școlari 2023—2024 și 2024—2025, bursa tehnologică se acordă doar elevilor înmatriculați în cadrul specializărilor din învățământul profesional, inclusiv dual, nivel 3 EQF/CNC.
Elevii declarați repetenți la finalul unui an școlar nu beneficiază de bursa tehnologică pentru anul de studiu pe care îl repetă. Excepție sunt cazurile de repetare a anului școlar din motive medicale.
În anii școlari 2023—2024 și 2024—2025, elevii declarați repetenți în învățământul liceal, care optează pentru continuarea studiilor în învățământul profesional, inclusiv dual, beneficiază de bursă tehnologică.
Elevii care cumulează 10 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună nu primesc bursa tehnologică pentru luna respectivă.
În cazul în care atingerea sau depășirea pragului de 10 absențe este în legătură cu motive medicale, elevul sau părintele/ reprezentantul legal al acestuia va prezenta actele pe baza cărora se face motivarea absențelor, în termen de 7 zile de la reluarea activității elevului, în scopul restabilirii dreptului la bursă tehnologică.
În situația în care, în funcție de momentul efectuării plății bursei tehnologice, nu a fost posibilă acordarea bursei în urma motivării absențelor din luna respectivă, plata acesteia se poate efectua odată cu plata burselor pentru luna următoare.
Bursa tehnologică nu se acordă în primele 3 luni calendaristice din anul școlar următor, în cazul în care elevul a comis abateri disciplinare grave, care conduc la scăderea mediei generale la purtare sub nota 7 în anul școlar precedent.
Decizia de retragere a bursei tehnologice se aplică de către director, la propunerea Comisiei de management al burselor.
Bursa tehnologică se acordă elevilor la propunerea dirigintelui, nefiind condiționată de depunerea unei cereri în acest sens. Profesorul diriginte va înainta la secretariatul unității de învățământ lista cu elevii propuși pentru bursa tehnologică, în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar.
Bursa tehnologică se poate cumula cu bursa de excelență olimpică I sau II/bursa de merit și cu bursa socială.
Bursele pentru mamele minore
Bursa pentru mamele minore reprezintă o formă de sprijin a mamelor minore în vederea susținerii participării la educație, a prevenirii abandonului și a nereușitei școlare.
Cuantumul minim al bursei pentru mamele minore este 700 lei/lună.
Bursa se acordă elevelor din învățământul preuniversitar de stat, reintegrate într-o unitate de învățământ, care frecventează cursurile de zi și au copil/copii propriu/proprii în întreținere.
Termenul „reintegrare” se referă la reluarea cursurilor de către elevă după naștere, cu condiția menținerii statutului de minor.
În vederea acordării bursei pentru mamele minore, părinții/reprezentanții legali depun la unitatea de învățământ următoarele documente:
– cerere a părintelui/reprezentantului legal
– certificat de naștere pentru copilul/copiii aflat/aflați în întreținerea mamei minore.
Bursa pentru mame minore se acordă în perioada cursurilor școlare, inclusiv în timpul pregătirii și susținerii evaluării naționale, a examenului național de bacalaureat, a examenului de certificare a calificării profesionale și în perioada pregătirii practice.
Bursierele care acumulează 60 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună nu primesc bursa pentru luna respectivă.
Decizia de retragere a bursei pentru mamele minore se aplică de către director, la propunerea Comisiei de management al burselor.
Bursa pentru mamele minore se poate cumula cu toate tipurile de burse, în condițiile prezentei metodologii.
Cum se calculează bursa pentru perioadele de vacanță
Pentru lunile din anul școlar în care sunt vacanțe, modalitatea de calcul al burselor de merit și tehnologice este (CmB/NZL) x (NZL – NZV), unde:
CmB = cuantumul minim al bursei, stabilit prin lege/ordin de ministru
NZL = număr de zile lucrătoare în luna respectivă
NZV = număr de zile de vacanță în luna respectivă.
Sărbătorile legale și zilele declarate libere prin lege sunt considerate zile lucrătoare.
Burse pentru elevii transferați
Elevii care beneficiază de burse, transferați de la o unitate de învățământ la alta în timpul anului școlar, vor fi eliminați de pe lista beneficiarilor de burse din unitatea de învățământ de proveniență și vor fi adăugați pe lista beneficiarilor de burse din unitatea de învățământ unde s-au transferat, în maximum o lună de la transfer.
Elevii transferați de la o clasă la alta în cadrul aceleiași unități de învățământ vor primi bursa până la finalul cursurilor/anului școlar.
Acordarea burselor – obligații pentru școli
Profesorul pentru învățământ primar/profesorul diriginte informează toți părinții cu privire la criteriile, condițiile și metodologia de acordare a burselor, cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de data-limită pentru depunerea cererilor și a documentelor justificative.
În unitățile de învățământ în care își desfășoară activitatea mediatori școlari, aceștia sunt implicați în informarea și susținerea familiilor pentru accesarea burselor și a altor forme de sprijin financiar de care pot beneficia elevii prin unitățile de învățământ.
Documentele necesare pentru acordarea burselor se pot depune online sau fizic la secretariatul unității de învățământ preuniversitar.
După expirarea termenului de depunere, părinții/ reprezentanții legali pot completa sau corecta dosarele incomplete sau incorecte, la solicitarea Comisiei de management al burselor, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la solicitare.
Burse 2023-2024: Comisii la nivelul școlilor
La nivelul unității de învățământ preuniversitar se constituie Comisia de management al burselor, care verifică și analizează documentele depuse și stabilește lista elevilor beneficiari.
Componența Comisiei de management al burselor este următoarea:
– președinte — director/director adjunct;
– membri — 3—9 profesori pentru învățământul primar/ profesori diriginți;
– secretar — secretar-șef/secretar/informatician.
Lista elevilor beneficiari se actualizează ori de câte ori este nevoie, se aprobă în consiliul de administrație al unității de învățământ, se semnează de către director și se transmite la inspectoratul școlar județean (ISJ)/al municipiului București (ISMB).
Burse 2023-2024: procedură internă în școli
În fiecare unitate de învățământ se elaborează o procedură internă de management al burselor școlare, în baza prezentei metodologii, aprobată de consiliul de administrație al unității de învățământ.
Prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse, este transmisă de unitatea de învățământ la ISJ/ISMB până la data de 20 octombrie a anului școlar în curs.
Inspectoratul școlar transmite numărul de beneficiari pe județ/municipiul București, pe tipuri de burse, la Ministerul Educației — Direcția generală învățământ preuniversitar, până la data de 25 octombrie a anului școlar în curs.
Unitatea de învățământ preuniversitar transmite lunar, până la data de 20 a lunii, la ISJ/ISMB sumele estimate pentru plata burselor aferente lunii respective, precum și numărul de beneficiari pe categorii de burse.
ISJ/ISMB transmite la Ministerul Educației — Direcția generală economică, până la data de 25 a lunii, sumele estimate pentru plata burselor, aferente lunii respective, precum și numărul de beneficiari pe categorii de burse, în vederea efectuării deschiderilor de credite bugetare.
Bursele se plătesc lunar, de către unitățile de învățământ, la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, cu excepția situației prevăzute la alin. (3); dacă data de 15 cade într-o zi de repaus săptămânal, zi de sărbătoare legală sau zi liberă, plata burselor se efectuează în ziua lucrătoare anterioară acesteia.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
ADMINISTRAȚIE
Emil Boc ne invită la sărbătoare şi ne arată ce putem face de 1 Decembrie. Programul mnifestărilor

Primarul Emil Boc a lansat o invitaţie clujenilor de a sărbători împreună Ziua Naţională a României.
„Clujul sărbătorește Ziua Națională a României – Programul evenimentelor de 1 Decembrie la Cluj-Napoca
Vă invităm să sărbătorim împreună ceea ce ne unește!
Manifestările de Ziua Națională din acest an se vor desfășura la Cluj-Napoca în Piața Mihai Viteazul, Piața Avram Iancu și Piața Unirii, începând cu ora 9.00 și sunt organizate de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca alături de parteneri instituționali, organizații non-guvernamentale, companii din mediul privat, cu sprijinul voluntarilor.
Târgul de Crăciun Cluj-Napocacontinuă până la finalul anului, iar de 1 Decembrie se deschide Târgul de iarnă – pe platoul Sălii sporturilor „Horia Demian” unde este amenajat inclusiv un patinoar.
Pagina evenimentului: https://www.facebook.com/events/184909897945737/
Mai multe informații despre 1 Decembrie 2023 – Ziua Națională a României la Cluj-Napoca:
venimentele debutează la ora 9:00 cu ceremonialul de depunere de jerbe și flori în Piața Mihai Viteazul. Manifestările organizate de Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca, Instituția Prefectului Județul Cluj și Divizia 4 Infanterie „Gemina” continuă de la ora 10:30 în Piața Avram Iancu unde va avea loc ceremonia oficială, defilarea cu tehnică militară și de intervenție și un spectacol de artificii de zi.
De asemenea, de la ora 12:00 ne aducem aminte, printr-un eveniment dedicat, de curajul liderului revoluţiei române de la 1848 din Transilvania „Avram Iancu, de 30 ani în inima Clujului”, organizat în parteneriat cu Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România.
Pe Bulevardul Eroilor va avea loc o reconstituire a evenimentelor din anul 1918, în intervalul 13:00-15:00. De asemenea, clujenii pot rămâne cu o amintire din zona de photobooth, care va fi activă în intervalul 12:00-21:00.
La „kilometrul 0” al orașului, în Piața Unirii, evenimentele dedicate Zilei Naționale vor începe la ora 15:00 cu un regal folcloric susținut de artiști și ansambluri folclorice de renume precum Sava Negrean Brudașcu, Aurel Tămaș, Ana Ilca Mureșan, Maria Golban Șomlea, Valeria și Traian Ilea, Cristian Totpati, Mariana Sfechiș, Lucia Potra, Adriana Irimieș, Mihaela Grindean, ansamblul folcloric Mărțișorul și ansamblul folcloric Dor Transilvan.
Iluminatul festiv va fi aprins în tot orașul de la ora 19:00, după care vor urca pe scena din Piața Unirii Delia și Cargo.
De la ora 20:00 – în Piața Avram Iancu – ne vom bucura împreună de un spectacol inedit de drone și artificii, care să ne aducă aminte de învățăturile anilor anteriori: „Timpurile și lumea se schimbă, nimic nu este veșnic. Legământul nostru este să nu contenim în străduința de a ne proteja meleagurile și credința pentru a le putea lăsa moștenire urmașilor noștri”, arată primarul Emil Boc.
PROGRAM
Piața Mihai Viteazul
09:00 – Ceremonial de depunere de jerbe și flori
Piața Avram Iancu:
10:30 – Defilarea cu tehnică militară și de intervenție
12:00 – Avram Iancu, de 30 ani în inima Clujului – eveniment organizat în parteneriat cu Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România
20:00 – Spectacol de drone & artificii
Piața Unirii
15:00 – Regal folcloric
19:00 – Pornirea iluminatului festiv
19:05 – Concert Delia
20:15 – Concert Cargo
ADMINISTRAȚIE
EXCLUSIV VIDEO FOTO. Emil Boc, blocat pe Aeroportul Munchen din cauza zăpezii. Ratează ceremoniile de Ziua Națională de la Cluj

Zeci de clujeni sunt blocați, de joi seara, pe Aeroportul Munchen din Germania, care a fost închis din cauza unei ninsori abundente, printre pasageri numărându-se și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Acesta a ajuns joi seara pe aeroportul german venind de la Bruxelles, unde a participat la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor, și urma să plece spre Cluj-Napoca la ora 22,10 cu o cursă Air Dolomiti, dar zborul a fost anulat.
Primarul Clujului a dormit, alături de mai mulți clujeni care urmau să ia aceeași cursă pe banchetele din aeroport, dar și de alte sute pasageri cărora le-au fost anulate zborurile.
Din această cauză, Emil Boc nu va participa la ceremoniile programate, vineri, la Cluj-Napoca de 1 Decembrie, Ziua Națională a României.
Manifestări de 1 Decembrie
Primarul Clujului trebuia să participe la depunerea de coroane de flori în Piața Mihai Viteazul și la defilarea militară din Piața Avram, înaintea căreia trebuia să treacă în revistă garda de onoare și să țină un discurs.
De povestit nepoților
De asemenea, trebuia să țină un discurs și să participe la manifestările prilejuite de împlinirea a 30 de ani de la inagurarea statuii lui Avram Iancu.
”E Ziua Națională a României, cele rele să se spele, cele bune să se adune. La mulți ani dragi români, la mulți ani dragi clujeni, oriunde vă aflați, să vă bucurați de această zi minunată.
Am petrecut o noapte în aeroport, e o experiență inedită, avem ce povesti la nepoți. Îmi pare rău că nu pot fi alături de clujeni, sper ca măcar în a doua parte a zilei să ajung”, a spus Boc.
Boc speră să plece cu o cursă Lufthansa la ora 11 și să ajungă la Cluj-Napoca pentru a participa măcar la aprinderea luminițelor de sărbători în tot orașul, ceremonia programată la ora 19 în Piața Unirii.
ECONOMIE
CREȘTE valoarea tichetelor de masă de la 1 ianuarie 2024. Cât va încasa un angajat și până când trebuie CHELTUIȚI banii

De la 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă crește la 40 de lei. Astfel, un angajat cu normă întreagă va încasa 880 de lei în tichete de masă, scrie Alba24.ro.
„Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, majorarea valorii tichetului de masă în contextul scăderii puterii de cumpărare a populației, ca urmare a războiului din Ucraina și a liberalizării prețurilor la energie”, transmit autoritățile.
Executivul a decis majorarea în două etape a acestei valori: de la 30 de lei la 35 de lei, începând cu data de 1 august 2023, respectiv 40 de lei din 1 ianuarie 2024.
Tichete de masă: Guvernul s-a răzgândit și nu va permite plata cash. Cum vor fi acordate și ce valoare vor avea de la 1 ianuarie
Într-o lună intră în vigoare a doua majorare, la 40 de lei. Motivarea celei de-a doua majorări a valorilor tichetelor de masă constă în faptul că puterea de cumpărare a românilor a scăzut dramatic.
Asta din cauza scumpirilor la alimente.
”Prin derogare de la art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, nivelul nominal al tichetului de masă, de până la 40 de lei/tichet/zi, se va aplica și în primele două luni ale semestrului II ale anului 2024, respectiv august 2024 și septembrie 2024”, transmis reprezentanții Ministerului Muncii.
Valoarea tichetelor de masă crește din 1 ianuarie 2024: când își pierd valabilitatea
Ținând cont de faptul că un angajat lucrează, lunar, aproximativ 22 de zile, valoarea tichetelor de masă pe care acesta o va primi pe card se ridică la 880 de lei.
Atenție însă: bonurile de masă își pierd valabilitatea iar sumele necheltuite se pierd.
Beneficiarii bonurilor de masă trebuie să știe că, dacă nu sunt cheltuite în perioada de valabilitate, sumele primite pe card sunt retrase de emitent, iar beneficiarul le pierde.
Așa cum stabilește Legea 165/2018, voucherele de masă se emit exclusiv pe suport electronic. Asta înseamnă că și tichetele de masă, printre altele, sunt emise acum doar pe card.
Tichetele de masă sunt valabile în anul calendaristic în care au fost emise, cu excepția tichetelor emise în perioada 1 noiembrie – 31 decembrie, care pot fi utilizate până la data de 31 decembrie a anului următor.

1 Decembrie. În această dată, unii români sărbătoresc Marea Unire. De ce „mare”? Păi pentru că aia mică s-a făcut în 1859. Și pentru că, odată cu „cea Mare”, s-a făcut România dodoloață. Dacă până acum arăta ca o pictură de Picasso, de nu știai de unde s-o apuci, acum era mult mai simplu, ca s-o poată desena și copiii. Întrebarea care persistă în continuare e cine s-a unit cu cine?
Ia să vedem! Sudistanul inițial, cunoscut și sub numele de Nord Bulgaria, era locuit de românii vechi, strămoșii cocalarilor cu ceafa în trei straturi din ziua de azi. Printre ei, câte unul mai răsărit, numit pompos boier, care cică era și de viță veche, asta pentru că nici dracu’ n-a stat să-i verifice lui pedigree-ul.
PAMFLET. Ce SĂRBĂTORESC ardelenii la 1 Decembrie? Dacă știi, spune-ne și nouă
Secole de-a rândul derulate sub umbrela protectoare a Înaltei Porți și-au pus amprenta asupra civilizației, impropriu numită așa, din Țara Românească. Turcii, bulgarii, tătarii, albanezii și grecii au completat, atât cât au putut și ei, „coloratura” locală. Culturile s-au mixat mai ceva ca hit-urile la Untold. A rezultat poporul român, a cărui principală calitate nu era nici pe departe hărnicia. Nici n-avea cum, dacă ne gândim că erau urmașii dropiilor, niște păsări mari din Bărăgan, grase și puturoase.
Vestigiile așa zisei civilizații din zonă pot fi admirate și astăzi: bordeiele săpate în pământ, bordeiele săpate în pământ și… bordeiele săpate în pământ… Dar deja ne repetăm. Mai este și-un turn al Chindiei. Și gata! Că monumentul de la Adamclisi era făcut de romani. Nu, nu de romales. Ei abia în istoria recentă s-au apucat de construit monumente cu turnulețe.
Ei bine, această alcătuire a profitat de ego-ul exacerbat al unui domnitor moldovean, băiat bun de altfel dar cam zglobiu în gândire și i-a sugerat un cumul de funcții. Și uite-așa, aia mică (mă refer la unire) s-a făcut prin vrerea „poporului” român, la care, volens-nolens au aderat și frații moldoveni, cei aprig curtați de Mihai Viteazul, cu rușii, lipovenii și leșii lor cu tot.
„Țara nou creată și-a importat rege de la nemți”
Astfel intra samahoanca și poalele-n brâu, repede completate de poalele-n cap, în istoria României, numită acum așa, după ce nord-bulgarii și-au impus punctul de vedere prin intermediul unor damigene de vin date șpagă, obicei la care se pricep foarte bine și în ziua de azi și pe care l-au exportat cu succes și la nord de Carpați.
Văzând că nu fac nicio treabă cu cârmuitorii autohtoni, țara nou creată și-a importat rege de la nemți, în speranța că dade-dade va reuși să implementeze rigurozitatea, disciplina și spiritul german în mocirla orientală de aici. Cel care s-a înhămat la această muncă sisifică a fost Carol de Hohenzollern-Siegmaringen, pe scurt Karcsi die Erste. No way, Jose! Nu s-a prins nimic de „rumâni”.
Așa că au făcut un „bis” cu Ferdinand și a lui Regină Maria, de altfel „singurul bărbat al României”, cum o prezintă istoria. „În această țară nu există bărbați și îmi este rușine că sunt regina unor lași”, spunea ea când s-a lămurit cu cine are de-a face.
„Noi vrem să ne unim cu țara”
După ce armata română a luat na-na la bucuțe de la bulgari și nemți, la Turtucaia, în 1916, Ferdinand s-a lămurit și el cu vitejia poporului pe care-l conducea. Probabil, într-un moment de mahmureală a ordonat: „Treceți batalioane române Carpații!”, îndemn luat ad literam de șefii armatei. Sătui să ia bătaie de la KuK (kaiserlich und königlich), mai marii oșteni ai României i-au sugerat, mai mult sau mai puțin voalat, să anexeze Transilvania cu tot cu locuitori, din ciclu: „Decât să ne bată mai bine ne împrietenim cu ei”.
Zis și făcut. Celebra expresie pusă de aceeași curvă care este istoria în gurile oamenilor politici ardeleni din acea vreme și anume „Noi vrem să ne unim cu țara” era de fapt o interogație, nu o afirmație.
Transilvania, acest pui de imperiu habsburgic, curtată de vecini mai ceva ca fetele din Bamboo, avea avantajul că, pe lângă români (deși, sincer, nu știu de ce li se zicea așa), mai avea și unguri, și nemți, și cehi, și slovaci și alte nații care conțineau în ADN ingeniozitatea, hărnicia și priceperea de a ctitorii o țară multiculturală orientată cu fața spre vest, nu spre sud-est.
„Hai s-o dăm din mână-n mână”
La aflarea veștii că nord-bulgarii intră în Transilvania, locuitorii s-au speriat că vor să le fure prunii și-au pus mâna pe arme. Cu tunelurile dacice colmatate încă din fragedă pruncie, singurele căi de acces în fortăreața transilvană erau trecătorile carpatine. Versurile cântecului, care au fost modificate ulterior în „V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații/ Cu inima la trecători” erau „V-așteaptă pălinca, v-așteptă cârnații/ Pe mesele-ntinse la trecători”. Păcăliți de promisiuni, soldații au lăsat la o parte tremuratul de izmene și-au îndrăznit să treacă munții.
Și uite-așa, „Hai să dăm mână cu mână” s-a transformat în „Hai s-o dăm din mână-n mână”, cu referire la glaja de pălincă. Și uite-așa, pe principiul „să ajutăm baba să treacă strada chiar dacă ea nu vrea”, Ferdinand le-a suflat ungurilor de sub nas cea mai bogată și frumoasă regiune din imperiu.
De atunci ni se tot arată pisica, aia cu „ungurii vor să ne fure Ardealul”. Hoții strigă hoții…
Infuzia de ardeleni în ceea ce se va numi de-acum înainte România Mare a fost benefică… Pentru ceilalți.
Cu ce s-au ales ei?
Cu câteva milioane de oameni harnici și chibzuiți, e drept, la sfert din viteza lor.
Cu pălincă, pe care, fie vorba-ntre noi, nici azi n-o pot bea, rămânând la „febra” lor.
Cu cea mai bună mâncare din lume și pontul oferit gratis cum că apa în care au fiert găina se face supă, nu se-aruncă.
Cu zeci de mii de unguri care le-au mai transferat în capitală un pic de aer occidental.
Cu aur și alte bogății ale pământului, pe care le-au extras de aici.
Cu locuri minunate de vizitat, vestigii istorice, tradiții de dinainte de primul șlap turcesc aterizat în Bărăgan.
Cu zeci de variante de petrecut vacanța.
Cu o grămadă de bani vărsați la buget, an de an, pe care-i împrăștie discrețional în zone în care lenea este pe ordinea de zi, mai puțin de unde au provenit.
Cu ce ne-am ales noi?
Cu o grămadă de refuzuri, indiferent de cereri.
Cu valuri de șmecherie și învârteală revărsate peste Carpați.
Cu cocalari, pițipoance și manele.
Cu bășcălie ieftină și sarcasm de bideu.
Cu semințe scuipate printre dinți.
Cu milioane de puturoși de dus în spate.
„Treceți batalioane române Carpații… înapoi”
Ne spun boanghini, le spunem mitici.
Ne fac lenți și prea calmi, le zicem certăreți și gălăgioși, pentru că, uneori, le merge limba mai repede decât creierul.
Ne fac slugile ungurilor, îi facem otomani.
Când au un interes, suntem „frați”. Când nu, ne trimit în Ungaria, cea de unde ne-au „salvat” în 1918.
În timp ce noi preferăm ora exactă de la Viena, la ei se dă de la robotul telefonic… Dacă nu l-au furat și pe ăla.
Suntem singurul Yin și Yang divergent, care nu formează un cerc. Ce avem noi în comun? Poate limba, dar și aia din ce în ce mai rar, că nu ne-nțelegem de nicio culoare în ultima vreme.
Ați observat că în tocănița asta nu i-am inclus pe moldoveni. Ei, la fel ca transilvănenii, au fost niște victime târâte de torentele istoriei într-o mare mămăligă fanariotă.
De la ei au „secat Milcovul dintr-o sorbire”, în Transilvania au ridicat secarea la alt nivel. Și-atunci să nu le cânți „Treceți batalioane române Carpații… înapoi”?
Deci, revin, ce sărbătoresc ardelenii la 1 Decembrie?